3,799 matches
-
Front Internațional. Vîrtopeanu, V., Bircea, O., & Susan, M. (2005). Mici artiști în roluri mari. Teatru pentru copii. Reșița: Editura Pro Marketing. Zamă, E. (2008). O serbare de poveste. Iași: Editura Tehnopress. Zavate, E., Guzgan, G., Obreja, S., Gherasim, V. (2007). Poftiți la serbare! Dramatizări. Iași: Editura Pim. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) * Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau * Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme * Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu * Discursul literar, Dominique Maingueneau * Discursul repetat, Cristinel Munteanu * Elemente de filozofia
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în cele patru pagini dezvăluind tabloul vieții lor grele. În articolul „Plebea" din 15 martie 1935 notează: ..." În o țară românească încă mai există clasa de jos a plebei. Unii îmi vor da dreptate, alții vor riposta poate. Atunci să poftească acei ce nu cred... să vadă cum mor cu zile țăranii și copii lor din lipsă de asistență medicală la sate. Să vadă cum își vând țăranii bucatele agonisite cu atâta trudă pe prețuri derizorii și cum țărănimea vinde găina
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trece setea, bând altul în locul tău. Cea mai trândavă prostie.”; „Cei ce vor să cunoască pe Dumnezeu învinovățesc cerul că li se pune perdea înaintea ochilor.” ; „C‐ o minciună treci dincolo, dar acolo rămâi”; „To ate drumurile duc la Roma; poftește pe toate deodată și vei vedea minciuna” ; Norocu‐i orb. Prin urmare poți pune mâna pe dânsul cu ușurință”; „Să ne bucure izbucnirea patimilor cuiva; 289 însemnează că viermele a început să roadă și putregaiul să se clatine” ; „La Dumnezeu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
această dorință. c. Dialog cu bunica Bunica precizează că ea își dorește să o ajute cât de mult poate pe M.R., însă aceasta nu îi acceptă sprijinul. Se plânge de faptul că fetița nu o ascultă niciodată, făcând tot ceea ce poftește. Recunoaște că nu o poate îndruma în rezolvarea sarcinilor de lucru primite ca temă și susține că este dispusă să îi aducă meditator, dacă situația o cere. Despre zilele când M.R. refuză să meargă la școală, bunica susține că aceasta
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
socotind-l drept simbol al unui întreg popor. Cetățeanul turmentat se adresează prefectului pentru că, din principiu, el nu luptă contra guvernului. Acceptă cu placiditate indicațiile prefectului, dar într-un moment de luciditate ripostează când Tipătescu îl apotrofează: Votează pentru cine poftești... Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă... 4.3. Dama bună Singurul personaj feminin al piesei este Zoe, eleganta soție tânără a bătrânului Trahanache și amanta prefectului. Acest personaj abil și capricios este folosit de Caragiale, probabil
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
simbol al unui întreg popor. Cetățeanul turmentat se adresează prefectului pentru că, din principiu, el nu luptă contra guvernului. Acceptă cu placiditate indicațiile prefectului, dar într-un moment de luciditate ripostează când Tipătescu îl apotrofează: Votează pentru cine poftești... Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba de poftă... 4.3. Dama bună Singurul personaj feminin al piesei este Zoe, eleganta soție tânără a bătrânului Trahanache și amanta prefectului. Acest personaj abil și capricios este folosit de Caragiale, probabil, cu intenția de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
