4,043 matches
-
mai sus vor fi făcute la: [BANCA CORESPONDENTĂ A BDCE ȘI CONTUL DE REFERINȚĂ] în favoarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, fără nici o deducere sau luare în considerare a vreunei taxe, impozite sau alte costuri, prezente sau viitoare, datorate sau percepute, pentru acest angajament sau pentru sumele acestuia de către sau în cadrul României, sau a oricărei alte subdiviziuni politice sau fiscale a acesteia. Acest angajament de plată este legat de împrumutul acordat de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei Împrumutatului la data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182218_a_183547]
-
a fi eliminarea barierelor și granițelor de orice fel. Era o nebunie cu totul aparte. În centrul furtunii au fost la Început două curente care se intersectau: primul - o căutare neostoită a unei vocații personale mai Înalte Într-o lume percepută a fi din ce În ce mai pragmatică; al doilea - nevoia de a găsi un sens al comunității Într-o societate care devenise distantă și rece. Toți visăm la o nouă epocă În care drepturile tuturor persoanelor să fie respectate, nimeni să nu fie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a omenirii, Își pierde acum din strălucire - Îmbătrânind dacă vreți - pe măsură ce noile realități planetare duc la o schimbare a viziunii umane pentru era ce va veni. Ceea ce erau considerate odată virtuțile principale ale visului american sunt În măsură din ce În ce mai mare percepute ca neajunsuri și chiar piedici pentru realizarea aspirațiilor umane, o realitate pe care puțini și-ar fi putut-o imagina cu numai ceva timp În urmă. Decăderea visului american este, În multe privințe, legată inseparabil de apariția noului vis european
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este o sarcină dificilă. Această provocare atinge maximul În formularea agendei de politică externă. Cum Își conciliază europenii poziția de a cruța viața unui criminal cu nevoia de a purta războaie Împotriva unui inamic? Mergând singuri Răspunsul Administrației Bush la „perceputul pacifism” european este „hai să fim realiști”. Într-o țară În care majoritatea oamenilor cred În „ochi pentru ochi”, nu este surprinzător că politica externă americană se bazează pe criterii diferite de a trata cu adversarii. Soluția americană combină paternalismul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru liturgie”. Compoziția este astfel rezultatul necesității interioare de a exprima propria bogăție spirituală. Această preocupare cu caracter moral, sănătoasă în sine, demonstrează că adevăratele probleme, precum referința la exigențele liturgiei și la talentul tehnic al compozitorului, nu sunt încă percepute ca fiind de bază. Dacă ideologia romantică, prin cultul personalității artistului individual și al privirii îndreptate mai mult spre trecut decât spre viitor, nu a favorizat drumul muzicii sacre, trebuie recunoscut faptul că ea a îmbogățit, oricum, limbajul muzical și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mai frecvent utilizată este corelația. Corelația ne oferă o măsură a covariației variabilelor presupuse a fi cauză și efect. Pentru ilustrare voi utiliza aceeași analiză asupra calității vieții citată mai sus. În cadrul colectivității noastre actuale, corelația dintre venit și calitatea percepută a vieții (unul dintre indicatorii calității vieții utilizați în cercetare) este de +0,06. La rândul său, nivelul școlar se corelează negativ cu calitatea percepută a vieții (-0,15). Simpla corelație ar putea însă să ne inducă în eroare. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra calității vieții citată mai sus. În cadrul colectivității noastre actuale, corelația dintre venit și calitatea percepută a vieții (unul dintre indicatorii calității vieții utilizați în cercetare) este de +0,06. La rândul său, nivelul școlar se corelează negativ cu calitatea percepută a vieții (-0,15). Simpla corelație ar putea însă să ne inducă în eroare. Dacă diferiții factori determinanți din lista cauzală ar fi independenți unul în raport cu ceilalți, atunci corelația simplă ar fi o măsură satisfăcătoare a determinării. Dar această presupoziție
