3,939 matches
-
toate aceste eventualități, dat fiind importanța majoră a tulburărilor pe care le antrenează, leziunile traumatice vasculare vor fi tratate cu maximă urgență. Obișnuit, traumatismele vasculare se clasifică după: vasul interesat în: arteriale, venoase, limfatice, mixte; criteriul anatomic în: contuzii, rupturi, plăgi; evolutiv (după Kinmouth) în: a. traumatisme acute care pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
în: arteriale, venoase, limfatice, mixte; criteriul anatomic în: contuzii, rupturi, plăgi; evolutiv (după Kinmouth) în: a. traumatisme acute care pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu apariția fenomenului de șuntare circulatorie (vezi anevrismul arterio-venos). În condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu apariția fenomenului de șuntare circulatorie (vezi anevrismul arterio-venos). În condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu plăgi arteriale uscate, care apar în traumatismele de război. Absența hemoragiei se explică prin retractarea puternică a capetelor secționate, tunica internă se răsfrânge în lumenul arterial iar spasmul supraadăugat contractă puternic artera care se transformă într-un cordon subțire și rigid
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sub formă de jet ritmat de puls. Se dezvoltă astfel semnele clinice ale unei hemoragii acute: paloare, sete, extremități reci, agitație, hipotensiune, puls mic filiform, tendință de colaps și moarte. Datorită întreruperii totale sau parțiale a fluxului arterial periferic (prin plagă laterală sau secțiune totală) se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
se instalează semnele de ischemie acută. În aceste cazuri, ischemia periferică este pe plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii, impotență funcțională) ale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii, impotență funcțională) ale plăgii, hemoragiei, hematomului sau sindromului de ischemie acută. Prezența semnelor descrise facilitează confirmarea diagnosticului de ischemie prin traumatism vascular. Aceasta nu poate fi confirmată cu certitudine în stările de șoc decât după ce s-a obținut reechilibrarea, cu prezența unei tensiuni arteriale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a circulației permite o refacere ulterioară cu rezultate bune. Întârzierea tratamentului medical sau chirurgical, ca și aplicarea de metode inadecvate, vor determina evoluția către ischemie și gangrenă cu pierderea extremității. 12.4.3. PLAGILE VENELOR Nu au aceeași gravitate ca plăgile arteriale, cu excepția celor care interesează venele mari (vena cavă inferioară VCI, cava superioară VCS, vena portă VP etc.). Sunt produse în aceleași condiții etiopatogenice ca și plăgile arteriale pe care de obicei le însoțesc. Rareori plăgile venoase sunt izolate. Situația
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu pierderea extremității. 12.4.3. PLAGILE VENELOR Nu au aceeași gravitate ca plăgile arteriale, cu excepția celor care interesează venele mari (vena cavă inferioară VCI, cava superioară VCS, vena portă VP etc.). Sunt produse în aceleași condiții etiopatogenice ca și plăgile arteriale pe care de obicei le însoțesc. Rareori plăgile venoase sunt izolate. Situația superficială a venelor ca și existența unei rețele venoase explică ușurința cu care pot fi traumatizate. Producerea soluției de continuitate este urmată de hemoragie a cărei importanță
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
au aceeași gravitate ca plăgile arteriale, cu excepția celor care interesează venele mari (vena cavă inferioară VCI, cava superioară VCS, vena portă VP etc.). Sunt produse în aceleași condiții etiopatogenice ca și plăgile arteriale pe care de obicei le însoțesc. Rareori plăgile venoase sunt izolate. Situația superficială a venelor ca și existența unei rețele venoase explică ușurința cu care pot fi traumatizate. Producerea soluției de continuitate este urmată de hemoragie a cărei importanță este strâns legată de mărimea vasului lezat. Sângele din
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
efectuat la locul accidentului de către personal calificat, sau nu, constă în: aplicarea unui procedeu de hemostază provizorie (compresiune, tamponament, garou, etc.); imobilizarea provizorie cu mijloacele existente (atelă, scânduri ,etc.) indiferent dacă există sau nu fracturi asociate; la accidentații vasculari cu plăgi la baza gâtului la care sunt prezente fenomene de asfixiere, se va practica traheostomie de urgență; se va calma durerea și combate spasmul cu novocaină 1%, antispastice, sedative; se va începe tratamentul antișoc și se transporta bolnavul într-un serviciu
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arterială. Concomitent se va efectua un tratament cu anticoagulante (heparină 5000 UI la 4-6 ore sub controlul timpului de sângerare, de coagulare și a timpului Howell) și vasodilatatoare pentru combaterea spasmului și mărirea perfuziei prin colaterale. În traumatismele vasculare deschise (plăgi), intervenția chirurgicală este obligatorie. În acest scop se vor folosi incizii mari pentru identificarea leziunii sau a capetelor arteriale. Se va efectua excizia și debridarea plăgii părților moi și ale arterei care va fi economică. După identificarea capetelor arteriale, înaintea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și vasodilatatoare pentru combaterea spasmului și mărirea perfuziei prin colaterale. În traumatismele vasculare deschise (plăgi), intervenția chirurgicală este obligatorie. În acest scop se vor folosi incizii mari pentru identificarea leziunii sau a capetelor arteriale. Se va efectua excizia și debridarea plăgii părților moi și ale arterei care va fi economică. După identificarea capetelor arteriale, înaintea aplicării oricărui alt procedeu de reparare (sutură, petec, grefă, proteză) se va controla obligatoriu prezența refluxului arterial în capătul distal. Absența acestuia atestă prezența trombozei distale
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
vasculară (fig.12.10), petec, grefă venoasă (fig.12.11) sau proteză sintetică; c. simpatectomia lombară sau periarterială, indică în caz de ligatură arterială pentru a facilita circulația colaterală; d. amputația ca ultimă resursă terapeutică. 12.3.5.2. Tratamentul plăgilor venoase Se aplică de regulă aceleași principii de tratament ca și în leziunile arteriale. În plăgile venoase mici, simple, cu hemoragie moderată, pansamentul compresiv este suficient pentru a opri sângerarea. Ligaturile venoase sunt permise la toate trunchiurile, cu excepția VCI deasupra
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau periarterială, indică în caz de ligatură arterială pentru a facilita circulația colaterală; d. amputația ca ultimă resursă terapeutică. 12.3.5.2. Tratamentul plăgilor venoase Se aplică de regulă aceleași principii de tratament ca și în leziunile arteriale. În plăgile venoase mici, simple, cu hemoragie moderată, pansamentul compresiv este suficient pentru a opri sângerarea. Ligaturile venoase sunt permise la toate trunchiurile, cu excepția VCI deasupra venelor renale și venei porte. Suturile venoase sunt obligatorii pe trunchiurile mari. Refacerea fluxului venos este
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
EVOLUTIE CRONICA 12.3.6.1. Anevrismul arterial post-traumatic Este definit ca o formațiune constituită dintr-un „sac” care conține sânge lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului. Anatomie patologică: Localizat în ordinea frecvenței, pe artera poplitee
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Boala apare mai frecvent în timp de război fiind produsă prin arme de foc, înțepături și cu totul excepțional în urma unei contuzii. Poate să apară după intervenții chirurgicale: histerectomii, toracenteze sau nefrectomii. Patogenic, fistula apare când agentul traumatic determină o plagă laterală între cele două vase fără să producă hemoragia interstițială. Sângele este aspirat în venă, ceea explică absența sacului. Alteori, se produce un hematom care se organizează și se individualizează alcătuind un perete care se endotelizează. Conține numai sânge lichid
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]