6,081 matches
-
un text în care erau descrise personalități politice de aceeași orientare cu ei sau opusă. Apoi le-a arătat fotografii ale acestor politicieni, cerându-le voluntarilor să-și imagineze ce ar răspunde aceștia din urmă la întrebări legate de anumite mize politice. Măsurând activitatea creierului lor, J. Mitchell a constatat că două zone cerebrale diferite , deși vecine, se activau atunci când considerau un personal de aceeași orientare sau opusă. Mai ales zona numită cortex prefrontal ventro-median se activa atunci când era citită descrierea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la emisiunile politice clasice, programe culturale și citește presa scrisă și, în fine, în a patra se concentrează pe presa „intelectuală”, politică, economică sau satirică. Apoi a testat nivelul de cultură politică a diferiților participanți, cunoștințele lor în materie de mize naționale și instituții, precum și gradul lor de implicare politică în viața cotidiană. A constatat că persoanele care se uită mai ales la emisiuni de divertisment de tipul „Infotainment”, în care se amestecă personalități politice și din showbiz, sunt cele mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
A constatat că persoanele care se uită mai ales la emisiuni de divertisment de tipul „Infotainment”, în care se amestecă personalități politice și din showbiz, sunt cele mai puțin angajate politic și care nu cunosc nimic despre instituții și marile mize politice actuale. În acest studiu, privitul emisiunilor de divertisment în care apăreau personalități politice e însoțit de o dezangajare politică. Cum ar putea fi interpretate aceste date? Telespectatorii se desolidarizează de politică pentru că descoperă o imagine puțin atrăgătoare a politicienilor
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fiecare dată, urmărește ca omul politic să fie arătat sub aspectul său personal și sensibil. Însă această practică are și un revers: ca telespectatori, ne pierdem reperele politice și, mai ales, starea de spirit necesară pentru a ne interesa de mize politice și de spiritul instituțiilor. Pentru mai multe informații Marchand, P., Pino, M. (2006), „L’infotainment: la politique spectacle”, Cerveau & Psycho, nr. 15, pp. 32-37. Marchand, P. (1993), „L’engagement dans le champ politique: analyse du discours militant”, Revue internationale
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
jurnalistul să se comporte echitabil cu diferiții săi interlocutori. Dar cum acționează posturile și expresia facială a jurnaliștilor asupra percepției noastre despre persoana intervievată? Într-o situație în care este dificil să judeci de unul singur (adesea cunoștințele noastre despre mizele politice sunt prea fragmentare pentru ca noi să putem face o analiză precisă a celor spuse de politician), ne bazăm pe indiciile periferice care ne influențează judecata. Influența reacțiilor celuilalt asupra judecății noastre ia uneori forme surprinzătoare. Astfel, în aprilie 2007
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la nesfârșit pe ruletă, neștiind dacă ea va arăta un număr câștigător sau nu. Creierul fiindu-le irigat de dopamină, ei caută mereu să retrăiască această senzație în care rezultatul poate oscila într-o parte sau alta. Concluzie Prezentarea marilor mize electorale de mass-media are uneori ceva dintr-un spectacol, mai degrabă decât informație sau reflecție. Motivul este simplu: anumite mecanisme cerebrale ne predispun la a resimți emoții pozitive în fața unor stimuli de acest fel și toată mass-media care reușește să
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
clip apare ideea unei relații de dominare între, pe de o parte, un individ care are un automobil și, pe de altă parte, o masă de indivizi fără automobil, care apar ca fiind dominați. În mijlocul tuturor acestora se găsește femeia, miza dominanței între masculi. H. Walter a remarcat, în tot regnul animal, că semnele exterioare de dominare, numite și caracteristici sexuale secundare decid luptele de influență pentru accesul la femelă. Caracterele sexuale secundare (caracterele sexuale secundare sunt organele sexuale) iau forma
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cînd este scăldat în lumina tremurătoare a felinarelor. Din acest punct de vedere, ne‑am aștepta la consonanțe numeroase între nuvela Nopți albe și povestea pictorului Piskariov din Nevski Prospekt. Ei bine, reminiscențele sînt aproape inexistente, poate tocmai datorită unei mize conștiente a lui Dostoievski pe îndepărtarea de model, deși mai tîrziu va reveni, polemic și creator, asupra unor motive gogoliene. Poate doar personajul anonim să aibă ceva din aerul străin de lume al lui Piskariov și din nostalgia acestuia după
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