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sus, există o corelație ridicată între venit și nivelul școlar (+0,47). Un nivel școlar ridicat este asociat cu munci mai complexe, mai calificate și, în consecință, mai bine remunerate. Empiric deci, corelația de +0,06 dintre venit și calitatea percepută a vieții ascunde în ea, cumulată, și influența nivelului școlar. O parte din influența pozitivă a venitului va fi deci contrabalansată de influența nivelului școlar care este, după cum s-a văzut, negativ. De aici și necesitatea diferențierii contribuției independente a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contrabalansată de influența nivelului școlar care este, după cum s-a văzut, negativ. De aici și necesitatea diferențierii contribuției independente a fiecărui factor determinant în parte. Întrebarea care se pune de această dată este: cât va contribui venitul la variația calității percepute a vieții, dacă influența celorlalți factori asociați cu venitul este controlată? Tehnicile analizei multiple de regresie ne oferă o posibilitate empirică de a opera asemenea diferențieri. Ele stabilesc contribuția unei variabile cauză în explicarea variabilei efect în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condițiile în care contribuția celorlalte variabile cauză considerate în analiză este controlată. Prin acest tip de analiză se „purifică” influența fiecărui factor determinant de contaminările celorlalți. Figura 2.2 redă contribuția a șapte factori presupuși a fi determinanți în raport cu calitatea percepută a vieții. Contribuția independentă a fiecărui factor este exprimată în coeficienți (coeficienți de regresie multiplă standardizați). În paranteză, pentru comparație, sunt indicate corelațiile simple. După cum se poate observa, dacă se elimină influența corelată a celorlalți factori (nivel școlar, poziție ierarhicăetc
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
coeficienți (coeficienți de regresie multiplă standardizați). În paranteză, pentru comparație, sunt indicate corelațiile simple. După cum se poate observa, dacă se elimină influența corelată a celorlalți factori (nivel școlar, poziție ierarhicăetc.), venitul aduce o contribuție semnificativ mai ridicată la explicarea calității percepute a vieții (+0,18) în raport cu cât arăta corelația simplă (+0,06). Nivelul școlar influențează puternic negativ, fapt care iese în evidență mai pregnant controlând celelalte variabile. De aici derivă și o altă problemă, referitoare la completitudinea listei cauzale; factorii cauzali
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru estimarea măsurii în care o mulțime de factori, luați împreună, explică fenomenul efect, este corelația multiplă. În cazul analizat aici, corelația multiplă (notată cu R) ne indică o corelație între cei șapte factori cauzali luați în considerare și calitatea percepută a vieții de 0,35. Figura 2.2. Contribuția a șapte factori determinanți la explicarea calității percepute a vieții Până la valoarea de 1,00 ce indică o corelație perfectă în care întreaga variație a variabilei efect este explicată de variația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În cazul analizat aici, corelația multiplă (notată cu R) ne indică o corelație între cei șapte factori cauzali luați în considerare și calitatea percepută a vieții de 0,35. Figura 2.2. Contribuția a șapte factori determinanți la explicarea calității percepute a vieții Până la valoarea de 1,00 ce indică o corelație perfectă în care întreaga variație a variabilei efect este explicată de variația factorilor cauzali, există un gol mare. Lista cauzală considerată în analiza ei este deci incompletă, ea explicând
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
00 ce indică o corelație perfectă în care întreaga variație a variabilei efect este explicată de variația factorilor cauzali, există un gol mare. Lista cauzală considerată în analiza ei este deci incompletă, ea explicând o fracțiune redusă a variației calității percepute a vieții, trebuind deci să fie completată și cu alți factori. În legătură cu acest aspect, Traian Rotariu (1980) aduce câteva precizări interesante. El consideră că doar în cazuri excepționale (de regulă, în cazuri foarte simple, banale) putem alcătui liste de factori
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
atitudine negativă a persoanelor respective față de ea. Acționând în condițiile date, persoanele vor experimenta continuu dificultățile provenite din neconcordanța formei de organizare cu acestea. Discordanța obiectivă se va manifesta deci ca dificultate, ca piedică. Respectiva formă va fi, în consecință, percepută tot mai mult ca inadecvată, irațională, nenaturală. Ca urmare, persoanele angajate în această activitate vor căuta o altă formă de organizare. Când există o relație obiectivă de concordanță, de compatibilitate, ea va fi experimentată pozitiv. Schematic, aceste relații pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
materială a menajului - locuință, aparate tehnico-gospodărești - mai bună), nivelul școlar ar trebui să aibă o influență pozitivă asupra calității vieții. În fapt, influența sa este negativă. Cu cât crește nivelul de școlaritate, cu atât indicatorii satisfacției cu viața, ai calității percepute a vieții, optimism/pesimism, iau valori mai scăzute. Acesta este un fapt empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea pe care ne-o putem pune, prin urmare, este
