8,290 matches
-
foarte dificilă și adunarea în sine, concentrarea spre cele dumnezeiești și înaintarea spre adevărul tainic al credinței. Sfântul Vasile cel Mare întocmai cu alți mari asceți ai Bisericii face acest exercițiu de retragere pentru a lupta mai intens cu propriile patimi și neputințe astfel încât să se pătrundă tot mai mult de Adevărul sfințitor al Evangheliei. „Când mintea nu are liniște, când e purtată de colo-colo de gândurile lucrurilor, nu se poate aținti la adevăr. Nu ajunge la a-L simți pe
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
miercurile și vinerile de peste tot anul, să fie depus ori caterisit din treapta, iar daca este laic să fie îndepărtat sau afurisit". Sau, poate, zice el, Sfinții Părinți de la Sinodul I au legiuit și au adăugat această Saptamană Mare a Patimilor, cum spune în altă parte același: "De aceea Parinții au întins perioada postului, dându-ne nou prilej de pocăință, ca mai întâi curățindu-ne și spălându-ne pe noi înșine, așa să ne apropiem (de împărtășanie). Dar prilejul cel mai
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
potrivit legii; iar împărtășindu-te astfel, crede că ea depărtează nu doar moartea, ci și bolile care sunt în noi, căci, venind în noi, Iisus Hristos adoarme legea trupului care este în membrele noastre, aprinde evlavia față de Dumnezeu și omoară patimile, nemaisocotind greșelile care sunt în noi și vindecându-le ca pe niște boli; căci îl pansează pe cel zdrobit (Iz. 34, 11) și ridică pe cel căzut (Oda 3, 8) ca un Bun Păstor care-și pune sufletul Său pentru
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
primesc mereu sfințirea de la dumnezeieștile Taine; și pe cât se apropie de Dumnezeu prin lucrarea poruncilor Sale de om, pe atâta urcă spre desăvârșire sfințindu-se; și iarăși, pe cât se depărtează de Dumnezeu prin omiterea poruncilor, pe atât sunt stăpâniți de patimi și răutatea sporește în ei fiind lipsiți de sfințire; căci răutatea nu este nimic altceva decât lipsa binelui. Așa încât cei ce s-au învrednicit de nașterea din nou a Duhului Sfânt nu sunt împiedicați să se numească sfinți și, prin
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
pe cei demonizați, iar binecuvantații aceștia nu-i primesc nici pe cei ce au mintea întreagă, ci caută să se arate mai legali decât legea. Observația a opta Unii precizează spunând: "Oare ei, ca niște oameni, nu sunt chinuiți de patimi, de lăcomia pântecelui, slava deșartă, râs, vorbire deșartă și alte asemenea? Și cum vor să se cuminece frecvent?" Acestora le răspunde Sfântul Anastasie al Antiohiei și spune: "Sunt mulți care, deși se împărtășesc o dată pe an se predau păcatului, și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
efortul de desăvârșire sau sfințire, de înduhovnicire sau pnevmatizare, de împlinire a vocației sale originare - dobândirea deplinei asemănări cu Dumnezeu sau pătimirea „îndumnezeirii“. De atunci și până la sfârșitul veacurilor, credința creștină învață că mântuirea, ca eliberare de păcate și de patimi, adevărate „boli ale sufletului“ și „cancer“ al vieții spirituale, și dobândire a virtuților creștine, culminând în iubire, virtutea care ne face asemănători lui Dumnezeu și ne unește cu Părintele Ceresc, nu poate fi dobândită decât în Biserică, adică în calitate de „membre
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
diferite aromate, în număr de treizeci și cinci, și se sfințește numai de către episcopi (can. 6 Cartagina, 418). Sfințirea Sfântului Mir este prerogativa Bisericii Autocefale, fiind, deci, sfințit de Episcopii respectivei Biserici, în frunte cu Întâistătătorul ei, în Joia cea Mare a Patimilor, după Sfânta Liturghie. Sfântul Mir este apoi împărțit preotilor pentru săvârșirea Tainei Mirungerii. Altfel spus, Sfânta Taină a Mirungerii se săvârșete după Sfânta Taină a Botezului, conform Sfintei Tradiții și Sfintei Scripturi. Această Taină o săvârșete numai preotul sau arhiereul
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
stingem“ lucrarea Duhului Sfânt în inima și în mintea noastră, care duce la „lepădare“ din partea harului, prin care omul, lucrător al voii proprii, se înstrăinează tot mai mult de frumusețea viețuirii creștine și trăiește în universul îngust și inferior al patimilor sale. El este lipsit de ajutorul dumnezeiesc, dar nu și de asistența harului, putând să redea, oricând, transparența și eficacitatea acestei prezențe și lucrări dumnezeiești, prin reconsiderarea și restabilirea situației sale harice, prin smerenie și pocăință, urmată de lucrarea poruncilor
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
