4,527 matches
-
reci și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă decît bărbații, a căror natură era înfocată și uscată. Dar tocmai prin instruire și cultivare un soț își putea crește soția, ajungînd să o atragă în cercul magic al unei perfecțiuni împărtășite. în ale sale Sfaturi asupra căsătoriei (48, 145E), adresate cercurilor aristocratice, Plutarh recomandă ca soția să fie asociată creșterii intelectuale a bărbatului, angajat el însuși în efortul de a-și realiza măsura completă : Dacă nu primesc sămînța bună de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
drept. Scriind în atmosfera culturală a Antichității tîrzii, la sfîrșitul secolului al II-lea, Sfîntul Teofil al Antiohiei considera că Dumnezeu pusese în omul originar un principiu de progres grație căruia el putea să se dezvolte și să ajungă la perfecțiune întreaga istorie a lumii devenea astfel o paideia a omului deificabil. Ca și episcopul Antiohiei, Irineu al Lyonului judeca transgresiunea lui Adam și a Evei nu ca pe o teribilă cădere, ci ca pe o greșeală infantilă. Cuplul originar, aflat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu ca pe o teribilă cădere, ci ca pe o greșeală infantilă. Cuplul originar, aflat la vîrsta spirituală a copilăriei, voise să-și însușească prematur o știință pe care nu era încă în stare să o folosească pentru a dobîndi perfecțiunea. Ambii autori invocă imaginea paulină a laptelui cu care sînt hrăniți pruncii și a hranei vîrtoase, potrivite adultului. Exprimate în termenii alimentației, ai creșterii biologice, destinul și libertatea omului apar aici, ca și la autorii necreștini, ca o dezvoltare intelectuală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fapte fie ele religioase ori intelectuale, a te rezuma la rezultatele obiectivate ale efortului tău înseamnă, potrivit lui Origen, a te instala în determinații de tip individual-general, în frumoasa casă a operelor proprii. Acțiunea în sine e lucru finit, are o perfecțiune formală, accesibilă, pe cînd itineranții parcurg drumul nesfîrșit al cunoașterii lui Dumnezeu, al înțelepciunii infinite. între Clement Alexandrinul și Grigore de Nyssa, Origen vorbește și el despre epectază, mod de acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei libertate. în De docta ignorantia, III, 4, Cusanus face să corespundă naturii divine, în perfecțiunea ei, forma cercului, iar naturii umane forma unui poligon. înscris în cerc. Persoana care actualizează posibilitățile umanului ar corespunde unui șir de poligoane în care numărul de unghiuri crește indefinit, ceea ce face ca forma poligonului să tindă spre forma cercului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei in divinis. Ca atare, nu poate constitui o figură geometrică perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are în schimb un pol transcendent. Din el radiază și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul separației față de absolut. Societatea democratică nu mai e o scenă unde se reprezintă ordinea divină și raportarea omului la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea, antrenînd cunoașterea umană într-o dinamică spre Ultim. Or, acest dinamism nu a fost preluat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în predicile germane. Cum e posibil un altceva față de realitatea densă, atotcuprinzătoare a divinului? se întreabă orice teorie a creației. Cum e cu putință să apară natura din perfecțiunea omogenă a supra naturii? Cum e posibil spațiul exterior al lumii, un afară în raport cu atotprezența divină? Problema acestui spațiu exterior e piatra de încercare a oricărei cosmogonii. înainte de a descrie procesul creației sau al manifestării universale, ea trebuie să dea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani, 3, 26) e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei. În școala lui Pitagora se fac și primele Încercări de a se stabili legături Între idei, concepte și lumea reală: sferă, numere, figuri, Univers, considerat de formă sferică. „Divinitatea le-a dăruit pământenilor geometria ca să poată gândi noțiunea de perfecțiune. Universul este sferic ca și cel ce l-a creat”, spunea Pitagora. Cât de vechi sunt Însă aceste corpuri? La Muzeul Ashmolean (Oxford) din Anglia se află cele cinci corpuri regulate, sculptate În piatră, ce datează cu 1000 de ani
