4,022 matches
-
Săpânța. Alte atracții turistice importante din România sunt cele naturale precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și încă alte câteva peșteri din Munții Apuseni. Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusetea după mai bine de 450 de ani
Turismul în România () [Corola-website/Science/305036_a_306365]
-
au că au vrut ca numele localității lor să simbolizeze o fomațiune. O a altă ipoteză este bazată pe o legendă, conform căreia un țăran ce avea un instrument de reparat roțile la căruțe "cobilă", după ce a văzut niște locuri pitorești din valea unui pârăiaș, s-a oprit cu traiul acolo. Oamenii trecând pe acolo, reparau după necesitate la el roțile. Astfel, cu timpul deveni o obișnuință de a face un popas la omul cu "Cobila", unde erau întâmpinați cu vorbe
Cobîlea, Șoldănești () [Corola-website/Science/305118_a_306447]
-
director al școlii Mircea Dumitru Znagovanu și alții. Numărul mare de absolvenți cu studii superioare vorbește de înaltul profesionalism al colectivului pedagogic Jăvreni. Cea mai mare bogăție a satului sânt oamenii harnici, mîndri, care cu demnitate trăiesc pe acest meleag pitoresc. Probabil, pentru a demonstra acest fapt fostul represat Valeriu Ion Moraru, folosind câteva concedii personale și având tot sprijinul președintelui gospodăriei agricole Onisim Constantin Brăguță, a deschis în centrul satului, în fosta clădire a cîrmuirii kolhozului, care la rându-i
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
construite primile biserici din lemn, este interesant faptul că fostul episcop al Hotinului, Amfilohii (1774-1779), venind în provincia Dubăsari, Gavril Banulescu Bodoni face 2 slujbe în biserica din satul Molovata. Satul s-a construit pe malul Nistrului primind o așezare pitorească.A fost construită o biserică la "Hramul Sfîntei Maria", se spune că era una din cele mai frumoase biserici din împrejurime. Tot din spusele bătrînilor cunoaștem că slujbele în biserică le petrecea părintele Ilie Cleopa din România. Cu sistemul bolșevic
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
pinul obișnuit, doi arbori de pseudotsugă Douglas - brazi cenușii cu ace argintii,ienuperi de Virginia, brazi de Canada, pinul moale. Printre conifere se privesc foarte frumos mestecenii, arțarii, sorbul. În partea de sud-vest a parcului de jos se întinde o pitorească poiană, unde se află specii interesante de plante. La marginea de vest a poienei cresc cîțiva plopi albi, un grup de arțari cu frunzele ascuțite, tei cu frunze mici,frasini și castani. Este foarte frumos aici toamna. În partea de
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
frontiera cu România, postul vamal Leușeni. Sărata-Galbenă se învecinează: la Nord cu satul Mereșeni, la Nord-Vest cu comuna Cărpineni, la Sud cu satul Cneazevca, la Sud-Est cu satul Caracui și la Sud-Vest cu satul Orac. Satul Sărata-Galbenă are o așezare pitorească, este cuprins de două dealuri Rosculeasa si Ciobanca. În centrul satului este situat iazul care divizează satul in două părți: partea rusă și partea moldovenească, unde locuiește populația celor sapte minorități naționale, care trăiesc în bună înțelegere. Prima mențiune documentară
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
departe și o sa se transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion Tăbăcaru un bătrân de peste 80 ani. Legenda spune că în valea pitorească șerpuită de un râușor cu apa cristalină la care se adăpau bourii și căprioarele în tihnă, a poposit un cioban pe numa Ciuciulea cu turma sa de oi. Mai târziu când acesta și-a dat duhul, feciorii lui s-au
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
unui deal nu prea înalt și pe șesul ce se întinde până pe malul drept al râului Botna, prelungindu-se și pe panta de nord-vest a altui deal așezat la sud-est de primul și despărtit printr-o lăsătură, prezintă un peisaj pitoresc destul de frumos. Deci teritoriul satului reprezintă o regiune deluroasă. Este cunoscută toponimica dealurilor: Chicla, Cuftea, Holm, Purcariu și Dealul lui Matei. Denumirea lor este menționată în „ Dicționarul statistic al Basarabiei”. Structura etnică a satului Ruseștii Noi conform recensământului populației din
Ruseștii Noi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305185_a_306514]
-
Raionul Orhei, Republica Moldova, care se învecinează cu satele Zahoreni, Sirota și Chiperceni. În trecut satul s-a numit Curleni. Anterior a intrat în componența raionului Rezina. Principalul râu care curge prin apropiere este râul Cogâlnic. Satul Podgoreni este un sat pitoresc așezat în zona centrală a Republicii Moldova. Satul este atestat documentar în anul 1623, dar se crede că este mult mai vechi. Documentele de arhivă vorbesc despre formarea și dezvoltarea social-economică a satului, prezintă indicii demografici. Locuitorii medievali ai satului aveau
