6,060 matches
-
Bacovia). Dorește întotdeauna să treacă de suprafața lucrurilor, năzuind să surprindă "abisalul", ecoul primordial unic și irepetabil. Sondarea adâncurilor operei se realizează cu instrumentele unei poetici a arhetipurilor (arheității), a rădăcinilor ontologice, valorificând cu dibăcie, cum am văzut, sugestiile psihanalizei, mitologiei, simbolisticii poetice, semanticii, stilisticii, filosofiei, sociologiei, religiei. Datul biografic primar este interpretat exclusiv psihanalitic, din perspectiva rezonanței evenimentelor din copilărie în straturile profunde ale personalității creatoare (Bacovia, Vieru). Schițând o biografie a poetului basarabean, autorul constată repede că aceasta este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
națiuni cu istorie proprie. Mihail Diaconescu este, probabil, singurul prozator român care a simțit, după Eminescu, pulsația din străfunduri a elementelor arhetipale ce ne definesc genetic. Și-o face, cum recunoaște Theodor Codreanu, cu umilință, ca scribul antic devenit în mitologia romancierului diaconie artistică, a celui mai de jos slujitor al credinței. Unui asemenea tip de roman i se recunoaște spiritul de sinteză, de unificator cu celelalte tipuri de romane. El nu are ca precursor Neamul Comăneștenilor, ci mai degrabă romanele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe tâmple. Meditația labirintică este echivalentă cu suferința eului personal în raport cu nedescifratele căi torsionate ale vieții: Piedicile și eșecurile au menirea fericită de a ne aminti că nu suntem singuri și pe un drum drept." Semnificațiile imaginii labirintice alcătuiesc o mitologie personală: labirintul social-politic: În labirint, oamenii sunt orbi și când li se dă "lumină"". Rătăcire, inutilitate, pierdere a identității ("simplu număr în labirint"), adulmecare primejdioasă a indivizilor între ei: În labirint, românii au devenit un popor de urmăritori". Salvarea vine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pecetea pe scrisul de mai târziu. Un confrate realiza, recent, portretul sugestiv al scriitorului din Huși, zicând că acesta este un "spirit alert și decomplexat, capabil să bată pe umeri ocrotitor sau cârtitor-condescendent personalități culturale reputate ale literaturii, esteticii, filozofiei, mitologiei, criticii structuraliste, arhetipale, tematiste, psihanalitice", că "familiaritatea atitudinală" a lui se sprijină pe "siguranța tonului, dezinvoltura, bravada, fandarea critică, fronda polemică", adică tocmai acele calități dobândite atât prin "asumare competentă și pertinentă a prerogativelor exegetice, susținute de lecturi temeinice, meticuloase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
servit în structurile informative românești după instaurarea comunismului, volumul se încheie cu următoarea afirmație: „Sunt mulți eroi, necunoscuți astăzi, care și-au sfârșit viața în dosul gratiilor sau în fața plutoanelor de execuție; căci serviciul de informații este ca titanul din mitologie, care își mânca proprii săi copii”. Ulterior, începând o perioadă de liberalizare, inclusiv în domeniul științei și al culturii, au început să apară lucrări despre maeștrii ai spionajului, acțiuni desfășurate în favoarea sau pe teritoriul României. Printre acestea s-au evidențiat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de versuri (p. 918). Cum citim în profilul Daniela Rusu, asemenea săgeții născătoare de mănăstiri, adolescenta care debuta în 1994 în paginile „Mugurilor” rădăuțeni „descoperă «vârstele grâului» din ipostaza de prințesă [...]. Periculos de lucidă, ambițioasă în a crea o nouă mitologie pe ruinele împăienjenite de dezinteres și uitare ale mitologiilor românești, poezia Danielei Rusu delimitează un spațiu liric viguros și care se adresează sufletului cititorului contemporan cu doza de insolit specifică doar mesajelor din viitor care ar putea răzbate înspre noi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Rusu, asemenea săgeții născătoare de mănăstiri, adolescenta care debuta în 1994 în paginile „Mugurilor” rădăuțeni „descoperă «vârstele grâului» din ipostaza de prințesă [...]. Periculos de lucidă, ambițioasă în a crea o nouă mitologie pe ruinele împăienjenite de dezinteres și uitare ale mitologiilor românești, poezia Danielei Rusu delimitează un spațiu liric viguros și care se adresează sufletului cititorului contemporan cu doza de insolit specifică doar mesajelor din viitor care ar putea răzbate înspre noi [așezând cu discursul ei] o pecete pe hrisovul unei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
