3,830 matches
-
mai ales, cele viitoare pot contribui la cicatrizarea unei răni care a produs și continuă să producă atâta durere în sufletele românilor: lipsa condamnării ferme a acelei stări de fapt din 1940, ce conduce, prin consecințele ei, la perpetuarea unei nedrepte separări morale a românilor din dreapta și din stânga Prutului. Este oare această dilemă produsă de diletantism, de inconștiență, de rea-credință sau de toate trei laolaltă? Frontierele lașității Răspunsul cel mai corect posibil este acela că cei de la Chișinău știu ce vor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
august. P.S. Jocul copilăros și descalificant cu declararea persona non grata a celor doi diplomați ai Ambasadei României de la Chișinău atinge apogeul absurdului și nesăbuinței, un act de futilitate și iresponsabilitate al factorilor decidenți, măsuri care se răsfrâng în mod nedrept asupra românilor din stânga Prutului, o aventură a celui care fără să fie măcar român (nici numele nu-i poate disimula apartenența), nu are nici legitimitatea să o facă. Odată ce România a intrat în Uniunea Europeană și în N.A.T.O, frontiera sa
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
op.cit., p. 36-27. 4 Despre acest aport, a se vedea pe larg Sorin Popescu, Tudor Prelipceanu, op.cit., p. 93, 219, 223, 224, 226. 5 E.A. Poulopol, Rolul și limitele tehnicii legislative și Consiliul Legislativ. Elemente pentru o teorie a legilor nedrepte, Revista de Drept Public nr. 3-4/1931, p. 5-8, 31, 36-39. 6 Anita M. Naschitz, Teorie și tehnică în procesul de creare a dreptului, Editura Academiei, 1969, p.195 7 Pe larg despre acest aspect a se vedea Sorin Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
conforme normelor morale” și de respectarea principiilor, legilor, regulilor etc. care ar putea favoriza atingerea acestui scop. La fel ca si oponenții lor, gânditorii indieni nu au ezitat s] cerceteze natură moralit]ții, a „ceea ce este drept” și „ceea ce este nedrept”, „binele” și „r]ul”, desi s-au oprit la descrierea sau codificarea preponderentului ethos, a moravurilor, obiceiurilor și tradițiilor - adic] s-au mulțumit s] exprime ceea ce înseamn] dharma în sanscrit], si anume ordinea moral] și social]. Întreb]rile cu care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în operele lui Tolstoi și Henry Thoreau, si care este consolidat] de prietenii s]i quakeri din Africa de Sud. Se sprijin] ideea nonrezistenței (sau „nu înfrunta r]ul”), însemnând renunțarea la orice modalitate de opunere prin fort] în fața r]ului, a nedrept]ților și a oprim]rii. Inițial, Gandhi o numește „rezistent] pasiv]”; cu toate c] își schimb] strategia și aduce un termen nou, satyagraha („adev]r-forț]”), care, dup] p]rerea să, ar reflecta mai bine baza indian] a acestei tehnici. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ținând cont de faptul c] motivele sunt nesemnificative atâta timp cât ele duc la o acțiune corect], Iisus are o atitudine critic] fâț] de iubirea de sine a celor „drepți” (Lc. 18,9-14) și reiese clar, din multe pasaje, c] cei considerați nedrepți de c]tre cei „drepți” nu erau ceea ce p]reau a fi. La baza acestor înv]ț]turi st] faptul c] Iisus era un om de credinț] (încredere). În fața ambiguit]ții existenței, El se raporteaz] la vreme, la r]s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestor înv]ț]turi st] faptul c] Iisus era un om de credinț] (încredere). În fața ambiguit]ții existenței, El se raporteaz] la vreme, la r]s]ritul soarelui și la trimiterea ploii atât peste cei drepți, cât și peste cei nedrepți, v]zând acest lucru ca pe un semn al bun]ț]ții necondiționate a lui Dumnezeu. Pentru un sceptic, aceast] atitudine poate duce la concluzia potrivit c]reia universul nu ține cont de meritele morale. În acest sens, Iisus este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de credinț] în contextul uman, social și cultural. În acest sens, poate fi cel mai bine înțeleas] ideea c] islamismul cuprinde un mod de viat] total. Acest aspect se poate exemplifică prin accentul pus de Coran pe etică corect]rii nedrept]ților existente în viață economic] și social]. De exemplu, indivizii sunt încurajați s] își cheltuie averea și efortul pe: 1) familie și rude; 2) orfani; 3) s]răci; 4) vagabonzi; 5) nevoiași; 6) eliberarea sclavilor. Astfel de acțiuni sunt cele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie de a spune c] aceștia nu sunt îndeajuns de importanți, fie c] nu au judecat problemă cum trebuia. În Gorgias a lui Platon, Socrate propune ceea ce pare a fi o analiz] similar] în leg]tur] cu arete: numind acțiunile nedrepte „rușinoase”, el și toți ceilalți vor