ei special și nu cerem decît ceea ce sîntem în drept a-i cere ei, ca oricărui om de rînd, cu fața curată: să respecte pe deplin convenția încheiată cu noi. Nici nu s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia în numele nostru. Nici ea nu s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dînsa, ci fiecare pentru sine și ale sale; ea - pentru a împlini mandatul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de a parveni și a fi ascultat, să strivească pe oricine îi stă împotrivă etc. Din astfel de primitivități își extrage visele de putere. Politica, ne spune eseistul, este vocația naturală a majorității umane: "Din impuls imediat, aproape orice om poftește și practică cu deliciu funcțiunea de stăpîn; aproape oricui îi vine numaidecît bine să recurgă la siluire; să caute lacom admirația ori teama smerită și aprobarea fără rezervă a cît mai multor din acei cu care are a face. Succesul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
zis deodată Faulques, nu-i chiar așa de rea cum cred.” - Într-o noapte, a continuat Markovic, un grup de cetnici s-a prezentat la casa unde locuiau sârboaica și fiul croatului. Au violat-o rând pe rând, cât au poftit. Cum băiețelul, care avea cinci ani, plângea și se opintea să-și apere mama, l-au bătut În baionetă pe canatul ușii: cum Înțepi fluturii cu acul În insectar, Închipuiește-ți, cei cu efectul de care vorbeai mai Înainte. Apoi, când
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
în textele de mai jos: (a) "Cui îi place zăhărelul?... Bubico (făcând pe bancă sluj frumos, cu toată cletinătura vagonului): Ham!" (I. L. Caragiale, Bubico) (b) " Într-o bună zi, fiul regelui puse la cale o mare petrecere la care fură poftite toate fetele frumoase din împărăție, ca și surorile Cenușăresei, vestite prin frumusețea lor." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (c) "Măr de aur, măr de aur, cine îmi va fi alesul? / Mi-ai crescut pe-o creangă-n suflet, frate bun cu nențelesul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
învăț carte și să mă fac popă, ca părintele Isaia Duhu, profesorul nostru. Bun mai era și părintele Duhu, când se afla în toane bune, Dumnezeu să-l ierte!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Ș-apoi fost-au fost poftiți la nuntă: Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor și Crăiasa zânelor, minunea minunilor din ostrovul florilor!" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (e) "Voinic ai fost, îi zise acuma Sfânta Miercuri bătându-l pe umeri. Acuma să-ți dau câștigul. Se duse după
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
anul 90 al erei noastre cînd și-au canonizat scriiturile prin adunarea de la Jamnia, dar sigur au mai umblat cu melesteul prin ele multă vreme după această dată. Dacă au curajul să se mai maimuță- rească cu aceste nemernicii, îi poftesc pe întunecați să citească Apocriful Genezei descoperit la Qumran în anul 1947 care le demască toată făcătura lor drăcească. Și mai sînt documentele descoperite în același loc, pe care șărpăria de la Vatican le-a pus la popreală pentru că nu dau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
geți nu aveau în obicei să umble în patru labe în fața altora(așa cum o fac urmașii lor astăzi) și-au strunit sirepii, au dat săbiile la tocilă și l-au așteptat pe bădia Filipoi Enia să-l între- be de ce poftește la toriștea lor. Pentru că urgia era mare, s-a adunat neamul geților din toate ținuturile și rău i-au hăcuit pe macedoneni cu toată fala și falanga lor. După ce și-au îndepărtat avutul și familiile de Istru, geții au aplicat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Mazilirea lui Bazorio de către dage balo s-a făcut pentru că acesta rîvnea să devină rege(vezi T 30) încălcînd tradiția geților de a-și alege con- ducătorul dintre cei mai vrednici. Este prima menționare a zburdălniciei unui mato de a pofti la transformarea funcției eligibile într-una ereditară cu implicații majore asupra factorilor de putere din societate. Prin galatul Ilie, istoria ne aduce dovada că nu toți galii au fost păruiți de boero Biseto și alungați, ci unii mai liniștiți la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
francez moare, e criză!", se proclamă pentru a cîta oară? în mediile literare suspuse, ce deplîng absența suflului, osteneala prăfuită a condeielor. Din fericire, mai sunt și autori care nu-l vor lăsa niciodată să se stingă, din aceia care poftesc cu nesaț la sîngele cald al literelor, erudiți și necuviincioși precum Orsenna, sau din cei care se revendică de la o pretinsă școală de luciditate ectoplasmică, indiferentă și iconoclastă, ce se ridică cu cinism (în fapt, cu o nevoie de autenticitate
