6,914 matches
-
Național de Artă „Octav Băncilă” Iași: a) Proiect Comenius Multilateral „Lichens and Atmospheric Pollution” se derulează în perioada 2008-2010; coordonator prof. Maria Achițenei - limba engleză; b) Proiect Leonardo da Vinci „Calitate europeană și dobândirea de noi competențe în formarea viitorilor muzicieni instrumentiști”; s-a derulat în perioada 9.11.2009 - 29.11.2009. 4. Managementul schimbării La nivel societal au loc numeroase schimbări solicitate de aderarea României la Uniunea Europeană. Profesorul trebuie să conștientizeze necesitatea realizării unor schimbări de ordin profesional, relațional
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
în anul școlar 2006-2007. ARGUMENT Disciplină de sinteză în care se întâlnesc și se condiționează reciproc cunoștințele de teoria muzicii, armonie, contrapunct, forme, orchestrație, teoria instrumentelor, CITIREA DE PARTITURI constituie o latură importantă și necesară a pregătirii profesionale a oricărui muzician în devenire. Contactul nemijlocit cu partituri ale unor lucrări muzicale reprezentative pentru marile epoci stilistice îl ajută pe elev să cunoască în detaliu aspecte ale structurii armonice, meloritmice, de orchestrație și teorie a instrumentelor ale acestora. În cultura profesională a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
devenire. Contactul nemijlocit cu partituri ale unor lucrări muzicale reprezentative pentru marile epoci stilistice îl ajută pe elev să cunoască în detaliu aspecte ale structurii armonice, meloritmice, de orchestrație și teorie a instrumentelor ale acestora. În cultura profesională a unui muzician temeinic pregătit, un loc de frunte continuă să-l ocupe contactul direct, descifrarea și interpretarea nemijlocită a operei de artă. Spun „continuă”, pentru că, oricare ar fi binefacerile tehnicii (CDul, radioul, DVD-urile), ele nu pot înlocui citirea personală, directă și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
CDul, radioul, DVD-urile), ele nu pot înlocui citirea personală, directă și vie. Apreciind considerabilul aport al mijloacelor electronice de reproducere muzicală, în comode și excelente condiții, trebuie să fim conștienți, totodată, de pericolele intrinseci, în cazul în care un muzician se limitează numai la ascultarea pe această cale. În afară de pasivitate, de lipsa de inițiativă, pe care le instalează o asemenea exclusivă „citire” a partiturii (în care, în realitate, altcineva citește pentru noi), ea devine nu o descifrare, ci o urmărire
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
În afară de pasivitate, de lipsa de inițiativă, pe care le instalează o asemenea exclusivă „citire” a partiturii (în care, în realitate, altcineva citește pentru noi), ea devine nu o descifrare, ci o urmărire, o alergare superficială. Melomanul poate fi satisfăcut, dar muzicianul profesionist, dacă se oprește aici, nu va depăși linia unei anumite superficialități. În goana fără concesii, a tempo-ului, nu se pot cuprinde toate amănuntele și întregul fenomenului muzical. În felul acesta nu se pot descifra, sesiza, savura și mai
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
căile principale prin care poți influența pe cineva, este singura cale” (Albert Einstein). IV.1.2. Proiect european În perioada 9.11.2009 - 29.11.2009 s-a derulat proiectul „Calitate europeană și dobândirea de noi competențe în formarea viitorilor muzicieni instrumentiști”. Parteneri: Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Iași Universitatea de Muzică „Mozarteum”, Salzburg, Austria Realizarea acestui proiect a condus la dobândirea de cunoștințe, abilități și competențe. Cunoștințe ce vor trebui dobândite pentru încadrarea „instrumentist” armonie, polifonie (contrapunct), forme și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
interpretărilor („am putut analiza stilul pianiștilor”); dezvoltarea capacității de observare a detaliilor, subtilităților („am preluat anumite detalii”); realizarea unui progres instrumental („am progresat mult”). 9. Daniela Luchian, flaut: „În urma participării la plasament am dobândit diverse competențe în formarea mea ca muzician instrumentist prin perfecționarea egalității pasajelor tehnice, perfecționarea dozării coloanei de aer, învățarea noilor metode de abordare a lucrărilor muzicale și privirea în ansamblu a acestora. Totodată, datorită timpului petrecut în bibliotecă și mediatecă mi-am schimbat viziunea asupra propriilor piese
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
așa s-a găsit că marii savanți se nasc iarna; că poeții au preferință să aibă planetele răspândite deopotrivă în zodiile reprezentate de animale ș.a.m.d.. M. Krafft, matematician și statistician elvețian, a studiat 60.000 de cazuri de muzicieni, după datele dicționarului muzical al lui Humbert-Riemann și după registrele de stare civilă, și a găsit că "în majoritatea cazurilor", există o strânsă corelație între cerul de naștere și vocația lor. El conchide: Nu există nici o posibilitate de îndoială în privința
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