Canada și să iasă din carbonifer! halta Pietrișul unități distincte, era simplistă rezumarea ca frig, esența lui setea de iubire în păcat, sinteza hainele care înconjură în locul aurei și în general se sintetizează, se dedublează și se înlocuiește totul în mitologia ecuatorială a oamenilor reci! pereche în locul familiei plecate, Viață Conservată, femeie îi zic, se așează și Discurs asupra Metodei, bărbat îi zic, o privește, femeile constată, decît să privească, ori au știut, lăsînd ochii în jos, Ruginoasa pospai de zăpadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rampă spre triaj șase copii salută cu una și cu amîndouă mîinile și îi creștem și îi facem obiecte! nu te speria, Ioană, înțelege că acela fluieră dacă pornește, păi da! și alergi dacă pornește! va coborî? trecut de capcana mitologiei SF cu îngrijorarea că m-am născut în alte vremuri, prizonieratul la oameni, avantaj că temnicerii echivalează lipsa lor de știință cu lipsirea ta de libertate. Ațipit, tot Adjud, exactitatea mesajelor patul lui Procust, discuție de studenți, unul a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
comunal, paralel cu granița, pînă aici au tăiat rușii, coama de nord a depresiunii adîncită cu genunea, pe sud pantă montană în brazi, Vicovu de Sus prospețime, "Casa-muzeu Ion Nistor Vicovu de Sus" notifică la tren, gest de rutină în mitologia cultură, grădinile exclusiv în flori, locuitori copiii, frate de unu-doi ani, îl țin să-l păzesc de tren, tu bălaie iar cel mic ne-a mîncat cu privirea, sîntem pe veci în sferele lui! răsfățul este acum să ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pentru compensație și mai și miroase transpirația, apă minerală, începe bradul, rece-rece și apa minerală, interfluviu spre Bistrița, Plotun zonă de locuire omul-munte, cum se acomodează cu trupul de carne și oase, în loc de licantrop *muntantrop, cum e pe grecește, tot mitologie, iepurele, ursul din munte ce să mai zică, sînt tot munți! etalonul de verde în afară, am să vomit! Petru Vodă, aici ea coboară, cînd Ceahlăul e altceva decît muntele vine și Schimbarea la Față, atunci urcă și oameni pe muntele Kogaionon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
le convenea deloc poziția pe care o ocupau în cadrul statului unificat. Majoritatea liderilor sîrbi erau profund nemulțumiți de obstrucția croaților. Ei se considerau eliberatorii slavilor de sud de sub ocupația străină, atît otomană cît și habsburgică; ideea aceasta făcea parte din mitologia lor națională. Acești liderii erau convinși totodată de faptul că sîrbii suferiseră mai mult decît celelalte naționalități în timpul războiului și doreau să fie recompensați cel puțin parțial pentru grelele lor pierderi. Ei erau ferm solidari în convingerile lor naționale și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de partizani.8 Germanii apreciau că numărul acestora se ridica la douăsprezece mii. În ciuda faptului că, din punct de vedere militar, contribuția acestor detașamente era mică, importanța lor politică ulterioară a fost considerabilă. Activitatea lor a devenit parte integrantă a mitologiei comuniste bulgare postbelice. În timpul războiului, guvernul sovietic a favorizat nu numai formarea organizațiilor de partizani, ci și continuarea politicii gen front popular și a colaborării comuniștilor cu anumite alte partide. În Bulgaria, conform acestui program, Partidul Comunist se afla în spatele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
războiului, oficialii americani și-au exprimat clar dorința ca toate deciziile politice să fie amînate pînă la încheierea conflictului. S-a sperat apoi ca un organism internațional, ca Națiunile Unite, de exemplu, să-și asume o responsabilitate majoră. Prizonieri ai mitologiei liberale a lui Wilson în domeniul afacerilor externe, acești oficiali se opuneau în general energic trasării unor sfere de influență sau încheierii acordurilor secrete. Poziția lor era că modificările teritoriale făcute în timpul războiului pot fi ratificate doar la conferința de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tinerilor luptători. C. M. Woodhouse, aflat în cadrul misiunii militare britanice din Grecia, scria că Partidul Comunist Grec (KKE) era "dur, disciplinat, secretos, întărit de experiență. În cea mai mare parte, rîndurile și coloanele lui nu erau formate din conspiratorii siniștri ai mitologiei populare, ci din patrioți și patriote înzestrați cu spirite superioare și însuflețiți de o idee vagă a unei Grecii noi și mai bune." 22 Fitzroy Maclean făcea observații asemănătoare referitor la partizanii iugoslavi și la mîndria acestora față de realizările lor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
între Bizanț și Occident 10. Petru Ioan, Logică și filosofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13. I. Saizu & Al Tacu, Europa economică interbelică 14. Jean-Noël Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes, Mitologii 16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 1 17. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 2 18. Ioan Lobiuc, Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga, Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
