5,351 matches
-
un duh al discernământului exemplar. Răspunsul lui Nae Ionescu este prilejuit de apariția unui text al lui Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr.77, din 28 mai 1937. Pe scurt, teza lui Radu Dragnea este următoarea: deși "Ortodoxia și naționalismul se apropie până la confundare, sunt sincronice și chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu se identifică", dar, mai mult încă, "a fi naționalist e o grea cădere în păcat, din care nădăjduim a ne mântui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
naționalismul se apropie până la confundare, sunt sincronice și chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu se identifică", dar, mai mult încă, "a fi naționalist e o grea cădere în păcat, din care nădăjduim a ne mântui în Ortodoxie". Altfel spus, există o opoziție categorică între Ortodoxie și naționalism care rezultă dintr-o înțelegere strict biologică a națiunii, viața spirituală fiind de competența și de domeniul ecumenicității creștine 22. Nae Ionescu aduce două precizări majore demersului propus de Radu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu se identifică", dar, mai mult încă, "a fi naționalist e o grea cădere în păcat, din care nădăjduim a ne mântui în Ortodoxie". Altfel spus, există o opoziție categorică între Ortodoxie și naționalism care rezultă dintr-o înțelegere strict biologică a națiunii, viața spirituală fiind de competența și de domeniul ecumenicității creștine 22. Nae Ionescu aduce două precizări majore demersului propus de Radu Dragnea, prin decelarea semnificațiilor care se raportează la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
o doctrină politică, cum pare a voi să lase a se înțelege domnul Dragnea, ci o atitudine polivalentă, care acoperă tot așa de bine sectorul spiritual sau economic, politic sau cultural-estetic al activității noastre. De unde urmează însă că opoziția naționalism - Ortodoxie nu e valabilă"23. Cât privește noțiunea de ecumenicitate, Nae Ionescu demontează teza lui Radu Dragnea care pleacă de la o presupoziție eronată: ignorarea faptului că ecumenicitatea este limita către care tinde veacul, istoria, autorul crezând că aceasta poate fi realizată
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
există în plan istoric "feluri individuale", ci numai "feluri naționale de a trăi cuvântul lui Dumnezeu", o afirmație de bun simț, care excede orice comentariu. Teza lui Nae Ionescu este una extrem de clară, fixând peremptoriu întreaga problematică a raportului dintre Ortodoxie și naționalism: comunitatea de iubire a Bisericii se acoperă structural și spațial cu comunitatea de destin a nației. Disocierea dintre cei doi termeni ai problemei este, practic, una inexistentă. O percepție falsă care domina în perioada interbelică era legată de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
practic, una inexistentă. O percepție falsă care domina în perioada interbelică era legată de modalitatea de definire a Bisericii Ortodoxe ca "o instituție de stat, cu caracter de monopol", ce va dura atât timp cât va funcționa statul românesc. Din această perspectivă, Ortodoxia apărea ca o "industrie națională, trăind nu prin propriile ei puteri și în virtutea valorilor pe care le creează, ci grație unui regim protecționist, sprijinită pe de o parte de bugetul statului, iar pe de alta, de jandarmi. Ideea că statul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în virtutea valorilor pe care le creează, ci grație unui regim protecționist, sprijinită pe de o parte de bugetul statului, iar pe de alta, de jandarmi. Ideea că statul trebuie să se identifice cu Biserica Ortodoxă - respectiv, cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei - este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu ceea ce cred funcționarii Ortodoxiei - este adânc ancorată în spiritele clerului"25. Statul este o structură laică nedestinată exploatării, în timp ce "viața religioasă e o necesitate aspră pentru spiritualitatea românească; și, în măsura în care spiritualitatea aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare altă Biserică. Ea e
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceasta va fi românească, religiozitatea va lua formele Ortodoxiei. Sigur. Dar statul nu poate înființa un monopol, asigurând clerului ortodox concesiunea perpetuuă. Orice Biserică trăiește prin sâmburele ei de adevăr vecinic și prin râvna duhovnicească a slujitorilor ei. Adevăr închide Ortodoxia mai mult decât oricare altă Biserică. Ea e adevărul pur și simplu"26. Pornind de la principiul identificării statului cu Biserica Ortodoxă se ajungea la o confuzie enormă potrivit căreia statul românesc era perceput ca un stat creștin, recte, un stat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
unor structuri laice, iar "autonomia cu tutelă"30 pe care ei o propun Ecclesiei este un semn de subordonare. De aceea, în 1929, când guvernul Maniu va desființa Ministerul Cultelor, măsură considerată de unii chiriarhi drept "o gravă lovitură adusă Ortodoxiei", Nae Ionescu demonstrează că, dimpotrivă, un asemenea act de desființare a Ministerului Cultelor nu poate fi decât benefic Bisericii Ortodoxe, ajutând-o de a scăpa total de intruziunea politicului în viața ei, consacrându-se misiunii sale sfinte. Sesiunea Congresului bisericesc
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
politicului în domeniul religios. În aceste condiții, Nae Ionescu considera cu îndreptățire că operația de deparazitare a Bisericii rămânea una actuală, chiar "într-o formă acută". Mai mult, filosoful român identifica elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
formă acută". Mai mult, filosoful român identifica elementele de corupție ale vieții bisericești care subminau structura Ortodoxiei 31. Soluția nu era decât una singură: modificarea legii pentru organizarea Bisericii Ortodoxe. În viziunea filosofului român, atât interesele Statului, cât și interesele Ortodoxiei impuneau o intervenție energică în Biserica pravoslavnică, intervenție care să purifice Ecclesia de politicianism 32. Medierea raportului dintre autoritatea laică și cea religioasă era realizată de elita intelectuală interbelică în spiritul discernământului, al separarii juste a două planuri distincte ale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