că: Prietenia dintre prozatori și pictori, care ar fi tipică artei vizuale românești. Remarca lui (a lui Cavadia, precizarea noastră) că în următoarele două-trei decenii se va constata probabil cu mirare absența oricărei mari prietenii la români între romancieri și muzicieni, prietenie care ar fi putu da o dimensiune nouă prozei românești, ca putere de construcție, știință a armoniei și echilibrului, degroșare de anecdotică și de mârlănii pitorești. Dar ce să-i faci, o întorcea din condei Cavadia, tineri cum suntem
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Franța si versurile care se cântau în această împrejurare. Dansul avea un caracter mimetic și comporta o mică punere în scenă. Combinându-se cu alte tipuri de reprezentații și divertismente, ajunge după o lungă evoluție, îndeosebi sub directivele poeților și muzicienilor umaniști, să reunească toate trăsăturile caracteristice unui nou tip de distracție colectivă, care primește denumirea de balet. După un consens unanim, deși în Italia apăruseră înainte, e drept sub o formă mai puțin finită, data nașterii acestor divertismente o fixează
Sfera by Bran Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93591]
-
comunicare liberă În timp ce se asimilează unele noțiuni de istorie. Exemplu: „Castelul Peleș a fost fondat de către regele României ........... și de către regina ............ și a fost inaugurat În anul .......... Este așezat la poalele Munților ............... Într-un loc ........... și ........... . Aici a cântat marele muzician ............... ” Cuvintele: Carol I de Hohenzolern, George Enescu, Bucegi, sălbatic, 1883, Elisabeta, pitoresc. Lectura suplimentară are un rol deosebit În Însușirea noțiunilor de istorie. Vastitatea noțiunilor și evenimentelor istorice face imposibilă cuprinderea lor În cadrul lecțiilor, având În vedere numărul redus de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Miron Petru, Miron Doina () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93550]
-
oamenii din acele vremuri: dacă era o simplă distracție, dacă era privită ca un mijloc prin care ei vroiau să se apropie de Dumnezeu sau dacă era folosită pentru educarea tineretului. Întâmplător aflăm din cărți vechi și numele câte unui muzician renumit; astfel am aflat despre Orfeu, un cântăreț grec, al cărui legendă spune că avea o voce atât de frumoasă, Încât cântecul lui, pe care-l acompania la un instrument asemănător cu harpa, mișca adânc pe toți oamenii, ba Îmblânzea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
felul de lucruri despre muzica din acea vreme, iar pe unele vase cu desene, se recunosc scene de muzică și dans. La cele mai vestite jocuri din antichitate, cele olimpice, muzica ocupa și ea un rol important. Cei mai buni muzicieni primeau distincții, la fel ca și atleții cei mai buni. Civilizația greacă Însă, cu toate că a durat multe sute de ani, nu putea să dureze veșnic, Grecia fiind În cele din urmă cucerită de romani. Romanii aveau cunoștințe foarte Înaintate În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
și cea a Romantismului aduc cu ele o mare dezvoltare a muzicii. Polifonia nu numai că ajunge la un punct culminant, care aproape că Întrece orice Închipuire, dar cunoaște - ca tot ceea ce se naște pe lumea aceasta - și declinul ei. Muzicienii Învățaseră să combine mai multe melodii deodată și auzul lor se deprinsese cu ele. Pentru popor Însă nu era deloc simplu să sesizeze În același timp patru, cinci, opt, ba chiar 48 de melodii. Poporul năzuia la o muzică mai
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
se Întâmplă Întotdeauna În cursul unor asemenea schimbări, amândouă au existat Împreună. Însă, Încă de pe la 1600 se poate constata că noul stil Începe să se impună, iar În epocile următoare el a trecut tot mai mult pe primul plan. Marii muzicieni care au reprezentat În secolele XVII, XVIII, XIX și XX miezul istoriei muzicii au trăit cu toții În Europa (mai târziu, și puțini, În America). Trebuie adăugat Însă că ceea ce se Învață astăzi În școlile generale și licee este istoria muzicii
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
interesele României în lume. Maia Cristina Iorga (Uruguay) nepoata lui Nicolae Iorga, profesoară de istorie și literatură și tot în Uruguay a făcut carieră. D. Ionescu Călinești - care perfecționează invenția sa, extractul din nămolul de la Amara. În Africa de Sud Adrian Ignat, muzician de profesie este președintele Asociației Românilor. Erau câteva sute de emigranți dar după ’89 au venit mult mai mulți, în special la Pretoria, în majoritate intelectuali. În Australia se află peste 20000 români majoritatea în statul Victoria. Emil Cica este
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de asemenea, că Regulamentul a intrat în vigoare după 10 ani de la semnarea contractului de muncă, motiv pentru care nu poate fi un motiv legal pentru concediere. Un alt argument al lui Schüth a fost acela că profesia sa de muzician al Bisericii Catolice este foarte dificil de exercitat în exteriorul Bisericii Catolice. Curtea a observat că el nu se plânge de o intervenție a Statului, ci de o lipsă a acesteia împotriva intervenției angajatorului în viața sa privată. Biserica Catolică