între Bizanț și Occident 10. Petru loan, Logică și filozofie 11. Daniel Combes, Epopeea vinului 12. Anton Adămuț, Filosofia substanței 13.I. Saizu & Al. Tacu, Europa economică interbelică 14. Jean-Noël Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes, Mitologii 16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei,vol. I 17. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. II 18. Ioan Lobiuc, Lingvistică generală 19. Const. Ciopraga, Personalități literare române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a fost politizat în urma agitației patriotice, acum este momentul în care el evoluează înspre forma unui naționalism popular. Succesul popular repurtat de agenții naționalizării atrage după sine și o inevitabilă vulgarizare a teologiei naționalismului elaborată de intelectuali în direcția unei "mitologii naționaliste a maselor" (Hayes, 1960, p. 168). Sinoptic, expunerea de mai sus poate fi schematizată sub formă tabelară, așa cum o arată tabelul imediat următor, în care teoria trifazică a lui Hroch (1985) a fost împreunată cu idei izvorâte din concepția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
adus completări de rigoare.5 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului Faza structurală Tipologia naționalismului Evoluția religioasă a naționalismului faza A naționalism cultural profetism național al proorocilor națiunii faza B naționalism politic teologia naționalistă a intelectualilor faza C naționalism popular mitologia naționalistă a maselor Sursa: M. Hroch (1985) și C.J.H. Hayes (1960) Modelul triptic al dinamicii mișcărilor naționale se potrivește în mare cazului românesc, însă doar dacă acesta din urmă este forțat înăuntrul Patului lui Procust reprezentat de tipologia lui Hroch
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
practice Geografia Franței, Belgiei, Olandei, Spaniei, Portugaliei, Angliei; după aceea a Americii și Australiei Din istoria cronologică de la Hristos până la Carlos Din religie, învățătura moralei creștinești Limba elenă, începuturi și partea etimologică Umanioară (clasa a II-a) Anul VIII Poezia Mitologia Citirea și analiza autorilor poetici ai romanilor Geografia Asiei, Africii, după aceea geografia matematică și geografia cea veche Geometria Din istorie: urmarea cronologică de la Karlu până în zilele de acum Religia: urmarea moralei creștinești Urmarea limbii eline, sintaxul vulgar și analize
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
detalierea paradigmei istoriografice a Școlii Ardelene, în ancadramentul căreia s-a cristalizat ulterior prima variantă a memoriei colective românești, este o operațiune de primă importanță. Toate proiectele de construcție a statelor-națiune au inclus, invariabil, în planurile de execuție cultivarea unei mitologii naționale. Cele două mituri fundaționale ale națiunii moderne sunt mitul permanenței și cel al originii comune (Brown, 2000). Prezența lor în toate construcțiile ideologice ale națiunilor moderne legitimează ideea că aceste două mituri fundaționale sunt, în fapt, universalii mitoistorice ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
măsură de apărare la granița Ungariei. S-a întemeiat însă de elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar fi cele legate de momentele fondatoare, sunt convertite în subiecte de dezbatere. Spiritul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Dincolo de slavofilia explicită care străbate întreaga expoziție istorică, în manual pot fi reperate și o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia dacică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Credem că o descriere mai adecuată ar fi aceasta: manualul lui Roller a mistificat demistificând. Continuând pe linia istoriografiei critice a interbelicului, ea însăși o prelungire a programului junimist de la sfârșitul secolului al XIX-lea, istoriografia socialistă a demistificat complet mitologia naționalistă care asigura eșafodajul ideologic al memoriei românești. "Duhul național" introdus în istoria românilor de M. Kogălniceanu a fost exorcizat de M. Roller cu intrumentele analizei marxiste. Pe de altă parte, meritele analitice care derivă din demistificarea naționalistă sunt compromise
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și mit în conștiința istorică românească, semnată de L. Boia (1997). Pregătită la rândul ei de o altă lucrare cu rulaj tipografic redus coordonată de același autor (Mituri istorice românești, 1995), Istorie și mit... a lansat paradigma critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]