4,267 matches
-
femeie dă naștere unui copil dintr-un ovar implantat, un ovul implantat sau un transplant de fetus, copilul nu-i aparține din punct de vedere genetic.” Totuși, părintele adoptiv trebuie respectat. Cui îi aparține de fapt copilul? răspunsul provocă permanente polemici printre evreii religioși: a) copilul este al femeii care l-a conceput, chiar dacă a fost transplantat ulterior în corpul altei femei; b) viitorul copil îi aparține femeii din corpul căreia a fost transplantat, la cel puțin 40 de zile. De ce
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Împăratului bizantin”; g) tema legată de filioque. „Prima consemnare publică cunoscută a lui filioque datează de la conciliul al II-lea din Toledo, convocat în 589 pentru a confirma trecerea regelui recaredo de la arianism la catolicism.” Aici s-au mani festat polemicile cu privire la cele două variante creștine: - cea apuseană - Sfântul Duh purcede de la Tatăl și de la Fiul. El „este garant al unității divine”; - cea răsăriteană - Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl. El „este izvorul, principiul și cauza Trinității”. legăturile dintre cele două
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
doboară pe tIrani și Îi înalță pe cei smeriți”. Müntzer, cel cu care a polemizat Luther, a fost „un apo caliptic...”. Era convins că „judecata lui Dumnezeu este iminentă, iar țăranii o pun în aplicare”; Luther a avut o temeinică polemică cu Erasmus. Acesta susținea că „omul are voință liberă”, că „poate alege între bine și rău” și că „poate contribui în mod real la propria mântuire”. Dimpotrivă, Luther era convins că liberul-arbitru există și se manifestă doar în cele sociale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
mult mai mare decât boala În sine. Nu avem pretenția de a fi epuizat mijloacele de cercetare În ceea ce privește fibromialgia. Suntem departe de a cuprinde Întreaga complexitate a problemei. Avem Însă certitudinea că Începând o astfel de cercetare În România, cu polemicile de rigoare, vom incita medicii, specialiștii, care vor citi această lucrare, să reconsidere importanța acestei afecțiuni și impactul său asupra unei părți din populația țării noastre, poate mai numeroasă decât ne putem imagina la momentul actual. Nu putem să nu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
decât acesta: ați fost, după cum reiese chiar din articolul vostru, flacără de paie și așa poate veți și fi, lucru pe care nu l-aș dori...” Repetăm, lipsesc multe numere din ambele serii ale Fântânii Blandusiei ca să putem reface această polemică. Ilie Ighel nu face parte din grupul celor care pleacă, va rămâne alături de Radu Popea și apoi îl vom găsi la ziarul,, Buciumul român”. Această imagine a „santinelelor” care și-au părăsit postul fixat de Eminescu, apoi aceea a „focului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Vuia. VIII. ANEXE După încheierea cărții „” (Editura Criterion Publishing, 2007) am mai mult răgaz să mă ocup de unele lucrări care tratează același subiect, pe care le-am evitat în timpul elaborării pentru a nu mă lăsa influențat sau ispitit de polemici cronofage. Îmi voi exprima părerea despre acestea încercând, pe cât îmi va fi posibil, să mi păstrez punctul de vedere din carte sau nuanțându-mi-l, după caz, cu atenționarea cititorului. Păstrez, desigur, discuția în limitele filologiei, de chestiunile medicale propriu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu devine publică într-un sens mai larg. Grigore Ventura semnează în L’Indépendence roumaine atacul împotriva lui Al. Macedonski care în Literatorul tipărea epigrama „Un X... pretins poet, acum... Și nu e azi decât nebun”. Ce reiese din această polemică în care sunt antrenate multe ziare și care coboară din presă în stradă? în primul rând este prima oară când se rostește și se tipărește felul bolii lui Mihai Eminescu: nebunie. Ventura arată că Macedonski este acela care-l face
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
