10,695 matches
-
piscicole păstrăvul curcubeu, cleanul și scobarul. Lipanul lipsește din acest fond. Pescuitul recreativ se poate practica cu succes atât cu lingurița, cât și cu muște artificiale, râul având locuri excepționale pentru aceste momeli. Valea Tarcăului constituie fond rezervat în administrarea ocolului silvic Tarcău. Obișnuit, porțiunea liberă la pescuit este de la pârâul Ața sau Brateș în aval. Accesul se face de-a lungul văii, pe drumul Tarcău - Ardeluța. Intrarea pe vale se face din comuna Tarcău, iar de la Ardeluța există drumuri forestiere
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
să iasă în satul Valea Putnei, lângă șoseaua Câmpulung - Vatra Dornei, pentru a primi apele pâraielor Putnișoara și Hău. De aici însoțește șoseaua națională, primind doi afluenți de dreapta populați cu păstrăv - pârâul Tiniș și Pârâul Frumos, trece pe lângă sediul ocolului silvic și se varsă în Moldova, în mijlocul comunei Pojorâta, după ce a parcurs un drum lung de 16 km. Populația piscicolă este formată din păstrăv indigen și fântânel, iar de la podul Tiniș în aval din lipan în amestec cu păstrăv
PESCUITUL RECREATIV COMPONENT? IMPORTANT? A AGROTURISMULUI by Petru IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83112_a_84437]
-
sau de conținutul lor lexical a doua zi, după aceea etc., sau de raporturi temporale din structura internă a enunțului lingvistic: „Într-o noapte, am visat că vechiul zid care mă ocrotise în copilărie s-a alungit, mi-a dat ocol și s-a transformat în laț... De atunci m-am gândit mereu la asta.” (O. Paler, Viața, 59) Raportul de temporalitate dezvoltă trei variante: • de anterioritate • de posterioritate • de simultaneitate Din prima perspectivă - de natură semantică - aceste variante se întemeiază
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
resurse naturale și, implicit, de activități economice. În țara noastră, forma de organi zare politico administrativă cea mai constantă este județul, înlocuit doar în perioada 1950 - 1968 cu regiunea. În forma anterioară de organizare avea ca subdiviziuni intermediare „plase“ și „ocoale“. Ca reședință a fost ales un oraș care ocupă, pe cât posibil, o poziție geografică centrală, pentru a înlesni legăturile cu toate localitățile din cuprinsul județului. DE REȚINUT cea mai populată reședință de județ: Iași, 349 550 locuitori. cea mai puțin
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sunt înscrise motive florale (flioncurile) sau păsări; „în tăblii”, cu motive geometrice în diferite poziții coloristice, țesătura fiind compartimentată prin cele două „drumuri cu zimți”. Decorul romboidal apare frecvent și cu denumiri diferite: în poftale, în roate, în floare, în ocoale, în unire. în ultimul predomină decorul naturalist, acea cromatică intensă caracterizată drept agresivă, datorită compoziției chimice a culorilor. Țesăturile au și o importantă funcție ritualică, ele marchează momentele fundamentale ale existenței umane. După prima scăldătoare, noul născut este înfășurat într-
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
că din cele 24 ținuturi pe care le avea țara, se afla și Hârlău. Ținutul Botoșan i apare mult mai târziu (după 1833, când ținutul Hârlău se despărț ise). Ținut în Țara Moldovei, Hârlăul era format la anul 1774 din Ocolul Bahlui și Jijia, iar în 1774 i se adăuga și Ocolul Coșula; la 1803 ținutul Hârlău era format din Târgul Hârlău ș i Ocoalele Bahlui, Coșula, Jijia, Milotin și Pr ut. Hârlăul, ca și Cotnarii sunt încărcate astăzi, ca și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