noastre duhovnicești, ne învață Sfânta Biserică, harul Duhului Sfânt ne dă imboldul, nădejdea și puterea să pornim pe calea strâmtă și aspră a viețuirii creștine. La mijlocul acesteia, adică atunci când ne simțim mai în calea duhurilor răutății, în bătaia păcatelor și patimilor, ne dă puterea ca, privind la drumul făcut, la frumusețile deja dobândite, să dorim să înaintăm și mai mult în acest univers minunat și dumnezeiesc al virtuților creștine, pentru ca apoi, viața noastră, trupul și sufletul nostru să fie un loc
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
cunoașterii de sine. Cunoașterea de sine este una dintre cele mai adânci cunoașteri pe care o poate dobândi omul. Pe o treaptă superioară, această cunoaștere obiectivă dobândește un sens moral mai accentuat, constând în dorința de a ne elibera de patimi și de a dobândi virtuțile, pentru a ajunge la adevărata cunoaștere și trăire a lui Dumnezeu. ,,A te cunoaște pe tine înseamnă, pe treptele cele mai înalte ale vieții duhovnicești, a fi conștient de adâncul pe care îl reprezintă ființa
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
deci umanul este uman numai în Dumnezeu. Această înfiere a noastră în Iisus Hristos se realizează în Biserică. Acesta e mesajul Ortodoxiei și puterea ei unică: accesul la duhul înfierii. Ereziile caută a-și acomoda lor lucrurile Lui Iisus Hristos, patimile, învierea și chiar trimiterea Duhului Sfânt. Dar se uită, în întunericul ce-i cuprind, că Iisus Hristos este însuși Ομεγα αποστολος του Θεου - marele trimis al Tatălui, după expresia Sf. Grigorie Palama. Căci El Spune: „N-am venit să fac
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
de rugăciune, legate de nădejde și îmboldite de încercări și care nu se abat de la calea poruncilor, fiind singurele care ajung la cetate și la templu, unde sunt aduse ca jertfă. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că noi trebuie să despărțim patima de înțelesurile simple ale lucrurilor: „Înțeles pătimaș este gândul alcătuit din patimă și înțeles. Să despărțim patima de înțeles și vă rămâne gândul simplu. Să o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă voim”. Mai trebuie să menționăm că lucrarea
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
se abat de la calea poruncilor, fiind singurele care ajung la cetate și la templu, unde sunt aduse ca jertfă. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că noi trebuie să despărțim patima de înțelesurile simple ale lucrurilor: „Înțeles pătimaș este gândul alcătuit din patimă și înțeles. Să despărțim patima de înțeles și vă rămâne gândul simplu. Să o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă voim”. Mai trebuie să menționăm că lucrarea lui Iisus Hristos din inima noastră nu se limitează doar la primirea
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
fiind singurele care ajung la cetate și la templu, unde sunt aduse ca jertfă. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că noi trebuie să despărțim patima de înțelesurile simple ale lucrurilor: „Înțeles pătimaș este gândul alcătuit din patimă și înțeles. Să despărțim patima de înțeles și vă rămâne gândul simplu. Să o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă voim”. Mai trebuie să menționăm că lucrarea lui Iisus Hristos din inima noastră nu se limitează doar la primirea gândurilor noastre și a ființei
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Arhiereul ceresc Care se află acolo de la Botez, primește gândurile noastre și le arde cu focul iubirii Sale. Dar noi nu putem duce ca jertfă lui Iisus Hristos gândurile noastre întinate și murdare, ci doar după ce ne-am curățit de patimi, împlinind poruncile lui Dumnezeu, făcând tot ceea ce putem ca să creștem spre iubirea lui Iisus Hristos. Într-un mod remarcabil, Sfântul Marcu Ascetul face observația că, precum noi mâncăm la Sfânta Liturghie Trupul lui Iisus Hristos, tot astfel prin interiorizare liturgică
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
ai atâta energie în corpu-ti de fecioara de la sat? Cu ce iți hrănești atâția copii ce cutreiera țara asta în lung și-n lat Cantandu-ti povestea, spunandu-ti istoria, laudandu-ti frumusețea? Tu, ie milenara, zbuciumata de dor și patimă, Cât de inepuizabil e firul din care te teși? Cum de rătăcești încă în modernitate Cu atâta nonșalanta? Referință Bibliografica: Tu, ie / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
TU, IE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341602_a_342931]
-
virginală și rolul Mariei în planul mântuirii”, „Primii adoratori ai Pruncului Isus”, „Viața publică a lui Isus”, „Alegerea și chemarea ucenicilor”, „Isus și samariteanca”, „Activitatea în Galileea”, „Câteva vindecări”, „Predica de pe Munte”, „Minunile Domnului Isus”, „Eu și Tatăl una suntem", „Patimile, moartea și învierea Domnului Isus”, „Golgota și răstignirea”, „Aparițiile lui Isus după înviere”, „Înălțarea Domnului.” Preocuparea majoră a autorului este aceea de a-i oferi cititorului imaginea corectă a naturii Mântuitorului, eliberată de orice detaliu fals, întru totul conformă cu