l-ar putea exercita asupra tuturor gradelor de învățământ teologic. Prima categorie corespundea, în viziunea lui Nae Ionescu, "fricoșilor Bisericii noastre", celor care socoteau că autonomia conducea la diminuarea gravă a raporturilor dintre Biserica Ortodoxă și stat; aceștia erau reprezentanții "ortodoxiei leneșe, parazitare" care nu se identificau cu spiritul viu al Bisericii. A doua categorie corespundea universitarilor care nu doreau, sub nici o formă, supunerea față de autoritatea Bisericii. În plus, aceștia își susțineau punctul de vedere pe o anomalie: Universitatea, respectiv Facultatea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de Înalte Studii Ortodoxe, o instituție teologică modernă și riguros ortodoxă, care merită chiar și acum, după șase decenii, toată atenția Bisericii Ortodoxe Române, prin actualitatea demersului său, axat pe o viziune înnoitoare și prin miza sa majoră pentru revigorarea Ortodoxiei 8. Filosoful român analizează acest proiect esențial al unui posibil Institut de Studii Ortodoxe, în cele mai mici detalii, de la aspectul logistic, organizarea internă până la formarea corpului profesoral, estimându-se o perioadă de 5-6 ani pentru demararea lui. Prin urmare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
diminuare în planul pregătirii duhovnicești, tocmai prin lipsa recursului la învățătura aspră și fără greș a Ecclesiei. Logos ortodox Elita intelectuală interbelică grupată în jurul lui Nae Ionescu milita, prin activitatea ei publicistică de la "Cuvântul" sau prin cea universitară, pentru restaurarea Ortodoxiei în drepturile ei naturale. Este meritul indelebil al acestei elite intelectuale care, prin vocea autorizată a lui Nae Ionescu, a reintrodus în circuitul public problematica religioasă, provocând dezbateri rodnice pentru o mai bună funcționare a Ecclesiei. Înainte de prima conflagrație mondială
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sens, el proiectează înființarea unui supliment duminical "Cuvântul ortodox" care, din nefericire, nu a mai apărut. La capitolul de proiecte îndrăznețe care excedau aspectul didactic, filosoful român își imaginează crearea unui "ordin călugăresc de cărturari", un demers singular în spațiul Ortodoxiei românești prin care se dorea reînnodarea legăturii cu Tradiția patristică 2. Raporturile lui Nae Ionescu cu ASCR - devenită mai târziu ACSR, FACSR, ASCOB - înființată în 1921, de un grup de studenți creștini, printre care și Mircea Vulcănescu, ucenicul Profesorului de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
1927 de la Căldărușani și de la Brad. În 1928 a mers chiar în numele Asociației, la Cernăuți, să înființeze o filială 6. De aceea, pentru cei de la ASCR, Nae Ionescu a jucat rolul unui catalizator al experienței lor religioase, în sensul regenerării Ortodoxiei. Dincolo de această activitate spirituală exercitată în publicistica sa, filosoful român gândea, la un nivel teoretic înalt, o amplă acțiune menită sporirii prestigiului Ecclesiei și dialogului interortodox, prin proiectarea unei reviste solide, din punct de vedere științific, de teologie ortodoxă. Încă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a cărei miză era una majoră pentru spațiul ortodox 7. Apariția acestei reviste de cultură ortodoxă era o bună oportunitate de restaurare a prestigiului Bisericii, în condițiile în care se preconiza editarea unei publicații de un nivel științific ridicat. Pentru Ortodoxia românească, o asemenea întreprindere publicistică umplea un gol uriaș în planul realizării practice, Bucureștiul și Biserica putând deveni, "fără nici o exagerare, centrul teoretic, științific și de informație al întregii lumi ortodoxe". Prin această apariție se deschidea o vastă perspectivă vieții
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
en Roumanie; La vie religieuse en Russie; Revue critique; Les publications religieuses à l'étranger; Les publications religieuses en Roumanie; Actes officiels; Faits du jour. Informations. Prima secțiune cuprinde șapte studii, dintre care trei ale unor teologi de marcă ai Ortodoxiei ruse din exilul parizian: Georges Florovsky 9, Nikolai Berdiaev și Léon P. Karsavin. Studiul lui Georges Florovsky L'idée de la création dans la philosophie chrétienne 10 constituie rezumatul preliminar al unui capitol din cartea sa Philosophie du dogme christologique. Studiul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
România și din străinătate, precum și fapte sau evenimente semnificative. Al doilea număr al revistei Logos reunește, de asemenea, câteva mari autorități ale teologiei răsăritene și ale filosofiei europene: N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ale teologiei răsăritene și ale filosofiei europene: N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească cu ea, în numele unirii cu Hristos în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească cu ea, în numele unirii cu Hristos în Adevărul Revelat, păstrat pe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească cu ea, în numele unirii cu Hristos în Adevărul Revelat, păstrat pe calea succesiunii, fără modificări și acționând în numele grației divine. În schimb, filosoful Thomas Greenwood publică un studiu esențial despre anglicanism (Le Nouveau
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
numele de prim rang ale Bisericii răsăritene, făcând din spațiul românesc un centru de emulație a gândirii teologice și metafizice, prin frământarea unor probleme de strictă actualitate. În al doilea rând, prin apariția acestei reviste, se refăcea legătura cu întreaga Ortodoxie și cu întreaga tradiție europeană a creștinismului, restaurând demnitatea și prestigiul Bisericii Ortodoxe Române. De altfel, intenția patriarhală de a relua proiectul revistei, doi ani mai târziu, constituie un fapt semnificativ, probând importanța extraordinară a Logosului ortodox 19. Partea a
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]