Podgoreni, Orhei () [Corola-website/Science/305195_a_306524]
-
Bardar este o localitate-centru de comună în Raionul Ialoveni, Republica Moldova. Satul Bardar se află la 15 km de Chișinău și la 10 km de Hîncești. Bardar, sat enorm cu înfățișare de agro-orășel, așezat între dealuri pitorești îmbrăcate în vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la doar 15 km de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții - spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
perspectiva de savant nu-l încînta, se întoarce in sat, la Bardar, și vreo 5 ani a lucrat electrician simplu alături de tatăl sau - Gheorge Luchița. Prin 1987 lua cu fratele său Nicolae o livadă tînără în arendă într-o fundătură pitorească de pe lîngă Pădurea Zînei. Îngrijeau pomii cu multă dragoste, iar acestea li se închinau până la pământ cu crengi doldora de roadă. De-a lungul drumului, ce ducea spre ferma de porcine, sădise flori, că trecătorii se opreau in loc frapați
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
păstreză unele denumiri istorice vechi ale vechilor mahalale: Basoc, Poiană, Staniște, Boteanu, Zbîrnești, Trifănești. Unul din cele mai interesante localuri de interes religios, cultural și istoric din Republica Moldova este desigur mănăstirea Nașterii Maicii Domnului. Mănăstirea este amplasată pe un loc pitoresc, pe o colină înaltă de unde se vede ca în palmă orașul Nisporeni și satul Vărzărești. Locașul poate fi observat de la mare distanță, constituind un stimulent psihologic suplimentar pentru credincioși. Mănăstirea dispune de două icoane prețioase, ambele de o frumusețe rară
Vărzărești, Nisporeni () [Corola-website/Science/305191_a_306520]
-
Ciocîlteni este o localitate-centru de comună în Raionul Orhei, Republica Moldova. S-au scurs mai bine de 5 secole de la întemeierea localității Ciocâlteni, situată în valea pitorească a Răutului. Nici până în prezent nu avem data exactă privind anul întemeierii localității. Prima atestare cu privire la așezarea comunei Ciocâlteni datează la 1554. În ceea ce privește toponimul „Ciocâlteni”, există mai multe versiuni. Astfel, Anastasia Teodor Boiescu, născută în Ciocâlteni în 1911, afirmă: „Străbunica
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
defileul avînd o adîncime de 150-200 m. Pe această porțiune rîulețul Cușmirca de două ori intersectează lanțul de stînci formate de Marea Sarmatică, care se dezgolesc atît în partea stîngă, cît și în partea dreaptă (“Țiglău” și “Movila”), evidențiind stîncile pitorești aproape abrupte cu forme ciudate. Stîncile au forme ciudate, și uneori se apleacă mult deasupra capetelor oamenilor, iar alteori tăinuind deschizători de grote și peșteri aproape inaccesibile. Fundul defileului este îngust, cu multe praguri, are o lățime mai mare (600-700m
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
Chișcăreni este un sat reședință de comună din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Comuna include satele Chișcăreni, Slobozia Chișcăreni și Nicolaevca. Localitatea Chișcăreni este situată într-o regiune pitorească lângă drumul național Brest-Odesa, pe malurile râului Ciulucul de Mijloc, la 110 km de Chișinău, 28 km de Bălți și 25 km de centrul raional - Sîngerei. Suprafața terenului comunei Chișcăreni este de peste 8.000 hectare. Cartografic e poziționat la intersecția
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic: cu păduri de suprafață mare, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin. Este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de "Casa Vînătorului", clădire cu două etaje, loc de cazare și odihnă. Lîngă această casă sînt construite foișoare, locuri pentru frigărui. Tabăra de odihnă (renovată) se află într-un
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de dealul „Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
de Jos și Halahora de Sus. Un pîrîiaș mic, fără nume, trece pe aici prin cîteva iazuri și iezulețe, ocolind niște înălțimi, cea mai mare atingînd 256 m deasupra nivelului mării, încearcă, și reușește, să dea naștere unor locuri destul de pitorești. La 3 km sud-vest trece traseul de importanță internațională Chișinău-Cernăuți, spre care vine din Bălcăuți și trece prin el o altă șosea, dar satul rămîne retras de lume și-și duce viața în tihnă și voie bună. Se pare, așa
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
să plece peste hotare. În sat funcționează un gimnaziu, este deschis un oficiu poștal și o centrală automatizată de telefonie. Satul este așezat la hotarul dintre stepa Bălțiului și poalele Codrilor Moldovei, extremitatea nordică a acestora. Este un sat destul de pitoresc, cu oameni harnici, primitori și buni gospodari. O cale de dezvoltare a economiei satului o constituie dezvoltarea turismului rural, crearea unei infrastructuri adecvate.