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Claudia OLENIUC, Mariana OLENIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93109]
-
chiar dacă reprezintă calea cea mai scurtă de încheiere a războiului, trebuie pusă în paranteză, nu de dragul vreunui beneficiu direct, în termeni de "câștiguri politice"248, ci din pricina unui angajament fundamental față de valoarea supremă a păcii. Evident, pacea, ca stare a perfecțiunii, valoare a binelui, nu poate fi obținută pe orice cale, iar Nixon confirmă că, în acest caz, nu va fi obținută pe calea mai ușoară a negocierii unui compromis cu puterile adverse. A rămâne în război, prin urmare, este opțiunea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
el mai întâi convins că nu spune minciuni. Limbajul nonverbal l-ar da de gol. Deci, fără false așteptări, ori false imagini. Te accepți întâi pe tine, cu toate ale tale, admiți că ești imperfect, și că undeva, dincolo de tine, perfecțiunea există și că poate picura asuprați, dacă o invoci, măcar în momentele cheie, câteva picături de inspirație. De vreme ce te afli aici și nu în altă parte, admiți că aici e locul tău, chemarea ta, ascultarea ta. Cine spune că e
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e că literatura nu naște porniri devastatoare, ci le descoperă. E o terapie a răului. Iraționalitatea nu e asimilată neapărat răului dar fără igiena artei, iraționalitatea se poate despleti dezastruos peste viețile oamenilor. Omul are nevoie organică de utopie, de perfecțiune, el este făcut să guste frugal Paradisul. Unii au vocația sfințeniei. Majoritatea însă, nu. A impune sfințenia cu forța înseamnă a mutila, a distruge. Singurul loc legitim al utopiei este literatura. Iraționalitatea se regăsește acasă doar în artă. În societate
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
filosofie, compensează dezinteresul societății moderne pentru viața privată. Jurnalele, confesiunile, memoriile sunt conserve de viață trăită sau manuale de cum să-ți trăiești viața. Chiar dacă media înlocuiește valoarea cu pseudo-valoarea, sau rafinamentul cu vulgaritatea, în om va pulsa întotdeauna dorul după perfecțiune. Deși perfecțiunea nu este un apanaj al muritorului, totuși spre ea se tinde, și atunci apare progresul. Cum să progresezi în absența modelelor, cum să progresezi dacă n-ai acces la modul de rezolvare a tensiunilor specific umane ce recompun
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dezinteresul societății moderne pentru viața privată. Jurnalele, confesiunile, memoriile sunt conserve de viață trăită sau manuale de cum să-ți trăiești viața. Chiar dacă media înlocuiește valoarea cu pseudo-valoarea, sau rafinamentul cu vulgaritatea, în om va pulsa întotdeauna dorul după perfecțiune. Deși perfecțiunea nu este un apanaj al muritorului, totuși spre ea se tinde, și atunci apare progresul. Cum să progresezi în absența modelelor, cum să progresezi dacă n-ai acces la modul de rezolvare a tensiunilor specific umane ce recompun orice viață
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ducă o teribilă cruce a unei atroce pătimiri. Nu e revoltată, nu-și pierde mințile, ci dimpotrivă, e irigată de o iubire ardentă și permanentă pentru fiica ei de departe. 1. CAZUL KAZANTZAKIS - Kazantzakis și infernul colectiv. Idealist, tot caută perfecțiunea și nu se oprește până n-ar aduce paradisul pe pământ. Tatăl său, care aflase că ar fi devenit bolșevic, cu bun simțul specific omului simplu dar onest, îl somează: „Vezi că pun câinii pe tine”. De copil, e neliniștit
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de tip nou scenariul tipic al tuturor utopiilor unde, de această dată, domnesc mizeria, conformismul, teroarea morală, situație groaznică pe care cetățenii insulei o acceptă, realitate inevitabilă pentru unii, normală sau aproape normală pentru alții. Este ordinea totalitară împinsă la perfecțiune, care controlează, dirijează, știe, prevede totul. Mecanismul acesta, bine rodat, înghite și zdrobește individul; i se opune în mod direct, desființându-l ca persoană morală, prin spălarea creierului, înăbușirea originalității și prin ideoterapie. Danyel Rainal descoperă toate acestea în noile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
