3,774 matches
-
de soc Puneți 10-15 boabe de soc într-o cană de apă. Zdrobiți boabele și dați în clocot. Reduceți flacăra și fierbeți la foc mic 10 minute. Strecurați, îndulciți și beți. Ar trebui să îl luați imediat ce simțiți că vă pândește o durere de cap, deoarece efectul analgezic este mic. Remediu pentru migrenă cu uscătorul de păr Multe persoane spun că se simt mai bine dacă pornesc uscătorul de păr la viteza medie la primul semn de durere provocată de migrenă
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
și de mici gheșeftari: avocăței lătrători, samsarași dibaci, toate lichelele și drojdiile sociale, tinzând să suie cât mai sus, distincție fară merit, avere fără muncă, pofte fără sațiu roade minunate ale unei școli ce le-a înarmat numai instinctele pernicioase, pândind alegerile și toate nevoile publice pentru a ciupi pataca; neghiobi fără naivitate, răi fără bărbăție, urmând meritul și talentul deosebit ca pe niste vrăjmași de moarte.[...] Iată-l pe mititelul veninos și ridicol, care se sbătea ieri în noroi, cât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al expresiei artistice caragialiene, finalizarea prin "etc", "șcl." sau prin puncte de suspensie indică "impaciența", graba de a ajunge la esențial, măiestria potrivirii procustiene a conținutului la formă prin înlăturarea fără milă a balastului tipografic, stârpirea "spanacului" din propriile texte pândite de pericolul prolixității. Considerăm așadar că aceste expresii ale suprimării poliloghiei sau a "chisturilor textuale" (Ph. Hamon), pot fi văzute ca mărci stilistice clare ale caragialismului. Consecința idealului de esențializare și concentrare maximă a fost concretizată la Caragiale în preferința
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ar fi un criteriu de recunoaștere a eroului absurd, enigmaticul casier ar avea statut de precursor al acestuia. El nu s-a sinucis, cum descifra Călinescu, "de frică"51 , întrucât nu avea cunoștință de pericolul real și imediat care-l pândea ne amintim că amicii nu l-au putut avertiza și înspăimânta ci a sucombat în fața angoasei proiectate imaginativ pe fondul unor acute refulări. Izbucnirile injurioase necontrolate, violența neașteptată a limbajului, faptul că pare "scos din țâțâni" se pot explica prin
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
irită. Starea de confuzie și de disconfort, provocată de o strategie auctorială malițioasă, care atrage și respinge deopotrivă, persistă, în ciuda frecventelor pasaje confesive și justificative, sau a celor care dezvăluie secretele scriiturii. Cititorul este simultan tras pe sfoară și inițiat. Pândit de "nesfârșite primejdii" în hățișurile textului, momit pe drumuri înfundate, păcălit și părăsit într-un spațiu al ficțiunii în care totul e posibil, el este, paradoxal, condus cu deferență în atelierele creației, și introdus în tainele operei, printr-un gest
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
porcul Babirusa (Sulewasi), Siluk/ Arwana (Scleropage formossus) - animal fascinant etc.532. Peștii și diverse nevertebrate acvatice trăiesc În mlaștinile cu suficientă apă, iar la rândul lor constituie hrana a numeroase alte animale, mai ales păsări acvatice. Stârcii și egretele Își pândesc prada În apele puțin adânci, rațele ciugulesc la suprafață sau se scufundă pentru a pescui, iar păsările de țărm 529 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 199. 530 Multe plante au tulpini și frunze ușoare, spongioase, adaptate pentru a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
hăt departe, de te apucă spaima că vor fi Înghițiți de mrejele sirenelor. Este de mult trecut de miezul nopții și Îmbulzeala În localuri, discoteci, cazinouri continuă...Viața de noapte abia acum Începe În toată plenitudinea ei... Dar și aici pândește temerea de orice fel611, depinde și de norocul fiecăruia! Oricum, pentru noi Sejurul În micul Paradis a luat sfârșit!!! A doua zi urma transferul la Aeroportul Ngurah Rai din Denpasar și zbor spre Singapore. Dar lucrurile nu s-a desfășurat
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
is he? EDMUND: Look, șir, I bleed. GLOUCESTER: Where is the villain, Edmund? EDMUND: Fled this way, șir, when by no means he could GLOUCESTER: Pursue hîm, ho! Go after. [Exeunt some Servants.] By no means what? (Intra Edgar) Tata pîndește. O, șir, fugi de-aici, I s-a dat știre unde te ascunzi; Ai bunul avantaj al nopții-acum. Vorbit-ai contra ducelui de Cornwall? Vine aici, chiar astă-seară,-n grabă, Cu el și Regan. N-ai vorbit nimic De ceartă
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
