5,280 matches
-
cetăți să se așeze muscali oșteni până s-ar întemeia țara”. Art. IV preciza că țarul putea să-l înlăture pe domn, „când s-ar haini”, iar prin art. VIII se acorda Rusiei dreptul de a ține în Moldova o oaste de 10.000 de oșteni. Numeroase relatări interesante privitoare la campania de la Prut aparțin unor personalități care aveau funcții de conducere în armatele beligerante și care erau bine informați de cele ce se petrec în taberele lor. În arhive s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
predat, per acord, în ziua de 15 iulie marelui vizir. Relatarea cuprinde și un raport amănunțit, intitulat Traseul adevărat și reproducerea întocmai a taberei moscovite împresurată de turci și tătari împreună cu harturile ce au avut loc acolo și în urma cărora oastea moschicească, după o mare foamete a fost nevoită să părăsească spre o pace neprielnică: toate, cum s-au petrecut pe câte s-au putut afla, pe scurt și nepărtinitor descrise. Articolul făcea cunoscute cititorului desfășurarea evenimentelor din iulie 1711, efectivele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de campanie antiotomană a lui Petru I, în care sprijinul Moldovei era foarte important nu numai ca punct geostrategic, ci și pentru susținerea materială a armatei ruse, nu părea foarte bine trasat: armatele ruse intenționau să ajungă la Dunăre înaintea oștilor otomane și să le împiedice pe acestea să traverseze fluviul. Un dregător turc, cunoscut cu numele de Anonimul din 1740, a lăsat o descriere a Țării Românești și a Moldovei. Așa cum remarca autorul, campania din 1711 avea drept obiectiv cucerirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Din suita domnului moldovea făceau parte hatmanul Ion Neculce, marele paharnic Constantin, fiul lui Iordachi Ruset, marele vornic, șase ofițeri și opt slujitori domnești. La această întrevedere, Dimitrie Cantemir i-a comunicat feldmareșalului că până la 15 iunie va mobiliza o oaste de 10.000 de oameni, solicitând să i se trimită bani, „așa cum i s-a promis”. Domnul Moldovei l-a informat pe B. P. Șeremetev că oastea otomană în număr de 40.000 a trecut Dunărea și în câteva zile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dimitrie Cantemir i-a comunicat feldmareșalului că până la 15 iunie va mobiliza o oaste de 10.000 de oameni, solicitând să i se trimită bani, „așa cum i s-a promis”. Domnul Moldovei l-a informat pe B. P. Șeremetev că oastea otomană în număr de 40.000 a trecut Dunărea și în câteva zile va ajunge la 50.000 de oameni. Dimitrie Cantemir a cerut ca soția sa, Casandra, însoțită de vornicul Iordachi Ruset, împreună cu boierii și slujitorii să plece de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-lea, aflând că B. P. Șeremetev și trupele sale s-au instalat lângă Iași, a trimis un detașament de tătari sub comanda fiului său, Mehmed Ghirai, pentru a-i urmări mișcările. La această campanie, împotriva armatelor rusești au mai participat oștile poloneze sub comanda generalului Stanislaw Poniatowski și cele suedeze conduse de regele Carol al XII-lea. Armatele ruse erau dispuse în careu și au înaintat în această ordine până spre Fălciu, pe malul drept al Prutului, pentru ca acest râu să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
spre nord, unde se afla cea mai mare parte a trupelor, sub comanda directă a țarului. În scrisorile sale, Petru I îl făcea răspunzător de eșec pe B. P. Șeremetev, deși inițial adoptase punctul de vedere al feldmareșalului. Între timp, oastea moldovenească, sub comanda lui Dimitrie Cantemir, a încercat să oprească înaintarea armatelor turco-tătare. Despre una din aceste bătălii (din 7 iulie), în ajunul luptelor ce au urmat la Stănilești, a relatat însuși domnul moldovean: „Am susținut lupta timp de trei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bătălii (din 7 iulie), în ajunul luptelor ce au urmat la Stănilești, a relatat însuși domnul moldovean: „Am susținut lupta timp de trei ceasuri împotriva a șaizeci de mii de cavalerie turcească și tătară și respingând nu fără oarecare pierderi, oastea se putu întoarce întreagă în tabără”. Rușii au mărșăluit în noaptea de 7 spre 8 iulie, iar până în ziuă au ajuns la Stănilești, localitate situată pe Prut la o distanță de 10 km de orașul Huși. Aici s-au înfruntat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-i respingă pe turci și pe tătari, cu mari pierderi: „Și așe căde turcii, ca când ar căde niște pere coapte dintr-un păr, cându-l scutură oamenii”. Deși atacul principal al armatelor turco-tătare, de la 9 iulie, a fost respins, situația oștilor moldo-ruse s-a înrăutățit. Împresurate de forțele militare ale inamicului, care erau superioare din punct de vedere numeric, armatele ruse și moldovene, lipsite de alimente și de apă, au fost nevoite să se hrănească cu coajă de copaci, în loc de pâine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
