11,594 matches
-
și binele”. Eseul de fâț] pune accent pe teoriile deontologice. Fried și alți deontologi contemporani își prezint] propriile puncte de vedere că r]spuns și că m]sur] corectiv] la adresa teoriilor consecvențialiste frecvent discutate la mijlocul secolului. Deși în prim] instant] obiecțiile aduse consecințialismului au avut un caracter normativ, ulterior aceste nemulțumiri au servit drept fundament pentru dovedirea inconsistentei structurale și conceptuale a teoriei. Orice teorie care permite abordarea ființei umane într-o manier] asem]n]toare celei consecințialiste este, în opinia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca fiind o doctrin] irealist] și impracticabil] deoarece este dificil] stabilirea consecințelor unei anumite alternative de acțiune, cum de altfel este dificil] și stabilirea tuturor consecințelor care decurg din ansamblul acțiunilor cuiva. Adepții consecințialismului consider] c] aceasta nu este o obiecție serioas], iar pe de alt] parte, deontologii arăt] c] și aceast] problem] de natur] practic] poate fi evitat]. Acțiunile sunt greșite tocmai prin natura sau felul lor, motiv pentru care nu este nevoie de speculații legate de consecințele lor viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de obicei, ipotezele mai simple celor mai complicate, în cazul în care ele au aceeași valoare științific]. Teoria consecințelor este indiscutabil o ipotez] mai simpl] decât oricare alt] form] a teoriilor opuse; aceasta înseamn] c], l]sând la o parte obiecțiile respinse în ultima secțiune, teoria consecințelor ar trebui s] aib] prioritate. Dac] adepții teoriei aflate în opoziție nu realizeaz] cât de mult pierde viziunea lor la capitolul simplitate, acest lucru se întâmpl] pentru c], în general, nu sunt de acord
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perspectiva utilitarist], intrebarea specific] este: „Ce trebuie s] facem împreun]?” și nu: „Cum ar trebui s] îmi tr]iesc viața proprie?”. Perceput ca element orientativ al deciziei publice și mai puțin al deciziei private, principiul utilit]ții înl]tur] numeroase obiecții care i se aduc. În situații excepționale, principiile utilitariste pot cere inc]lcarea drepturilor omului; acest lucru nu se aplic] și în cazul instituțiilor de guvern]mânt, care, prin ins]și natura lor, trebuie s] conceap] strategii ce vor putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Rawls susține c] ei se vor supune unor condiții de bâz] ale libert]ții și unei egalit]ți calificate. Justific]rile contractelor sociale ins] par a avea nevoie de un angajament anterior drepturilor pe care caut] s] le justifice. Aceast] obiecție este evitat] de teoriile care bazeaz] drepturile pe utilitate. J.S. Mill ofer] o justificare în acest sens în eseul s]u Utilitarismul, unde argumenteaz] c] principii precum libertatea și dreptatea contribuie pe termen lung la fericirea uman], aceasta fiind poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
limitat] este faptul c], singur, limbajul drepturilor ar putea s] nu fie suficient pentru a acoperi domenii importante ale moralei. De exemplu, considerații deosebit de importante legate de mediul înconjur]tor ar putea fi greu de exprimat în ceea ce privește drepturile. Împotriva acestei obiecții putem susține faptul c] afirmațiile cu privire la mediu pot fi f]cute la fel de eficient f]r] atribuirea de drepturi unor obiecte neînsuflețite - drepturile generațiilor viitoare ar putea avea aceleași implicații pentru acțiune în ceea ce privește menținerea integrit]ții planetei. 4) Sunt drepturile inalienabile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capitoloul 45, „Marx împotriva moralei”.) Totuși, drepturile universale nu prezint] probleme doar pentru politicienii de stânga. Ele sunt, de asemenea, criticate de c]tre gânditorii conservatori ai tradiției bazate pe scrierile filosofului politic al secolului al XVIII-lea, Edmund Burke. Obiecția conservatoare const] în faptul c] o doctrin] a drepturilor submineaz] integritatea culturii și a obiceiurilor deoarece acestea exist] în anumite vremuri și în anumite locuri. Din asemenea motive, culturile contemporane bazate pe religie, cum este cazul lumii islamice, resping accentul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