întâlnesc/ trebuie să umblu cu mâinile oarbe/ în cămara nădușită a sângelui/ neștiind dacă nu cumva o sugrum pe întuneric// zi de zi mă uit ca un fotograf/ prin mâneca hainei tatălui meu mort/ unde roiesc de șapte ani furnicile/ pândind să-i imprim pe suflet imaginea// plângându-mi mie însumi de milă/ uneori sunt silit s-o prind de urechi/ ca pe un elev ascuns de teama pedepsei/ sau ca pe o pradă// dar cruzimea și riscul nu mă rușinează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
clasă, reprezentat în persoana chiaburului Corlea, nu face altceva decât să spere, să stea docil, în așteptarea atacurilor date de partid (...). La capătul acestei discuții asupra personajelor romanului Pâine albă, am vrea să semnalăm autorului un pericol de care este pândit, acela de a se preocupa exclusiv de problemele de natură socială, care frământă personajele sale, în dauna înfățișării unei vieți interioare complexe, în care să găsim problemele intime specifice fiecărui individ (...). Romanul Pâine albă, fără a fi o întrupare perfectă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr. 8-10/1952). Dacă ar fi să-l credem pe Dan Costa, autorul cronicii respective, ar reieși că poezia lui Mihu Dragomir e în ansamblu proastă, lipsită de calități, plină de greșeli și platitudini, copleșită de toate plăgile care pot pândi literatura (...). Atitudini cam asemănătoare s-au manifestat față de piesa Oameni de azi (nr.7/1952) și recent, față de poemul Bălcescu de Eugen Jebeleanu (nr.5/1953). Iată prilejuri în care «eroul critic» s-a manifestat din plin și n-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-o-n păr dintâi:/ Roșiei flori nepieritoare/ Credincioasă să-i rămâi./ Să păstrezi în amintire/ Tot ce tainic ne-a legat/ Tot ce adânc și cu uimire/ Am visat, și-am cutezat.../ Fi-vor poate ceasuri grele,/ Poate vânturi ne pândesc/ Însă țelul vieții mele/ Știu că n-am să-l pângăresc.... Sobrietatea și gravitatea cuvintelor adecvate situației poetice destăinuie profunda convingere a eroului liric că dragostea adevărată învinge depărtările și trecerea vremii, exprimă devotamentul său necondiționat față de cauza fericirii colective
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
milenii lungi, Liberatoare, mâna ei (...) ... Sever și aspru stă ținutul, Dar fata îi zâmbește cald Și simte-n piept preacunoscutul Fior al clipei de asalt. Aurora CORNU - Digul. În: Viața românească, nr.6, iun 1953 Se-nvolbură valuri de ură Pândind, se frământă orbește... Noi strângem uneltele-n pumni Și digul, tot crește, tot crește (...) Răsună ecouri de luptă, Raymonde cu chemarea ei clară, Sau numele celor din New-York Ce-Apelul din Stockholm semnară. Construcții de Pace, sovietice, Un meeting în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Despărțiți în calea grea, Steagul luptei, ne-nfricată Să-l urmezi, iubita mea. Să nu uiți arzânda floare Ce ți-am prins-o-n păr dintâi: Roșiei flori nepieritoare Credincioasă să-i rămâi (...) Fi-vor poate ceasuri grele, Poate vânturi ne pândesc, Însă țelul vieții mele Știu că n-am să-l pângăresc. Nici lumina ce-am sorbit-o Cu poporu-mi renăscut, Nici iubirea ta, iubito, Ce spre țel m-a petrecut.. (...) De va fi să fim vr-odată Despărțiți în calea grea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colțul și o iau pe Fencastle Street. La vreo douăzeci de metri În față e o clădire impresionantă cu fațadă de stucatură, cu ferestre pe care e gravat „Venetia Carter, Clinică de obstetrică holistică“. Iar pe partea opusă a străzii pîndește un grup de fotografi claie peste grămadă, cu obiectivele fixate asupra ușii. Încremenesc unde sînt și inima Începe să-mi bată mai tare. SÎnt paparazzi. Și cu toții fac poze de zor! Dar cine sînt... și ce... O, Doamne. E noua
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
toată săptămâna, de duminică încoace, media și "analiștii" alocați care își merită ghilimelele măcar pentru lipsa de memorie! au încercat să transforme o mușcătură de țânțar într-un mare eveniment! Că e criză politică, că va cădea guvernul, că ne pândesc anticipatele ș.a.m.d. Tuturor acestor cassandre le-aș aminti că, exeptând guvernul provizoriu și guvernul Roman, generat de alegerile din 1990, toate guvernele au fost minoritare, inclusiv guvernul Năstase, după prima retragere a "conservelor", pe când se porecliseră "puri"! Iar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