Mihălașa, Telenești () [Corola-website/Science/305250_a_306579]
-
din Carpați. Celebra călăuză din Tatra Ján Počúvaj a condus clienți pe vârful Gerlachovský până la 76 de ani. După cum se spunea într-un comentariu din secolul al XIX-lea dintr-un ghid turistic britanic, priveliștea de pe munte este „impresionantă și pitorescă". Drumeții apreciază de obicei vederea panoramică de pe vârfurile din Tatra Înaltă, de la Kriváň în vest până la Široká în nord și la Lomnický štít înspre est. Mai departe, dar adesea vizibili, se află partea de est a munților Tatra Joasă înspre
Vârful Gerlachovský () [Corola-website/Science/306166_a_307495]
-
Fecioarei cu pruncul" din luneta ușii de intrare și portretele votive din naos. Domnitorul Vasile Lupu a ridicat în 1641 turnul clopotniță. Biserica Mănăstirii Humorului este așezată într-un cadru natural de o rară frumusețe, cu priveliști încă sălbatice și pitorești. Ea își are începuturile în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, când, ascunsă între codri, se ridică aici cea dintâi așezare mănăstirească, ctitoria marelui vornic Ioan (1415). La începutul secolului al XVI-lea, în 1527, mănăstirea a fost jefuită și
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
Greene, scriitorul suedez Axel Munthe, precum și scriitorul rus Maxim Gorki. Insula este vizitată anual de peste jumătate de milion de oaspeți. Pe insula Capri se află trei localități mai importante. Așezarea principală este Capri, orășel situat în partea sa estică. Portul pitoresc Marina Grande se află pe coasta de nord, iar la vest se ridică Anacapri. Turistul poate ajunge de la Capri la Anacapri după ce străbate 784 de trepte săpate în stâncă. La nord-vest de Anacapri se află cele mai mari atracții turistice
Insula Capri () [Corola-website/Science/304755_a_306084]
-
ca Paparuda, ritualul de evocare a ploii vara, sau teatrul folcloric cu măști sau Ursul și Capra din iarnă. Probabil cel mai mare colecționar de basme din folclor a fost nuvelistul și povestitorul Ion Creangă , care, printr-un limbaj foarte pitoresc, a dat viața unor povești acum clasice ca Harap Alb sau Fata babei și fata mosului. De asemenea poetul Vasile Alecsandri a publicat cea mai de succes variantă a baladei Miorița, un poem trist, filozofic, centrat în jurul unei intrigi simple
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
mai blândă decât în sud, unde chiar și vara pot apărea zile friguroase. Printre cele mai importante puncte de interes turistic din regiunea Altailor se află Lacul Aiia, Belokurinha (staține cunoscută în special pentru izvoarele de apă minerală), și foarte pitoreasca regiune Ciemal. Turiștii aventuroși pot vizita Lacul Telețkoe sau Muntele Belha din sud. În republică funcțonează o universitate, 12 colegii și 205 școli primare și gimnaziale. Religia tradițională a altaicilor nativi este șamanismul. Rușii sunt în principal creștini-ortodocși. Există și
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
Carpaților Orientali, pe o suprafață de 47.227 de hectare, din care 3.300 hectare au fost declarate în anul 1979 "rezervație a biosferei". La intrarea în parcul național, dinspre Borșa, se află Cascada Cailor, într-o zonă de un pitoresc deosebit. Stâncile din zonă sunt o mare atracție pentru alpiniști. Rezervația științifică Pietrosu Mare se află în partea nord-vestică a Munților Rodnei. Aceasta se desfășoară de la circa 750 m la 2.303 m altitudine, incluzând în arealul ei reliefuri aparținând
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]