PREASFANTA TREIME. O SINGURA IUBIRE DE DORU LEVI ILIOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341574_a_342903]
-
din 14 februarie 2015 Toate Articolele Autorului retrospectivă a privi din vârful vârstei către toate detaliile vieții ca un dedal rătăcit prin labirinturi, cu iezerele apei în vâltoare, cu năruiri de bolte căzute-n infinit, c-un soare viu în patimi ce arde și mă seacă, cu stupii amintirii prădați de furii răi, m-aș strecura ca șerpii în găuri de-ntuneric să-mi fie de poveste sfârșitul meu apus; gândul morții suie diafan printre lumi ce se-afundă-n uitare prin mugetul
RETROSPECTIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341648_a_342977]
-
în urma unei permutări firești de rol social, dușmanul său de moarte închipuit. Și, cu toate că presupusul inamic a ales, pentru moment, să tacă, felina ucigașă atacă, urlând cu zbierăte la fel de pr-istice în dreapta și în stânga fără oprire, stârnește cu bună știință felurite patimi și declară pe un ton nonșalant colectivității cât de mult are aceasta de pierdut, dacă nu se raliază „luptei” sale patriotarde întru decimarea definitivă a răului colectiv, o formă de rău morbid, contondent, pe care, altfel spus, ea însăși (dimpreună
ZIUA NEAGRĂ A LEOPARDULUI ROZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1506 din 14 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341641_a_342970]
-
Constantinopol, după anul 1200, de către romano-catolici, până în anul 1200 se păstra în cetatea lui Constantin cel Mare. Aceste 4 mărturii, dovedesc pentru cei care vor să creadă că Iisus Hristos a fost pe pământ ca persoană istorică, că a suferit Patimi pentru mântuirea omenirii și că a înviat și Stă de-a dreapta Tatălui. Bibliografie: Biblia Ortodoxă în imagini, Editura,, Pelerinul Român’’ Oradea; 1991 Referință Bibliografică: Mărturii în timp, despre prezența Mântuitorului Iisus Hristos pe pământ / Carmen Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
dăm viața, Să-i dăm iubirea noastră pură, De copii ai cerului, Și ai zăpezii. Să aibă bucuria vieții veșnice, Că iubirea noastră. Te aștept să vii, Să-mi lași pe buze, Roua catifelata, A sărutului tău curat, Plin de patimă iubiri, Plin de candoare, Plin de promisiuni, Ca mâine, va veni ziua noastră, Ziua îndrăgostiților. Te aștept pe aleea înverzita. A sufletului neîntinat, De copil nevinovat. Te aștept. 06.05.2011 Mangalia Referință Bibliografica: TE AȘTEPT / Stan Virgil : Confluente Literare
TE ASTEPT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341728_a_343057]
-
Și râd, și iubesc... și sapă pământul. A celor ce-n minte frumosul îl strâng, Dar scapă cu rost și cu grijă cuvântul. M-am născut în lumea acelor ce duc Și griji și nevoi și rostul de țară. Fără patima lor, cei care conduc Ne-ar duce de râpă... și-am fi de ocară. M-am născut în lumea acelor ce știu Să-și facă o rugă la ceasul de seară. Astăzi la ceasul acela târziu Se stă în alcool
SĂRACUL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340621_a_341950]
-
noi se deschid. Ciudată clepsidră! Incertitudinea ta e un bulgăre ce zace în stare latentă. La o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții, se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumina si zâmbetul, spre a uitării lui Lethe... Suntem călatori pe cele cinci râuri spre Lumea de Dincolo. Referință Bibliografică: Cel mai frumos tango din lume... / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CEL MAI FRUMOS TANGO DIN LUME... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340601_a_341930]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > PATIMA UNEI IUBIRI Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 954 din 11 august 2013 Toate Articolele Autorului „Îl iubesc pe MARIN PREDA viu, mort și până la sfârșitul vieții mele” ( Aurora Cornu) ...Iar de-aș răspunde, oarbă, la chemare, M-
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]
-
lui cea mare, însă, nu era că ea îl va lăsa, ci că nu va putea cuprinde, pe de-a întregul, toată dragostea pe care i-o purta. Erau din aceeași rasă. La fel de puternici și de orgolioși, la fel de loviți de patima condeiului. Dar în fiecare poveste de dragoste există prizonieri și învingători. Fără să-l poată învinge, Aurora n-a vrut nici să capituleze... Nici familia, nici dragostea n-o puteau ține prizonieră. Marin Preda : ”Sinaia, 24 august 1958. Mă aflu
PATIMA UNEI IUBIRI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 () [Corola-blog/BlogPost/340537_a_341866]