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
crezi că ar înfrumuseța-o! IV.4. CUM MÂNCĂM? Este ora patru, după-amiaza. Musafirii au început să sosească cu daruri frumoase. După ce au felicitat-o, Mia a desfăcut cu plăcere toate cadourile, a pus florile în apă și și-a poftit musafirii la masă, spunându-le să-și ocupe locurile acolo unde se află cartonașul cu numele fiecăruia. Musafirii au încercat să respecte bunele maniere la masă. Dar cum să procedeze cu mâncarea? Ce să mănânce cu mâna? Când să folosească
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
tale - pulbere și fum, carile cu mare grosime în aer se înalță și, îndată răschirîndu-se, ca când n-ar fi fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu mare grosime în aer se înalță și, îndată răschirîndu-se, ca când n-ar fi fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost, se fac". Dar Lumea îi pune înainte avuția, izbânzile, gloria, și Înțeleptul însuși, devenit Faust, mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mărturisește sincer dorințele: "Eu poftesc avuțiă... O, lume! Eu poftesc mai mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește într-o invocație
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mult: ca vestit și cu nume mare să mă fac... O, lume! Eu poftesc târguri și cetăți... O, lume! Eu, după acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește într-o invocație furtunoasă a gloriilor apuse: Unde este Kyros și Cresos? Unde este
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aduce mărfuri de la "tacsid" și din pricina cheltuielilor nebune e "scos la selemet" ca "mufluzii". Acrivița, "apilpisită", joacă "otusbir", "ghiordum", e "agiamie" la joc, casa îi e plină de musafiri cărora le dă "zumaricale", vutci. Grațiile ei verbale sunt fanariote: "Cum poftești dumneata, fos-mu, parighoria tu kosmu!" Negoiță merge la Craiova "haidea-haidea", e dus la domnie la București "techer-mecher" în fața domniței cu "pandalii" care nu-l poate "honipsi". Opera lui Caragiale e subestimată de către unii sub motiv că ea zugrăvește moravurile și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
file, pe care stau scrise libertate, egalitate, fraternitate, legalitate, suveranitate și alte cuvinte tot cu atâta cuprins material și după aceea le'nșiră, mai puind pe la soroace și câte un Ștefan sau Mihai Viteazul, din buzunările cărora scoteam ce ne poftește inima"393. O altă sursă de realizare a ironiei o constituie asocierile lexicale surprinzătoare: "Erodot al Românului", "stâlpi de cafenele", "reputații uzurpate", "șuruburi patriotice", "turburători de meserie", "doctori în drept și-n strâmb" ș.a. Analiza structurii vocabularului publicistic eminescian relevă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se repetă, resursele noastre de somn se epuizează până În momentul În care se instalează oboseala cronică. O știu din proprie experiență. Precum mulți alți oameni de afaceri, mă mândream cu abilitatea de a lucra oricât de mult și de greu pofteam. Aveam o plăcere vicioasă de a fi primul care ajunge la serviciu și ultimul care pleacă. Iar obișnuințele mele de lucru erau intense. Doream productivitate maximă Într-un timp scurt și nu mă lăsam până ce nu o obțineam. În timpul weekendurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ce poate salva) În prieteșug: „Apoi cînd vremea va trece Peste-a inimii căldură, CÎnd din hora Încîntată, Ce viața ta coprinde, Cu o față Întristată Grațiile s-ar desprinde, CÎnd odată și-ar lua zborul Tinerețe, bucurie, De-i pofti atunci amorul, L-om numi o nebunie: Îți voi fi prieten, frate, Îți voi fi orce Îți place, Și de lume și de toate Împreună neom desface.” Prieteșugul nu este numai o soluție a timpului, o figură a senectuții potolite
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]