considera, în mod implicit, c] exist] un argument puternic pentru a le evita (având în vedere c], în caz contrar, epitetul „rușinos” ar fi inutil). Dar el se confrunt] cu opinia potrivit c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aplicabil], imuabil] și etern]; ne cheam] c]tre îndatoriri prin ordinele sale și împiedic] f]r]delegea prin interdicții. Și nu își aplic] în van ordinele și interdicțiile asupra oamenilor drepți, desi nici unele dintre acestea nu au efect asupra celor nedrepți - Nu putem fi eliberați de obligațiile legii de c]tre senat sau de c]tre oameni, si nu trebuie s] c]ut]m în afara noastr] un interpret pentru ea. Și nu vor exista legi diferite în Romă și Atena sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru omul înțelept, „legea e rațiunea suprem], s]dit] în natur], care ne poruncește ce trebuie s] facem și ne interzice ce nu trebuie s] facem - este spiritul și rațiunea omului înțelept, ea este normă a ceea ce este drept și nedrept.” (Legile, I, vi) Dac] aceast] formulare este esența dreptului natural ciceronian, ea este liber] de orice atașament semnificativ fâț] de metafizica stoic] sau platonician]: f]r] s] implice deci nici un atașament semnificativ fâț] de existența unei „ordini normative naturale” cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu de natură contractual] a originilor sale istorice. Teoreticienii contractualiști au dorit s] legitimeze guvernele drepte (conduc]torii drepți sunt aceia care își țin promsiunile contractuale), dar insistența lor asupra existenței unui contract propriu-zis delegitimeaz] în aceeași m]sur] guvernele nedrepte că și pe cele drepte. Putem presupune c] oamenii ar fi semnat un contract de supunere fâț] de conduc]torii drepți, dac] li s-ar fi cerut acest lucru și deci putem vorbi de un „contract ipotetic” între conduc]tori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât celui moral. Așa cum arăt] Stephen Buckle în capitolul 13 intitulat „Dreptul Natural”, r]d]cinile conceptului de „drepturi ale omului” se afl] în doctrina dreptului natural. Grecii, în special filosofii stoici, recunoșteau posibilitatea că legile umane efective s] fie nedrepte. Ei au constatat c] legile variau de la o regiune la alta și au concluzionat c] astfel de legi existente - legi ale convenției - ar putea fi puse în opoziție cu o lege a naturii care nu este variabil] sau relativ] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toare a drepturilor, iar în al doilea rând, o justificare pentru folosirea acestui vocabular. Deoarece drepturile reprezint] un singur element din vocabularul nostru moral, care mai include și termeni precum „datorie”, „obligație”, „drept” (folosit că adjectiv, cu sensul de „just”), „nedrept”, „a se cuveni” sau termeni care pot fi luați drept concurenți ai „drepturilor” sau drept parte esențial] a sensului lor - termeni precum „libert]ți”, „cerințe”, „imunit]ți” și „privilegii”. Dac] termenul „drepturi” poate fi transferat f]r] probleme în oricare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel putin asigurarea nevoilor de bâz] pentru toți locuitorii planetei. Pentru multi ins] distribuirea dreapt] a resurselor mondiale înseamn] mai mult decât atât. Înseamn] că multe dintre aspectele comerțului internațional și activit]țile economice trebuie s] fie modificate deoarece sunt nedrepte. Ceea ce se face în și cu statele în curs de dezvoltare poate fi considerat nedrept din cauza exploat]rii resurselor și a mâinii de lucru ieftine. Cererea pentru dreptate nu este doar una orientat] c]tre viitor în termenii organiz]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a resurselor mondiale înseamn] mai mult decât atât. Înseamn] că multe dintre aspectele comerțului internațional și activit]țile economice trebuie s] fie modificate deoarece sunt nedrepte. Ceea ce se face în și cu statele în curs de dezvoltare poate fi considerat nedrept din cauza exploat]rii resurselor și a mâinii de lucru ieftine. Cererea pentru dreptate nu este doar una orientat] c]tre viitor în termenii organiz]rii mondiale astfel încât fiecare s] aib] asigurate nevoile de bâz]; ea presupune și stoparea nedrept]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