afla și Hârlău. Ținutul Botoșan i apare mult mai târziu (după 1833, când ținutul Hârlău se despărț ise). Ținut în Țara Moldovei, Hârlăul era format la anul 1774 din Ocolul Bahlui și Jijia, iar în 1774 i se adăuga și Ocolul Coșula; la 1803 ținutul Hârlău era format din Târgul Hârlău ș i Ocoalele Bahlui, Coșula, Jijia, Milotin și Pr ut. Hârlăul, ca și Cotnarii sunt încărcate astăzi, ca și ieri, de multă istorie. Când voievozii vremii au ridic at la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ținutul Hârlău se despărț ise). Ținut în Țara Moldovei, Hârlăul era format la anul 1774 din Ocolul Bahlui și Jijia, iar în 1774 i se adăuga și Ocolul Coșula; la 1803 ținutul Hârlău era format din Târgul Hârlău ș i Ocoalele Bahlui, Coșula, Jijia, Milotin și Pr ut. Hârlăul, ca și Cotnarii sunt încărcate astăzi, ca și ieri, de multă istorie. Când voievozii vremii au ridic at la Hâ rlău o curte domnească, imediat, în apropiere, la Cotnari, s-a pus
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
păduri și alte terenuri cu veget ație for estieră a comunei Cotnari este de 1.845.19 ha. Prin aplicarea legii 18/1991 o parte din tere nul fore stier a intrat în posesia persoanelor fizice. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Hârlău. În comuna Cotnari se află și o rezervație forestieră de 7,6 ha, care se nume ște Cătă lina. Piscicultura în ceea ce privește piscicultura, în comuna Cotnari se află Lacul Lebadau care poate fi amenajat, în prezent aflându-se în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
specifică”, Alexandru Roșca, Ed. Academiei, 1981. 10. „Creativitatea ca mod de viață”, Ghid pentru părinți și profesori, Ed. Științei și Tehnică, Bcurești, 1997, Teresa M. Amabile 11. „Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului”, Victor Oprescu, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 1983 12. „Ocolul lumii în 50 de jocuri creative”, Ana Micea Petean, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2005 13. „Grupul mic și creativitatea”, Marian Caluschi, Ed. Cantes, Iași , 2001 14. „Lecturi literare pentru clasa a III a”, M. Tudose, L. Oprea, Ed. Porțile Orientului, Iași
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
lui Alexandru cel Bun), prin care comunică, la 1 septembrie 1435, lui Vladislav Iagelo, regele Poloniei, că s-a împăcat cu fratele său Ștefan al II-lea, dându-i să stăpânească Țara de jos a Moldovei cu următoarele unități administrative: ocolul târgului Vaslui, ocolul târgului Bârlad, ocolul orașului Tecuci, ocolul Covurluiului și ținutul Cetății Chilia. Sub Ștefan al II-lea, Vasluiul va deveni pentru doi ani capitala Moldovei (1451 -1452). Începând cu secolul al XV lea, documentele vremii atestă faptul că
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Bun), prin care comunică, la 1 septembrie 1435, lui Vladislav Iagelo, regele Poloniei, că s-a împăcat cu fratele său Ștefan al II-lea, dându-i să stăpânească Țara de jos a Moldovei cu următoarele unități administrative: ocolul târgului Vaslui, ocolul târgului Bârlad, ocolul orașului Tecuci, ocolul Covurluiului și ținutul Cetății Chilia. Sub Ștefan al II-lea, Vasluiul va deveni pentru doi ani capitala Moldovei (1451 -1452). Începând cu secolul al XV lea, documentele vremii atestă faptul că în Vaslui a
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
comunică, la 1 septembrie 1435, lui Vladislav Iagelo, regele Poloniei, că s-a împăcat cu fratele său Ștefan al II-lea, dându-i să stăpânească Țara de jos a Moldovei cu următoarele unități administrative: ocolul târgului Vaslui, ocolul târgului Bârlad, ocolul orașului Tecuci, ocolul Covurluiului și ținutul Cetății Chilia. Sub Ștefan al II-lea, Vasluiul va deveni pentru doi ani capitala Moldovei (1451 -1452). Începând cu secolul al XV lea, documentele vremii atestă faptul că în Vaslui a existat o curte