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
școlaritate (inclusiv tipul de profesie asociatcu acesta) generează o ridicare a nivelului de aspirații. Crescând nivelul de aspirații, condițiile obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute a vieții, a stării de satisfacție/insatisfacție cu viața, cu diferitele componente ale ei. Relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi deci rezultanta acestor două mari circuite. Dacă relația dintre ele este pozitivă, înseamnă că impactul asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară cu cea constatată în cercetare: o inegalitate obiectivă relativ redusă în raport cu diferențierile de nivel de aspirații, consecința fiind că la grupurile cu pregătire școlară mai ridicată calitatea percepută a vieții va fi mai scăzută decât la celelalte grupuri și, în fine; d) o inegalitate obiectivă mai accentuată, încât grupurile cu pregătire școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la grupurile cu pregătire școlară mai ridicată calitatea percepută a vieții va fi mai scăzută decât la celelalte grupuri și, în fine; d) o inegalitate obiectivă mai accentuată, încât grupurile cu pregătire școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu un grad ridicat de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și calificare. Condițiile de viață mai bune reprezintă o condiție necesară bunei exercitări a profesiei sale; profesia însăși este asociată cu un anumit nivel de necesități. Din această teorie decurge o consecință practică: situația înregistrată în colectivitatea cercetată (calitatea vieții percepute scade pe măsură ce crește nivelul de școlaritate, deci gradul de complexitate profesională) este „anormală” în sens de „disfuncțională”. Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate. • Teoria stimulării performanțelor. Teoria funcționalistă a stratificării sociale argumentează că pentru stimularea unor performanțe ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1977). Această teorie are implicații extrem de importante pentru înțelegerea procesului complex de stratificare socială de la noi. Prima sa consecință este că procesul de stratificare are o origine externă predominantă. Tătarii au organizat un sistem economico-administrativ relativ închegat de exploatare: impozite percepute de la fiecare comunitate sătească, impozite asupra activității comerciale impuse la „vaduri” etc. Sistemul social rezultat era deci caracterizat printr-odublă trăsătură: pe de o parte, un sistem productiv fărâmițat, bazat în mod esențial pe o agricultură individuală (în general, agricultura bazată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a reclamat necesitatea intervenției statului În viața economică, făcând să crească rolul politicii economico-financiare, respectiv a celei fiscale. În acest cadru, impozitele s-au transformat Într-un instrument de politică economico-financiară, prin Însuși modul concret În care sunt așezate și percepute. Având capacitatea de stimulare sau de frânare a dezvoltării unor activități și zone (regiuni), a consumului anumitor mărfuri și servicii, etc., impozitele pot impulsiona sau Îngrădi dezvoltarea socio-economică, inclusiv relațiile comerciale cu exteriorul În ansamblu sau cu anumite țări. 46
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de opinie” În domeniul politicilor sociale din România; b) identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate”. Studiile sociologice au adâncit cunoașterea publică a vieții sociale prin identificarea unor ,,rațiuni Întemeiate” (În consens cu ,,de bonnes raisons” - Boudon) care fac inteligibile comportamente, atitudini, credințe percepute, de regulă, ca aberante sau iraționale. De pildă, Septimiu Chelcea, Dumitru Sandu și colaboratorii lor au pus În discuție publică importanța decisivă a unor legături culturale adânci care dau sens opțiunilor și șanselor de viață ce caracterizează tranziția, cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
convenționale (explicite history), care reconstituie istoria Școlii prin intermediul analizei istorice a strategiilor, metodelor sau personalităților din Școală, respectiv analize axate asupra conținutului intelectual al Școlii, asupra a ceea ce Înseamnă eticheta Chicago (Chicago label). Aceste ultime abordări transcend, practic, perioada interbelică, percepută convențional Școala de la Chicago, Încercând să evidențieze direcții ale existenței unei a doua sau chiar a treia școli, bazată pe aceleași descendențe intelectuale (Abbott, 1999, 5). Cele două perspective corespund la trei perioade separabile În ceea ce privește scrierile istorice: istoriografia Școlii poate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]