opinia publicăă a aprecierilor asupra evenimentelor curente, care sînt (considerate, recunoscuteă actuale din punct de vedere social. Or, „translarea“ în literatură a unor fragmente de jurnalistică, în cazul lui Dostoievski, vrea să însemne adresarea către un public de masă și miza pe actualitate. Dacă nu pe o actualitate reală, cel puțin pe una jurnalistică. Problema e că, pentru jurnalistica rusă a momentului, dominată de Belinski și Dobroliubov, calul de bătaie era de fapt unul literar, „omul de prisos“. Acest tip al
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
inclusiv revenirea la putere a fostelor partide comuniste transformate) și că datele structurale inițiale par a cîntări mai greu în privința diverselor traiectorii observate după 1989. Din acest punct de vedere moștenirea nu ne-a avantajat deloc. Se poate estima că mizele principalelor strategii ale tranziției s-au deplasat cu timpul de la domeniul macroeconomic la aspectul structural al reformelor; chestiuni de privatizare și de susținere a noului sector privat, reforma sistemului financiar, rolul ajutorului extern, definirea noilor politici publice etc. Previziunile cele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în sensul lui Adorno, o dialectică negativă, nerezolvată într-o sinteză pozitivă, ci deschisă, păstrîn du-i în joc pe ambii opozanți. Ba chiar am putea spune că această neîncetată deschidere, acest perpetuu du-te-vino dintre diferență și repetiție reprezintă adevărata miză a rescrierii. În ce privește legătura dintre mit și literatură, ea a fost o evidență incontestabilă, încă din Antichitate ; mai aproape de noi, Borges consideră că mitul se află și la începutul și la sfîrșitul literaturii, iar Michel Tournier mărturisea că ambiția rescrierilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
într-o progresie semnificativă: 86 anul acesta, față de 69 anul trecut, dintre care 4 numai la Gallimard. E perioada în care editorii și librarii lansează noi talente (vîrsta nefiind un factor determinant, debutanții avînd între 25 și 70 de ani), miza fiind extrem de importantă, avînd în vedere că juriile marilor premii literare nu se tem defel să încoroneze debutanți, de n-ar fi să-i amintim decît pe Jonathan Littell (2006) sau Alexis Jenni (2011), laureații celei mai prestigioase recompense literare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care este bine să cultivi disensiunile și diferențele, pe când în altele, în special cele politice sau etice, este necesară atingerea consensului. În același sens, Matei Călinescu consideră că este greșit să adopți consensul sau dezacordul drept valori în sine, contextul, miza dialogului, cauza sa și chiar calitatea dialogului fiind foarte importante într-o asemenea relaționare 123. De asemenea, cei doi critici resping atât cvasi-fundaționalismul habermasian, cât și aversiunea regăsită în majoritatea teoriilor postmoderne în ceea ce privește construcțiile universale (deși acestea pot fi provizorii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
considera criticul, s-a făcut multă vreme plecând de la interogații neproductive. În consecință, trebuie schimbate întrebările în legătură cu dezbaterea postmodernă: "În loc să ne întrebăm "ce este postmodernismul?" ar trebui să ne întrebăm "unde, când și cum se dezvoltă discursul postmodernismului?", "care este miza acestei dezbateri?", "cui se adresează și cum?". Seria acestor întrebări deplasează atenția de la sensul sau conținutul dezbaterii la forma și rolul acesteia, astfel încât, împrumutând formularea lui Stanley Fish, ne întrebăm nu "ce înseamnă postmodernismul?", ci "ce face acesta?""263 (s. a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Schimbările de conținut ale conceptului din anii '50 și până în prezent ne ajută să concluzionăm asupra avantajului pe care îl are transformarea modului de a pune întrebări, dinspre interogații de genul ce este postmodernismul? către interogații de tipul care este miza acestei dezbateri, ce face acesta?, cui se adresează și cum?329. Întreaga secțiune care se încheie acum a încercat să dea contur unui fenomen plural, aflat în mișcare și pentru care contradicția pare a fi o trăsătură internă. Multiplicitatea abordărilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
risipei și potlatch-ului, în care teoria exprimată provoacă realitatea, iar concluziile exced legitimitatea premiselor. Incapacitatea economiei fondate pe teoria marxistă de a schimba societățile contemporane și de a produce o revoluție este transferată și în planul discursivității; de altfel, o miză a lucrării Le Miroir de la production este și aceea de a arăta cum teoriile se transformă în ideologii și se solidifică în discursuri metafizice, care, universalizând conceptele principale cu care operează, tind apoi să explice orice fenomen prin introducerea lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
păreau a fi de mult depășite, se observă că unele umbre ale ei mai persistă încă. Cu toate că în opera sa pare a realiza un necrolog al seducției, Baudrillard afirmă optimist că seducția este destinul sau "ceea ce rămâne din destin, din miză, din farmec, din predestinare și vertij și, de asemenea, din eficacitatea tăcută într-o lume a eficacității vizibile"529. Dacă seducția este peste tot în mod ascuns sau vizibil, atunci ea este asemeni unei prezențe holiste care se clădește pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