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
septembrie 1435, lui Vladislav Iagelo, regele Poloniei, că s-a împăcat cu fratele său Ștefan al II-lea, dându-i să stăpânească Țara de jos a Moldovei cu următoarele unități administrative: ocolul târgului Vaslui, ocolul târgului Bârlad, ocolul orașului Tecuci, ocolul Covurluiului și ținutul Cetății Chilia. Sub Ștefan al II-lea, Vasluiul va deveni pentru doi ani capitala Moldovei (1451 -1452). Începând cu secolul al XV lea, documentele vremii atestă faptul că în Vaslui a existat o curte fortificată „civitas”, construcții
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
de înflorire, în secolele următoare, XVIII-XIX, se înregistrează o perioadă de stagnare, pentru ca în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să apară o altă perioadă de renaștere și dezvoltare. Încet, încet viața târgului medieval, târg domnesc cu mare ocol înconjurat de sate, cu o populație de la 1200 până la 2000 de suflete, s-a scurs domol, necunoscută multe secole și netulburată decât de desele năpaste care se abăteau asupra lui: năvălirile tătare (1442, 1711, 1758), incendiile devastatoare și mai ales
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în anul 1435, pe timpul domniei lui Iliaș, odată cu apariția ținuturilor Bârlad, Chilia, Cuvurlui, Olteni, Tecuci, Tutova și Tețina. O subdiviziune, care a apărut în 1722, prin adaptarea la un nou context a vechiului termen, care desemna satele din jurul cetăților, este ocolul. Hotarele ocoalelor se stabileau, de cele mai multe ori, pe criterii geografice și istorice. Ținutul Vasluiului cuprindea ocoalele: Fundul de Sus, Fundul de Jos, Mijlocul, Crasna și Stemnicu. Vasluiul făcea parte din ocolul Stemnicului cu două ciaste (albă și roșie) cuprinzând 430
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
1435, pe timpul domniei lui Iliaș, odată cu apariția ținuturilor Bârlad, Chilia, Cuvurlui, Olteni, Tecuci, Tutova și Tețina. O subdiviziune, care a apărut în 1722, prin adaptarea la un nou context a vechiului termen, care desemna satele din jurul cetăților, este ocolul. Hotarele ocoalelor se stabileau, de cele mai multe ori, pe criterii geografice și istorice. Ținutul Vasluiului cuprindea ocoalele: Fundul de Sus, Fundul de Jos, Mijlocul, Crasna și Stemnicu. Vasluiul făcea parte din ocolul Stemnicului cu două ciaste (albă și roșie) cuprinzând 430 liude. (18
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și Tețina. O subdiviziune, care a apărut în 1722, prin adaptarea la un nou context a vechiului termen, care desemna satele din jurul cetăților, este ocolul. Hotarele ocoalelor se stabileau, de cele mai multe ori, pe criterii geografice și istorice. Ținutul Vasluiului cuprindea ocoalele: Fundul de Sus, Fundul de Jos, Mijlocul, Crasna și Stemnicu. Vasluiul făcea parte din ocolul Stemnicului cu două ciaste (albă și roșie) cuprinzând 430 liude. (18) Între anii 1830 1860 apare târgul Vaslui pe moșia polcovnicesei Elena Șubin, cu un
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a vechiului termen, care desemna satele din jurul cetăților, este ocolul. Hotarele ocoalelor se stabileau, de cele mai multe ori, pe criterii geografice și istorice. Ținutul Vasluiului cuprindea ocoalele: Fundul de Sus, Fundul de Jos, Mijlocul, Crasna și Stemnicu. Vasluiul făcea parte din ocolul Stemnicului cu două ciaste (albă și roșie) cuprinzând 430 liude. (18) Între anii 1830 1860 apare târgul Vaslui pe moșia polcovnicesei Elena Șubin, cu un caracter stabil și cu un iarmaroc de Sfânta Maria. La 28 iulie 1862 a fost