limitate în timp. Venele safene autologe continuă să consitutie „standardul de aur” în domeniu. Permeabilitatea în timp a grefelor venoase autologe depinde de: - calitatea venei, sediul anatomic de prelevare, tehnica de prelevare, - manipularea chirurgicală și farmacologică perioperatorie, - tehnica chirurgicală intraoperatorie, perfecțiunea anastomozelor vasculare, - biologia conductului în sediu anatomic arterial. Alți factori de luat în considerare țin de pacient - starea vaselor coronare native, dimensiunile acestora - diametru / calibru, perete arterial, gradul stenozei, permeabilitatea distală („run off”). La coronare de dimensiuni mici - sub 2
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
lume: ""Transcendența" sa se confundă cu eclipsa sa. Elanul omului religios spre "transcendent" mă face să mă gândesc uneori la gestul disperat al orfanului rămas singur pe lume (...). Religia este într-adevăr rezultatul "căderii", al "uitării", al pierderii stării de perfecțiune primordială. În Paradis, Adam nu cunoștea nici "experiența religioasă", nici teologia, adică doctrina asupra lui Dumnezeu. Înainte de "păcat" nu exista religie. (s.a)"260. Renunțarea umanității moderne la Dumnezeu marchează "a doua cădere" a omului, pentru care viața religioasă este
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
politețe, exprimă, atât unul, cât și celălalt, simultan și total, unica lor depășire. (...) Creația nu-și menține echilibrul de ființă vie decât datorită tensiunii existente între aceste două realități care, în profunzime, sunt una singură: lumina Tov și încă-nu-lumina Ra, perfecțiunea și imperfecțiunea, împlinitul și neîmplinitul, armonia și haosul etc."314. Nimeni nu poate pătrunde misterul divin decât sesizând simultan și în raportul lor just cei doi termeni ai antinomiei, trăind experiența depășirii antinomiei "în drumul spre sâmburele care îi unește
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
viziune asupra lumii de ordine, de unitate, de simplicitate, constituind adevărata realitate ascunsă în spatele aparențelor de confuzie, pluralitate, complexitate. Or, această viziune mecanistă, materialistă, deterministă satisface în fapt aspirații religioase: nevoia de certitudine, voința de a înscrie în lumea însăși perfecțiunea și armonia pierdute odată cu expulzarea lui Dumnezeu..."841. Marea paradigmă a Occidentului traversează o criză profundă, susține Edgar Morin, și suntem în faza de revoluție paradigmatică 842. Este o criză generalizată, în care paradigma aceasta este asaltată din toate părțile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adaugă Moshe Idel - interacțiunea cu textul "nu se rezumă numai la fuziunea orizonturilor, în sens gadamerian, sau la înțelegerea de sine a cititorului, cum s-ar exprima Ricœur (...). Interpretarea trebuie înțeleasă mai mult ca o întrepătrundere decât ca o fuziune" (Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 38). 11 Apud Sorin Mărculescu, op. cit., p. 24. 12 Henri Bergson, Gândirea și mișcarea, Editura Polirom, Iași, 1995, p. 195. 13 Vol. Locul sâmburelui (1973), în Sorin Mărculescu, Carte singură
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vârf și-ndesat, regina tresări ca mușcată de-un șarpe dintr-o specie necunoscută. Vorbele atenianului aveau un fel străin și neascultător de-a intra pe sub piele, o atingere hirsută și paralizantă. Nu mai simțise asta de când cu aducerea la perfecțiune a rutinierei ei jonglerii reptiliene. Fascinația cu mișcările dibace ale propriilor mâini îi indusese o toropeală greu sesizabilă, ce semăna la fel de bine și cu viața, și cu moartea. Îi dădea uneori târcoale sumbra bănuială că tocmai ea, neîntrecuta maestră iluzionistă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]