14 iulie, dar la 17 iulie, țarul a ordonat retragerea din raia și din Moldova, de-a lungul Prutului până la Ștefănești, apoi, după patru zile de mers, au ajuns la Nistru. Pe drumul de întoarcere, turcii se obligau să escorteze oștile rusești în retragere, pentru a le feri de orice incidente sau atacuri din partea tătarilor. Nicolae Iorga a analizat cauzele acestei „catastrofe”: „Așa se mântuise, la Stănilești, între Fălciiu și Huși, marele război de eliberare a creștinilor răsăriteni. Adânca umilință, mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Lesczynski (1704-1709, 1733-1735), la urcarea sa pe tronul Poloniei, o armată otomană a pornit spre Huși (Dschudschu) cu 60.000 de soldați, sub comanda seraschierului Abdi-pașa și a hanului din Crimeea, Kaplan Ghirai I. Deoarece Austria a dezaprobat intervenția militară, oștile otomane au fost nevoite să se retragă. Consecințe dezastruoase pentru Huși și pentru Episcopie, pentru populația târgului și a localităților din împrejurimi, a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Crimeea, Kaplan Ghirai I. Deoarece Austria a dezaprobat intervenția militară, oștile otomane au fost nevoite să se retragă. Consecințe dezastruoase pentru Huși și pentru Episcopie, pentru populația târgului și a localităților din împrejurimi, a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după 1737). În lucrarea sa, intitulată Scurte observațiuni asupra Principatului Moldovei (18 mai 1737), amintea și de războiul ruso-turc din 1711, când „s-a despărțit un general rus (Karl Ewald von Rönne, n.a.) cu 8.000 de oameni de grosul oastei care se afla la Huși, cale de o zi de la Iași, pe râul Prut, și au mers prin Focșani la Brăila; au ocupat-o pe la turci, dar când rușii au fost bătuți la Huși - de care a fost vorba mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nicolae Vogoride, și-a dat demisia din funcția de pârcălab de Galați. Unioniștii au obținut victoria în noile alegeri, iar Alexandru Ioan Cuza a fost avansat la gradul de colonel (august 1858) și, la scurt timp, locțiitor de hatman al oastei moldovene (septembrie), funcție pe care a îndeplinit-o până în momentul alegerii sale ca domnitor. După Convenția de la Paris (august 1858), Alexandru Ioan Cuza a fost ales deputat în Adunarea Electivă a Moldovei. În seara zilei de 3 ianuarie 1859, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru trebuința oștirilor rusești am dat ordinile cuvenite. II - Serviciul de transport se face numai de către satele care cad în drum”. Raportul arată că la aceste activități au participat mai ales cetățenii din cele două plăși - Prut și Mijloc. Trecerea oștilor rusești era posibilă numai printr-un singur punct, târgul Fălciu, care era la capătul județului. Prefectul a semnalat unele nereguli în aplicarea Convenției din 4 aprilie, de aceea propunea următoarele: „În ceea ce privește plata de către armată să se facă înainte de a porni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patriotică. Ei ne numeau pe noi pantalonari, bonjuriști, și căutau să ne convingă cu argumente ca de-alde aceste: Știți voi ce vă așteaptă, dacă nebuniile voastre se vor împlini? O să se desființeze rangurile de boierii, o să vă ieie la oaste, o să plătiți bir! Noțiunea egalităței cetățenești nu intra deloc în mintea lor. [...] Asemenea oameni cu asemene idei nu ne puteau opune piedeci serioase, dacă n-ar fi fost sprijiniți din afară. Centrele noastre de întrunire și consfătuire erau în Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu pușca de pază, cu ce mulțumire mi-am preumblat din nou ochii pe întinsa câmpie românească, unde poți respira în voie și trăi încă în larg. Ah! Cât de mult înțeleg acum pe bieții tineri ardeleni care, luați la oaste și duși în țări departate, mureau de dor de-acasă cântând doina din fluier. Ei, așa-i făcută inima omului! Nici o teorie, nici o doctrină nu o va schimba. Mare și neînvinsă trebuie să fie nevoia omului ac el să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