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
fost. Am vrut să-l închid la loc, dar nu știam nici cum îl cheamă, nici cum se strigă acolo un câine. Văzându-mă încurcată, un tânăr de pe stradă mi-a spus să nu-mi fac griji pentru că, după ce dă ocol orașului, patrupedul se întoarce singur acasă. Din ziua aceea am început să mă salut mai întâi cu cel care intrase în vorbă cu mine, apoi și cu alți vecini. Mă simțeam ca la mine acasă și mă gândeam ce diferență
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Vezi și Jean Piaget, Psihologia inteligenței, Editura Cartier, București, 2008, p. 15, sau: Percepția este cunoștința pe care o căpătăm despre obiecte sau despre mișcările lor, prin contact direct și actual; în timp ce inteligența este cunoaștere care se produce atunci când intervin ocolurile și cresc distanțele spațio-temporale dintre subiect și obiect", Jean Piaget, op. cit., p. 61. 80 René Taton-co., Istoria generală a științei. Știința antică și medievală, Editura Științifică, București, 1970, p. 12. 81 Friedrich Engels, Rolul muncii în procesul transformării maimuței în
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
imaș, 26 fânaț; moșia Dumești a Epitropiei ,,Sf.Spiridon” din Iași: 1399, 69 ha, din care 1132,51 teren arabil, 23,62 imaș, 243,39 fânaț. Cei împroprietăriți erau țărani din Schinetea, Valea Mare, Dumeștii Vechi, conform listei Comitetului de Ocol al Circumscripției Țibănești, 41 președinte Ioan Gheorghiu, membri: Ion Leahu, notar Gheorghe Florea, Vasile Maftei, Filip Mereuță. Loturi cuprinse între 1,50 și 4 ha au primit: M.Al. Moconu, Th. V. Pavel, .N.V.Pavel, I. Ghe. Știrbu, N.TH
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
este măgulitor pentru politicieni. Poate și Dumnezeu a uitat să mai tragă cu ochiul spre noi. Părintele Argatu a îngrijit mai multe biserici decât Ștefan cel Mare, contra voinței celor puternici ai vremii. Cu bani din alungarea dracului. Am făcut ocolul României pentru a cunoaște asemenea oameni și am găsit puțini, dar puternici prin ei înșiși. Ei fac performanță, ei duc și crucea pentru noi, indiferent de domeniu. Unul din cei care sfințesc locul prin munca și priceperea lor este inginerul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Legea ar trebui să fie mai dulce. De când e lumea, am păscut oile prin pădure, prin plantații și nu s-o distrus nimic. Că oile calcă rădăcinile brazilor! Oile mâncau lăstarii de carpăn, de fag, de foioase și brăduțu’ creștea... Ocolul silvic cheltuie mai mult acum cu plantațiile. Înainte, băgam cârlanii în plantații de doi ani și mâncau buruienile. Acum, plătesc oameni să taie buruienile cu secerile din jurul brăduțului. Așa se face descopleșirea, intervine primarul care nu-și uită profesia. Brăduțu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
foarte puțin despre codrii Iașilor. Nicăieri despre vânzarea, moștenirea sau dăruirea unei bucățele cât de mici de pădure. Asta ar putea însemna că pădurea era averea țării și era strașnic păzită. Iubite prietene, îți cer iertare pentru acest destul de prozaic ocol pe care l-am făcut, dar ți-am promis că am să încerc pe cât posibil să înlătur praful istoriei de pe fața împrejurimilor Iașilor. Iaca și primul document - cel din 23 februarie 1629 în care găsim o referire asupra „pădurii ce
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]