paralelă între noțiunea de deconstrucție, așa cum apare ea la Jacques Derrida, și termenul de seducție folosit de către Jean Baudrillard. Această apropiere este utilă atât pentru a sesiza cum acționează un concept într-un cadru discursiv, cât și pentru a surprinde mizele și scopurile urmărite de către autor prin intermediul caracteristicilor pe care i le postulează. Noțiunea de seducție, ca și aceea de deconstrucție, fac dovada, prin importanța pe care cei doi filosofi le-o acordă și prin funcțiile pe care trebuie să le
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de temeinică, stăpânirea perfectă a exercițiului, care constituie pentru gimnasta u activitate chiar de rutină. Dar dacă ne gândim că uneori chiar si giganții bas-ketului mai ratează câte o banală aruncare la coș din lovitură de pedeapsă, când intervine o miză deoseoită, putem aprecia mai aproape de realitate marea complexitate a marii performanțe. De cele mai multe ori, campioană devine numai acea gimnastă care În concursul „ fata!" reușește să-și depășească toate execuțiile anterioare, să se Întreacă pe ea. Acest fapt nu este posibil
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
versuri, dar la instrucție își maltratează sălbatic soldații. Fred Vasilescu deține cai de curse, dar nu e admis în Jockey Club, fiind un parvenit. Traian, din Titanic-Vals devine și el patron de cai, dar fără performanțe notabile. Gigi, tatăl copilului Mizei din aceeași piesă, e cavalerist și plînge doar cînd îi moare calul și cînd își vede fiul. Prințesa Maxențiu a doamnei Hortensia Papadat Bengescu se lasă sedusă de Lică Trubadurul pentru că el arată bărbăție în strunirea echipajului princiar care era
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
acordă, scăderea cererii de împrumu tur i de la FMI a dus la un deficit bugetar în 2007. Pe parcursul ultimelor decenii, progresul înregistrat de țările cu piață emergentă a creat noi provocări pentru FMI. Multe economii de piață emergentă susțin că miza actuală, în cadr ul FMI, nu reprezintă rolul lor în cadrul economiei mondiale. Câteva țări, în special din Asia de Est și America de Sud, susțin că noul lor statut și noua lor importanță econo mică ar trebui să le ofere o cotă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pr oba bil ca banii să fie res tituiți, S.U.A. vor vota împotriva acordării de as istență financiară statelor „rău platnice”. Însuși secretarul Trezoreriei a mer icane, Timothy Geithner, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu această măsură, afirmând că există o miză destul de mare în a acorda asiste nță financiară Europei, iar acest ajutor va fi acordat într-un mod care să fie rațional pentru econo mia americană și pentru contribuabilul american . Această afirmație a lăsat loc unor numeroase in ter pretări
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
instituțional, proceduralismul specific mecanismelor sale de decizie, stilul tehnic al normelor sale și decupajul alambicat al competențelor, toate aceste elemente contribuie la descurajarea cetățeanului, care nu se mai interesează de realitatea europeană. În plus, toate condițiile sînt reunite pentru "depolitizarea" mizelor importante, adică pentru transformarea raporturilor de forță dintre grupurile sociale în "chestiuni tehnice" sau "probleme juridice". Clivajul stînga-dreapta, opunînd adepții economiei de piață partizanilor puterii publice, este constant dezamorsat prin fragmentarea și proceduralizarea chestiunilor politice. La această imagine se adaugă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
ele nu mai pot fi urmărite și cetățenii nu mai sînt interesați. În plus, deliberarea este fragmentată pe discuții tematice, în funcție de competențele atribuite (Magnette 2001). Instaurarea în viața politică a Uniunii a unor momente puternice de deliberare, care să contureze mizele atît de des descompuse de chestiuni tehnice, ar ajuta la dezvoltarea deliberării și ar stimula interesul cetățenilor. 3. În al treilea rînd, ar trebui clarificată responsabilitatea fiecărei instituții. Într-un sistem parlamentar, puterea este organizată piramidal: orice administrație este responsabilă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
care protejează societațile de corupție. În acest caz, corupția trebuie înțeleasă în sensul republican al termenului, ca o dominare a intereselor particulare asupra voinței generale. Printr-o imagine clară asupra conflictelor care structurează viața politică europeană, cetățenii ar putea înțelege mizele europene și ar avea sentimentul unei "competențe civice", care îi face activi. Cu alte cuvinte, această imagine ar da o bază cognitivă și motivațională cetățeniei europene. Se știe că două tipuri de conflicte animează actorii pe scena europeană: naționalitatea și
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]