1937), ilustrează numeroase cărți, semnează scenografia unor montări pe scene bucureștene, tipărește un album de gravuri, Casa cu perdelele lăsate (1929), și altul de caricaturi, Cobai și felceri (1932). Publică, totodată, „romanul” De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul (1934), urmat de biografia romanțată Cetățeana Tallien (1938) și de Schiță pentru istoria teatrului românesc (1938). În 1939, i se reprezintă piesa într-un act Dragodana (tipărită în volum în 1940), o alta, Falimentul zeilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
a dialogurilor, nu lipsite, totuși, de unele trivialități. O demitizare se încerca și în comedia Napoleon & co., însă aici șarja e excesivă, iar comicul de limbaj se limitează la efecte facile. SCRIERI: De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste, scrisă de dumnealui Iancu Zogravul, București, 1934; Cetățeana Tallien, București, 1938; Schiță pentru istoria teatrului românesc, București, 1938; Dragodana, București, 1940; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor Durnea, București, 1989. Repere bibliografice: Mircea Vulcănescu, Însemnări pe marginea volumului „Cobai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
Dragodana, București, 1940; Scrieri despre teatru, îngr. și pref. Victor Durnea, București, 1989. Repere bibliografice: Mircea Vulcănescu, Însemnări pe marginea volumului „Cobai și felceri”, CU, 1932, 2583, 2584; Octav Șuluțiu, I. Anestin, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, „Reporter”, 1934, 18; Pompiliu Constantinescu, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, VRA, 1934, 338; Perpessicius, Opere, VII, 34-40; N. Carandino, O schiță pentru istoria teatrului românesc, „România”, 1938, 150; N. Carandino, Teatrul așa cum l-am văzut, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
bibliografice: Mircea Vulcănescu, Însemnări pe marginea volumului „Cobai și felceri”, CU, 1932, 2583, 2584; Octav Șuluțiu, I. Anestin, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, „Reporter”, 1934, 18; Pompiliu Constantinescu, „De necredzuta viață a dumnealui Ioniță căpitan de oaste...”, VRA, 1934, 338; Perpessicius, Opere, VII, 34-40; N. Carandino, O schiță pentru istoria teatrului românesc, „România”, 1938, 150; N. Carandino, Teatrul așa cum l-am văzut, București, 1986, 96-98; D. Căpitanu, Teatrul „Alexandru Davila” [Pitești], 1969, 30, passim; Brădățeanu, Comedia, 301
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
nenorocirea altora, respectiv a neamului nostru. Nu am părăsit aceste locuri ispititoare, pline de belșug și frumuse, scrie marele istoric N.Iorga. Chiar la răscrucea furtunilor care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor străine. Suntem un copil al Romei,pierdut în pustiul veșnic înnoit al barbarilor și siliți de a trăi mereu perioade îndelungate de timp,de la o bejenie la alta,dar am revenit mereu la albia și țărmurile părăsite pe lungi perioade
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și de ignorarea ordinului de că---tre generalul Averescu care înaintase prea mult la Mărăști pentru a se scoate în evidență. Despre mareșalul Averescu, marele istoric N.Iorga scrie în" Oameni care au fost" vol.V -„Unul din marii domni de oaste pe care i-a dat poporul Român s-a dus în lumea unde plutesc umbrele glorioșilor săi eroi înaintași. El nu era numai un mare strateg militar, ci și un om politic puternic, cu o minte creatoare, un mare patriot
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
indicațiile lor,asumându-și răspunderea pentru apărarea populației de bandele anarhiste străine și asigurându-le ordinea și liniștea ardelenilor. Un alt conațional al vremurilor col. D.Rădulescu ,consemnează în " Amintiri despre mareșalul Prezan" -“Acest comandant personifică figura marilor căpitani de oști. Este un om cultivat, de o înaltă moralitate, lipsit de fățărnicie, sincer și principial.Așa l a cunoscut ofițerul, cât a fost în subordinele mareșalului, timp de 4 ani când comanda Corpul 4 Armată din garnizoana Iași”. Ulterior devenind Armata
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Carpații și a căzut la Câmpia Turzii pentru a uni românii într-o națiune și un popor. In ultimii 120 de ani, de la 1820 la 1940, Tarile Române au fost de nenumărate ori înrobite, jefuite și exploatate, sărăcite și umilite de oștile străine. Aveți datoria de a lupta, să apărați moștenirea lăsată de străbunii noștri. Luptăm pentru dreptate și pentru ființa noastră națională, pentru visul nostru de veacuri”. Transcriem în continuare ultimul cuvânt pronunțat de Mareșalul Ion Antonescu la procesul înscenat lui
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]