reușește să insereze în pasajul de trecere a forței spirituale calitatea sacră a atingerii. În una dintre Cărțile populare, se povestește despre un om fugărit de fiare și refugiat în copacul ros de un șoarece cenușiu și de unul negru, pândit din văzduh de păsări și obligat de o reptilă să se retragă spre marginea crengii pomului vieții; el întinde mâna spre o picătură de miere, indiferent de amenințări. O pictură de sfinți are în prim plan figura ascetică și gestul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Nu există tragedie mai mare decât să se piardă și să nu mai scape din țara comunistă pe care din curiozitate nimic mai mult au făcut greșeala s-o viziteze. * Comunismul văzut ca imperiul lui Dracula și ca balaurul care pândește vestul blând, pașnic: violența descrisă de A Clockwork Orange și The Memoirs of a Survivor, torturile din 1984, sunt toate umbra vampirului comunist care suge sângele victimei capitaliste. Autorul a cărui nevastă e violată și al cărui manuscris e distrus
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Moartă, mereu ies la lumină dovezi de monoteism religios, de preocupări juridice, medicale, artistice, științifice de expansiune culturală. Evoluția evreilor a fost sinuoasă fiind un popor mânat de neînțelese idealuri și cu un tulburător destin, mereu în căutarea securității, mereu pândit de cataclisme și întotdeauna renăscând printre popoare care au fost. În timpurile îndepărtate evreii au fost nomazi, păstori, agricultori, fiind goniți de exoduri și dispersați până la pierderea limbii, ce a dus la abandonarea idolilor și descoperirea unui Dumnezeu care i-
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asimilare a datelor experienței, vrea secolul mai unitar decât oricare altul. Dar acesta nu poate fi. Fiecare crede că are dreptate. Curentele se încrucișează stimulativ. Unele își dau mâna, altele se resping. Dubito ul cartezian este încă operant. Entuziasmul e pândit de scepticism. Absolutizarea, alimentată de cultul rațiunii speculative, creează riscuri, uneori deziluzii. Invocarea eticului, omului, poporului, de către advocații secolului, în alertă istorică, are ecou mai mult în marginea societății. Adevărata morală nu se lasă la cheremul speculațiilor. Ea are valoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
lucrurile furate. Molly a intrat în cârdășie cu hoți, cu falsificatori de bani, cu spărgători, pe aceștia din urmă i-a evitat. Avea deja cincizeci de ani. Se ferea de hoți și de spărgători, evalua gradul de periculozitate. Primejdia o pândea mereu, mulți hoți erau prinși de autorități, ea însă reușea să scape de autorități. Se controla atent, se îmbrăca elegant când fura, să nu dea de bănuit, umbla uneori în travesti, simula cu dibăcie nevinovăția. În cele din urmă, pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cadențele lor inegale, și cu pauzele pe care trebuie să le faci la finele fiecărui cuplet. Surpriza agreabilă făcută urechii de această schimbare de cadență neprevăzută recheamă puternic atențiile rătăcite." Desigur că el este foarte conștient de obstacolul care îl pândește pe scriitor. Nu este bine să cizelezi prea mult versurile, cu riscul de a transforma stanțele în pure exerciții de stil, și de a face ca vorbirea să-și piardă aparenta spontaneitate 35. El însuși recunoaște că a dat un
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai are totală justețe într-a noastră, când chiar și regii pot intra în ea, când acțiunile lor nu o depășesc. Când se pune în scenă o simplă intrigă de amor între niște regi, și când pe ei nu-i pândește vreun pericol nici asupra vieții lor nici de stat, nu cred că, deși personajele sunt ilustre, acțiunea este și ea îndeajuns pentru a se ridica până la înălțimea tragediei. Demnitatea ei cere un interes important de stat sau vreo pasiune mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Perspicace în obiectivele sale, el prevede derivele pe care le poate cauza o asemenea concepție despre teatru, pe care totuși îl apără cel dintâi cu ardoare. În Discursul despre Poezia dramatică, el pune în gardă scriitorii față de pericolul ce-i pândește. Pentru a se conforma scopului didactic, ei riscă să compună "scene reci și lipsite de culoare (...), un fel de predici dialogate". Stârnind emoția, spectacolul dramei îl va face pe om mai bun. Este "un gen în care nu trebuie decât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mazilit/ Să despărți a ta domnie/De a noastrămpărăție?/ Că de mult ce ești avut/Bani de aur ai bătut,/Făr-a-ți fi de mine teamă,/Făr-a vrea să-mi dai seama." Intuind sensul și gravitatea acuzațiilor, precum și pericolul care-l pândește, Constantin Brâncoveanu răspunde evaziv, făcând referire indirectă la situația critică În care se află: ,,De-am fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ,/Cât-acum de vezi ce sunt.". Prin aceste vorbe, domnitorul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]