John Rawls, explicat] în cartea O teorie a drept]ții (1971), discutat] în capitolul 15, „Tradiția contractului social”. Am preferat că în locul explor]rii diversele modalit]ți de ap]rare a datoriei sentimentului de compasiune s] iau în calcul dou] obiecții majore referitoare la ideea conform c]reia exist] datoria de a dovedi compasiune fâț] de s]r]cia aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne p]să de ceilalți, aceasta nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rii diversele modalit]ți de ap]rare a datoriei sentimentului de compasiune s] iau în calcul dou] obiecții majore referitoare la ideea conform c]reia exist] datoria de a dovedi compasiune fâț] de s]r]cia aflat] la distant]. Prima obiecție se refer] la faptul c] dac] avem datoria de a ne p]să de ceilalți, aceasta nu dep]șește hotarele propriei ț]ri. Cea de-a doua neag] faptul c] exist] o datorie general] a compasiunii, fie în interiorul, fie în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ri. Cea de-a doua neag] faptul c] exist] o datorie general] a compasiunii, fie în interiorul, fie în exteriorul ț]rii. vii. Dincolo de domeniul propriei responsabilit]ți Afirmația conform c]reia „caritatea începe de acas]” reprezint], de multe ori, o obiecție general] pentru acordarea asistenței în alte ț]ri, mai precis, un refuz de a considera c] ceea ce se petrece în alte p]rți ale lumii are vreo relevant] din punct de vedere moral. Nu este de datoria cuiva s] ajute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumenta c] ajutorul poate fi considerat o expresie a unei astfel de responsabilit]ți morale. Aceasta ar trebui condus] de guverne, corporații transnaționale și alți „actori internaționali”. viii. A nu face r]u și valoarea libert]ții Ajungem acum la obiecția de bâz] în ceea ce privește ideea existenței datoria de a-i ajuta pe cei s]răci. Acest aspect reprezint] o provocare direct] la adresa premisei fundamentale, aceea c] avem datoria general] de a ajuta oriunde. Morală este v]zut] mai mult ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
individuale care cauzeaz] r]ul. Așa se întâmpl] în cazul pagubelor produse mediului și la fel se întâmpl] și în acela al s]r]ciei din întreaga lume - rezultatul nedorit, dar natural, al tranzacțiilor nerestricționate din economia de piaț]. O obiecție mai radical] a celor care neag] datoria de a dovedi compasiune este reprezentat] de teza „acțiunii negative” pe care am amintit-o anterior (Harris, 1980). Aceasta depinde de chestionarea semnificației morale a diferenței dintre „a face” și „a l]să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
senzitivi din oricare alt] specie a c]rei membri maturi și normali sunt considerați a fi persoane.) Conform acestei teorii, atâta timp cât un individ este uman și senzitiv, egalitatea moral] a acestuia nu poate fi pus] la îndoial]. Dar exist] o obiecție în ceea ce privește extinderea statutului moral egal chiar și asupra f]tului senzitiv: în practic], este imposibil] acordarea drepturilor morale egale f]tului f]r] a nega aceleași drepturi femeii. De ce nașterea este relevant] din punct de vedere moral Sunt multe cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
instituției c]s]toriei, chiar dac] este incompatibil cu reproducerea. Astfel, sexul oral și anal pot fi acceptate deoarece pl]cerea în cadrul c]s]toriei poate fi considerat] un scop legitim al sexului. 3) Critică poziției creștine De obicei, aceste obiecții sunt criticate din cauza presupozițiilor lor implicite: o concepție anistoric] asupra naturii umane, o percepție limitat] și imobil] asupra locului adecvat al sexului în aceast] natur]; o concepție specializat] asupra singurei forme de familie acceptabile și o percepție îngust] asupra funcției