considerat nedrept din cauza exploat]rii resurselor și a mâinii de lucru ieftine. Cererea pentru dreptate nu este doar una orientat] c]tre viitor în termenii organiz]rii mondiale astfel încât fiecare s] aib] asigurate nevoile de bâz]; ea presupune și stoparea nedrept]ților active precum și recompensarea a ceea ce s-a f]cut pan] acum. Bineînțeles, cei mai mulți dintre noi nu sunt implicați în mod direct, dar suntem cu toții parte și beneficiari ai sistemului care funcționeaz] astfel. Acest tip de apel la dreptate este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care nu este exploatat] pot fi ignorați. „Compasiunea” este orientat] eminamente c]tre viitor. Diminuarea suferinței, asigurarea nevoilor de bâz], respectarea drepturilor fundamentale, implementarea principiilor drept]ții sociale sunt aspecte ale binelui pe care îl putem face. Stoparea sau corectarea nedrept]ților f]cute de altii „în numele nostru” reprezint] doar o parte a acestui bine. iv. Ce este dezvoltarea? Am menționat anterior faptul c] interesul meu este reprezentat de „asistență de dezvoltare”. Dar ce înseamn] „dezvoltare”? Mulți sunt deranjați de acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții în cea mai mare m]sur] posibil]. Din moment ce promovarea drept]ții este diferit] de acțiunea dreapt] în cadrul propriilor noastre interacțiuni (vezi în capitolul 19 distincția lui Philip Pettit între promovarea și onorarea valorilor), ceea ce poate fi realizat în vederea combaterii nedrept]ții și eșecurilor altora de a respecta sau proteja drepturile este, în principiu, limitat la capacitatea individului. Exist] totuși câteva aspecte profund intuitive referitoare la aceast] sugestie general] - la fel de general] precum ideea de compasiune. În mod virtual, nimeni, nici m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai mare. Spre exemplu, o persoan] poate s] omoare pentru a se autoap]ra, în condițile în care nu exist] o alt] cale de a-si ap]ra viață sau de a evita un r]u major cauzat în mod nedrept; dar o persoan] nu poate omor] o alt] persoan] doar pentru binele altora. Drepturile morale primare sunt acele drepturi pe care le are orice persoan], în contrast cu acele drepturi care depind de anumite circumstanțe, spre exemplu, promisiuni sau contracte legale. Drepturile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi lipsiți de ea, deși nu din vina lor. Viața acestor oameni ar putea fi îmbun]ț]țiț] dac] atenția noastr] ar fi îndreptat] și c]tre cei aflați în afara cercului de prieteni apropiați și a familiei. De exemplu, pare nedrept c] Sarah poate, în mod legitim, s]-i cumpere copilului ei o juc]rie scump] său s]-i ofere soțului o mas] bogat], în timp ce vecinii s]i mor de foame. Norocul joac] un rol excesiv în determinarea destinului în viat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ii iubim, presupunem c] preocuparea pentru cei apropiați ar trebui s] prevaleze celeilalte. În plus, aceasta pare s] fie în conflict cu principiul imparțialit]ții, și acest principiu se afl] în centrul înțelegerii noastre morale; mai mult, este extrem de nedrept că șansele de viat] ale cuiva s] fie afectate în mod semnificativ de norocul de a se fi n]scut într-o familie bogat]. Acest conflict nu poate fi rezolvat în totalitate în cadrul acestui eseu sumar, dar dați-mi voie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
arhitectur], inginerie sau fizic], iar persoanele cu disabilit]ți sunt mai mult sau mai putin ignorate. Cei care promoveaz] argumentul compens]rii daunelor din trecut prin intermediul tratamentului preferențial susțin c] inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse sunt extrem de nedrepte, iar cei care au fost afectați de aceste inc]lc]ri merit] o compensare. În particular, ei argumenteaz] în favoarea faptului c] tratamentul preferențial este justificat pin prisma unui mijloc convenabil de compensare a celor care au fost sistematic lipsiți de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societatea a uitat de „muncitorii s]răci”. Școlile la care copiii acestora învăț] pot fi puțin mai bune decât cele ale copiiilor negri care provin din clasa de subzistent]. Dac] se întâmpl] acest lucru, actualele programe de tratament preferențial sunt nedrepte deoarece ele compenseaz] dezavantajele provocate de râs] și sex, dar tind s] ignore dezavantajele clasei, discrimineaz] b]rbații albi care provin din clasa „muncitorilor s]răci” în favoarea negrilor și femeilor din clasele medie și superioar], ale c]ror oportunit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] merit] tratament preferențial. Apelul la o lume f]r] discrimin]ri sexuale și stereotipuri este justificat, pe cât posibil, de compensarea oferit] oamenilor pentru a se ajunge la nivelul pe care aceștia l-ar avea într-o lume f]r] nedrept]ți. Discriminarea sexual] nu reprezint] unică nedreptate. O nedreptate este și aceea c], în general, copiii s]răci sunt mai prost educați decât copiii bogați. Nici în absență acelei nedrept]ți nu este clar dac] femeile din clasa de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]