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
la libertatea de religie... exclude orice apreciere din partea statului pentru a determina dacă sunt legitime convingerile religioase ori mecanismele folosite pentru a exprima astfel de convingeri". Curtea este de acord că, având în vedere natura specializată a muncii sale ca muzician în cadrul Bisericii, "avea doar opțiuni limitate în găsirea unui alt loc de muncă". În raționamentul său, Curtea se bazează foarte mult pe o decizie luată de Curtea Federală Constituțională în 1985 în legătură cu validitatea concedierii făcute de Biserică a angajaților care
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
Sadoveanu, de la Copou, în compania Profirei, a soțului acesteia cât și a altora de vârsta lui. Profira Sadoveanu va consemna în memorialistica să informații care vor fi preluate de toți aceia care s-au interesat de perioada ieșeana a viitorului muzician. Din informațiile oferite de Profira Sadoveanu aflăm că „Sergiu Celibidache, subțire și vioi, cu chip smolit și păr sumbru și creț, dădea din mâini, bătea step pe cerdac, susținând că numai muzică sincopata e interesantă, că nu-l mai atrag
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cărui nume apare pe o placheta a jubileului instituțíei pe care o conducea la acea dată.} {\footnote 60b. Adresăm mulțumirile noastre ec. Mihaela Holban și ing. Dumitru Spătaru pentru informațiile furnizate și înlesnirea scanării medaliilor.} {\footnote 60c. Vladimir Dogaru, Eminescu, muzician al poeziei, Enescu, poet al muzicii, Ed. Ion Creangă, 1982, pag. 50;} {\footnote 61. După cum arătăm în lucrarea „O istorie a Iașului în imagini medalistice”, Junimea, 2005, pag 115-116, marele numismat și academician Constantin Moisil în articolul „Două medalii privitoare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1906-1978), logician, matematician și filosof austriac, considerat unul din fondatorii logicii în filosofie și matematică. Publică Incompleteness theorems ("Teoreme incompletitudinii") și dezvoltă numărătoarea Gödel. Este logicianul nedespărțit al lui Albert Einstein. 190 Max Karl Ernst Ludwig Planck (1858-1947), fizician și muzician german de talent, cântă la pian, violoncel și orgă, compune poeme și opere. Este teoreticianul fizicii cuantice, pentru care primește Premiul Nobel pentru fizică (1918). Contribuțiile sale la fizica cuantică revoluționează înțelegerea proceselor subatomice. În 1900, Max Planck teoretizează existența
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dimitrie Vulpian - un folclorist pe nedrept uitat, ATN, 1969, 2; Bârlea, Ist. folcl., 264-266; Gheorghe Ciobanu, Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, București, 1974, 245-246; Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii românești, IV, București, 1976, 278-285; Dicț. lit. 1900, 921-922; Viorel Cosma, Muzicieni români, I, București, 1989, 401; Datcu, Dicț. etnolog., II, 287-288. L. Bd.
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
postdecembristă, judecată din perspectiva aceleiași Sânziana Hangan. Epicul este neglijat în favoarea unor lungi dialoguri despre destinul României, noul guvern, falsitatea și mediocritatea ariviștilor recenți. Deși protagonista e medic și lucrează în cadrul unui institut de cercetări, majoritatea personajelor sunt scriitori, pictori, muzicieni, elita culturală dinainte de 1989. Pentru a-i caracteriza, autoarea „inventează” o cântăreață, Stela Dobrian, care îi invită pe toți la masă. Ținta disprețului și a ironiei auctoriale este pictorița de talent, „produsul de lux al comunismului”, Sabina Josan, care, după ce
VULPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
obligați să plece. Este cazul unor celebrități mondiale ca Rostropovici, Vișnevskaia, Nureev, Barîșnikov, Soljenițîn (premiul Nobel pentru literatură în 1970), Axionov, Brodsky (premiul Nobel pentru literatură în 1987), Tarkovski, Liubimov, Zinoviev etc. între 1970 și 1988, aproape 50000 de scriitori, muzicieni, realizatori, dansatori, regizori, ziariști, istorici, filosofi - dintre care mulți au făcut parte din mișcarea disidentă - părăsesc URSS. în emigrație Nuclee ale unei puternice diaspore intelectuale se formează în Statele Unite, în Franța, în Israel; ele înființează edituri (Ardis, Ermitage) își creează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
să fie readuși în panteonul literaturii ruse, în vreme ce unele piese ale lui Maiakovski, cenzurate la sfârșitul anilor 1920, să fie din nou jucate. Unele reviste, cum ar fi Novîi Mir, condusă de poetul Tvardovski se fac ecoul „dezghețului”. De asemenea, muzicieni puși la index în anii 1930 și 1940 - șostakovici și Haciaturian - sunt reabilitați. Dar deschiderea rămâne limitată căci, pentru Hrușciov, „spiritul de partid” și fidelitatea față de principiile leniniste trebuie să condiționeze creația artistică. Iar cenzura rămâne foarte prezentă: dacă, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]