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ca fiind nimic mai mult decât un produs supus legilor pieței. S-ar putea obiectă c] libertarienii pot evita un asemenea contraexemplu, deoarece Vito i-a produs o v]ț]mare lui Rocco: i-a ț]iat degetul. Dar aceast] obiecție nu este conving]toare, deoarece un libertarian pare s] îi permită lui Rocco s] judece dac] pierderea unui deget, plus un câștig de 5.000 de dolari, înseamn] v]ț]mare. Pentru libertarieni, consimt]mântul anuleaz] v]ț]marea și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au identificat aspecte importante ale moralei - noțiunile de libertate individual] și autonomie - se poate spune c] aceștia le-au exagerat pan] în punctul în care aceste aspecte constituie întreaga moral]. 3) Modific]ri kantiene Este posibil s] venim în întâmpinarea obiecției de mai sus prin modificarea viziunii libertariene. O cale pentru a face acest lucru este aceea de a încorpora principiul kantian cum c] „este greșit din punct de vedere moral că oameni s] trateze alți oameni doar că simple mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în alte cazuri în care tratamentul preferențial pare justificat. În secțiunea (îi) voi analiza argumentul orientat c]tre trecut, iar în secțiunea (iii) pe cel orientat c]tre viitor. îi. Argumentul orientat c]tre trecut Poate cea mai des întâlnit] obiecție ridicat] împotriva tratamentului preferențial este aceea c] diferențierile f]cute între rase și sexe sunt nesemnificative. În special în Statele Unite, criticii aduc mereu în discuție ceea ce Justice Harlan afirmă: „Constituția noastr] nu ține cont de culoarea pielii...”. Ceea ce Justice Harlan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fac] acea competiție pentru locurile și pozițiile dezirabile incorect]. Din contr], prin oferirea de compensații femeilor și negrilor datorit] faptului c] le-a fost refuzat] egalitatea de șanse în ceea ce privește obținerea de calific]ri, competiția trebuie s] devin] corect]. În America, obiecția este deseori ridicat] în sensul în care pesoanele de culoare merit] sau nu compensare pentru discriminarea suferit]; același lucru ar trebui s] se întâmple cu italienii, evreii, irlandezii, sârbii, croații, asiaticii și, practic, fiecare grup etnic din America din moment ce fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fiecare grup etnic din America din moment ce fiecare dintre acestea a suferit discrimin]ri. Din moment ce societatea nu poate acoperi toate aceste compensații necesare, nu are nici un motiv s] acopere compensațiile pentru persoanele de culoare neagr]. Nu g]sesc nici un merit acestei obiecții. În America, cel putin, discriminarea negrilor a fost mult mai puternic] din punct de vedere istoric decât cea a altor grupuri rasiale sau etnice. Mai mult, în timp ce diferitele grupuri etnice europene erau discriminate în mod evident, acestea au profitat de pe urma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexiste. Aceste atitudini nu susțin doar discriminarea. Așa cum menționam anterior, ele susțin un sistem elaborat de aștept]ri și stereotipuri care reduce în mod subtil, dar definitiv, șansele femeilor și negrilor de a deține calific]ri pentru pozițiile dorite. O obiecție ceva mai serioas], derivat] din aspectele legate de originile în clasa mijlocie a beneficiarilor tratamentului preferențial, este aceea c] tratamentul preferențial nu ofer] compensații celor care au mai mare nevoie de acest lucru. Obiecția în sine poate fi ușor înl
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
calific]ri pentru pozițiile dorite. O obiecție ceva mai serioas], derivat] din aspectele legate de originile în clasa mijlocie a beneficiarilor tratamentului preferențial, este aceea c] tratamentul preferențial nu ofer] compensații celor care au mai mare nevoie de acest lucru. Obiecția în sine poate fi ușor înl]turat]. Atât timp cât tratamentul preferențial îi compenseaz] pe cei care merit] s] fie compensați, faptul c] nu ii compenseaz] pe cei care merit] cel mai mult aceast] compensare nu reprezint] un argument împotriva sa. Obiecția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Obiecția în sine poate fi ușor înl]turat]. Atât timp cât tratamentul preferențial îi compenseaz] pe cei care merit] s] fie compensați, faptul c] nu ii compenseaz] pe cei care merit] cel mai mult aceast] compensare nu reprezint] un argument împotriva sa. Obiecția ridic], totuși, o problem] serioas] dac] societatea nu este capabil] s] îi compenseze pe toți cei care merit]. În acest caz, programele de tratament preferențial de care beneficiaz], în mare parte, negrii și femeile din clasa mijlocie pot face loc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale sau f]r] stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]