3,736 matches
-
datează gafa istorică a nefericitului Jacques Poos, ministrul de Externe luxemburghez, care declara că „a sosit ceasul Europei”. Dar, cu toate comisiile la nivel Înalt care anchetau, arbitrau și făceau propuneri, Comunitatea Europeană și diferitele ei agenții s-au dovedit neputincioase - nu În ultimul rând pentru că existau două tabere: cei ce favorizau secesiunea republicilor (Germania și Austria) și cei care doreau menținerea statelor și a granițelor existente (Franța) și care, din acest motiv, dar nu numai, simpatizau Întru câtva Serbia. Cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anului 1997, raportorul ONU pentru drepturile omului din regiune, Elisabeth Rehn, semnala un dezastru iminent În provincia Kosovo: Belgradul persecuta majoritatea albaneză, respingând toate solicitările de autonomie teritorială și refuzând populației locale până și minima reprezentare instituțională. Dincolo de conducerea batjocorităși neputincioasă a moderatului Ibrahim Rugova, tinerii albanezi (sprijiniți moral și militar de Albania) renunțau treptat la rezistența nonviolentă, orientându-se spre UÇK (Armata de Eliberare din Kosovo). Creată În 1992 În Macedonia, UÇK avea ca obiectiv lupta armată pentru independența enclavei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tinerii slovaci scotea la iveală prăpastia dintre generații. Tinerii erau complet rupți de trecutul de dinainte de 1989, despre care nu știau mai nimic. În schimb, se plângeau că În minunata lume nouă a Slovaciei postcomuniste părinții lor erau debusolați și neputincioși: ei nu le puteau oferi nici ajutor și nici sfaturi copiilor lor. Această ruptură Între generații a avut pretutindeni consecințe politice: alegătorii mai bătrâni și săraci cedau periodic În fața farmecului partidelor care ofereau alternative nostalgice sau ultranaționaliste la noul consens
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de a concepe cu mintea limpede un astfel de lucru - o expune la minimalizare și chiar la negare. Cu neputință de rememorat așa cum a fost, ea riscă, inevitabil, să fie reamintită așa cum n-a fost. Împotriva acestui pericol, memoria este neputincioasă: „Numai istoricul, cu pasiunea lui austeră pentru fapt, probă, dovadă, care sunt pilonii vocației lui, poate fi un gardian eficace”21. Spre deosebire de memorie, care se confirmă și consolidează pe sine, istoria contribuie la dezvrăjirea lumii. Mai tot ce are ea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
transformat într-un fetiș macabru, de la un sfânt predat ei ca preț simbolic al propriei sexualități oferite lasciv. Pictorița nu surprinde în act sau în intenție acest sărut sângeros al unei imposibile uniuni, capriciu de o senzualitate maladivă, revendicare eșuată, neputincioasă, a puterii de seducție a nimfetei. În pictura Ceciliei Cuțescu-Storck, Salomeea înconjoară cu un braț capul Sf. Ioan și își lipește fața de obrazul lui. Sfântul nu mai are nimic din acea frumusețe stilizată, imberbă, de efeb-androgin, ca la Beardsley
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o mângâiere, cu o dezmierdare. E poate o nouă experiență a cunoașterii prin lumina iubirii? Vor mai veni sufletele să-și retrăiască Într-o altă făptură viața netrăită? E un vagabondaj al sufletului dornic să-și găsească Împlinirea dincolo de trupul neputincios, supus ireversibilei perisabilități? („Liniște”, „Dați-mi un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
adulterul (față de George Bulbuc); - Înșelăciunea În dauna lui Herdelea care Îi făcuse bine În mai multe rânduri. Ion se află dincolo de normele morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului rămâne neputincioasă În fața forței atavice a personajului Ion. Opinia publică este anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste. Intelectualii sunt dezbinați și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sufocante, restrictive; din ea nimeni nu poate evada În libertatea intelectuală și morală: „Problema e dacă mai reușești să ieși din ceva, o dată ce te-ai născut. Doamne, câți pești unul Într-altul!”. Toți oamenii sunt supuși aceluiași destin de muritori neputincioși, toate „lucrurile sunt pești. Trăim și noi cum putem Înăuntru”. In naivitatea lui, Iona voise să-și depășească umila condiție, aspirase spre o existență superioară, deși ar fi trebuit să se oprească la un moment dat „ca toata lumea”, iar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se evacuează. 10. Toți copiii părăsiți de mamele lor evreice, se vor preda comitetului evreiesc. 11. Copiii minori sub 10 ani, vor rămâne cu mamele lor creștine în cazul când tata lor evreu este evacuat. 12. Bolnavii, copiii și cei neputincioși, vor fi duși cu căruța dela ghetou la gară. 13. Toți evreii care fug din ghetou în oraș, vor fi prinși și duși sub pază sigură până la trenul de îmbarcare. 14. Domnul Căpitan Mihăilescu 778, comandant al ghetoului, va da
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de hotar și întra-aceste două prințipate ai cărora locuitori se-priviră mai tot d-auna ca când n-ar fi tot de o nație, isvor de nefericiri pentru amândouă prințipaturile!" (Aaron, 1835, pp. 29-30). Aaron deplânge destrămarea unității primordiale românești, asistând neputincios la tragicul destin istoric al unei înstrăinări progresive. "În astfel de chip Dacia slăbită de barbari, neapărată de Bulgari, fu nenorocită ca să vază cum pierde trei părți din totul său, și cum se-pune linie de hotar ca să nu se-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Succesul reacției naționalist-tradiționalistă a reușit să aresteze pentru moment schimbarea de paradigmă. Însă aceasta nu a putut frâna procesul de înnoire a tradiției naționale românești, care a devenit din ce în ce mai impregnată de spiritul occidental postnaționalist. În ciuda lamentațiilor vocale, dar tot mai neputincioase, ale facțiunii tradiționaliste adeptă a principiului status quo ante, redefinirea memoriei publice românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]