romană, câte sute, ori mii de cuvinte va fi folosit, până acum, Nicolae Georgescu, din cele 200.000 câte are limba română ? Și câte dintre ele se găsesc între cele 70.000 prezente în dicționarele noastre? Cine se angajează în polemică, poate să-i spună lui N.C. Georgescu, contemporanul nostru, după ce i-a citit cărțile despre... Prin migala depusă de a găsi acul în carul cu fân (citește limba română !), eminescologul Nicolae Georgescu ne îndeamnă să reînvățăm zborul spre noi înșine
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
concluzia studiului fiind că Chatterton sub nici o formă nu ar fi putut fi adevăratul autor al poemelor. Jeremiah Milles era o voce importantă la acea dată, fiind președintele Societății Anticarilor și Decan de Exeter. Volumul acesta curînd a declanșat o polemică feroce între ceea ce curînd au devenit două tabere distincte, "(pro-)rowleyeni" și "anti-rowleyeni". Disputa era comparabilă cu cea dintre suporterii teoriei că poemele lui Ossian erau autentice și cei care o contestau. Printre susținătorii importanți ai ipotezei lui Jeremiah Milles
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din noul domeniu de activitate poate crea punți de legătură cu problema care a frământat mintea creatorului. Exemple: Nikola Tesla a fost un geniu al mașinilor electrice. A lucrat o vreme în laboratoarele lui Edison, cu care a avut multe polemici în legătura cu viitorul curentului alternativ. Edison considera imuabilă suveranitatea curentului continuu, mai ales că singurele motoare electrice erau cele de curent continuu, pe când Tesla întrezărea viitorul curentului alternativ, mai ales datorită avantajelor transportului energiei la distanțe mari. După câțiva
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a face artă accesibilă celor mulți printr-o susținută activitate de culturalizare, sau rezumă teoriile la modă referitoare la falimentul științei (Bancruta științei și budhismul). Sub titlul „Mișcarea literară”, Eugen Vaian se ocupă periodic de aspecte ale vieții intelectuale (polemicile între scriitori, situația presei literare etc.). Tot Eugen Vaian (sub pseudonimul St. Scurtu), ca și Ludovic Dauș, Cincinat Pavelescu semnalează cărți recente și scriu cronici dramatice. O colaborare substanțială cu articole și cronici este aceea a lui Al. Macedonski, care
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
și de largul orizont cultural al ideologului. Prin aceste texte, ca și prin acelea datorate lui Ibrăileanu, noul program este conturat destul de pregnant în liniile sale mari. Stadiul nu este însă depășit, cei doi promotori lăsându-se antrenați într-o polemică oarecum laterală cu revista „Vieața” a lui Al. Vlahuță, nu mult după aceea „Evenimentul literar” fiind nevoit să își înceteze apariția. Nu se produsese nici susținerea prin creații literare valide. Dar, odată lansate, ideile și-au continuat acțiunea, chiar dacă S.
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
intervine publicistic, aproape un deceniu, în favoarea lor. Lupta va fi reluată, pe alt plan, în paginile „Vieții românești”. În afară de reiterarea ideilor anterioare, directorul „pentru partea literară” aduce o serie de nuanțări ale conceptului, mai ales prin replici incisive date în polemicile purtate cu revistele „Convorbiri literare” și „Convorbiri critice”, cu „Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”, cu „Noua revistă română” etc. Impact major are îndeosebi cronica la volumul de debut al lui Octavian Goga, poezia ardeleanului fiind considerată expresia integrală și cea
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Emil Giurgiuca, dar și Invitație la poezie de Grigore Popa, Răspuns gazetei „Ardealul” de Romeo Dăscălescu, privind „poezia refugiului”, ori O nouă explicație sociologică a vechii noastre literaturi de Aurel Vasiliu. Este de reținut faptul că în 1941 ziarul găzduiește polemica dintre Lucian Blaga și Dan Botta cu privire la paternitatea teoriei „spațiului mioritic”. L. D.
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
selectarea unor piese „noi”, ca Baia domniței de Const. Rîuleț, Inspectorul broaștelor de Victor Eftimiu, Patima roșie de Mihail Sorbul și Morții cântă de Al. Davila, cât și publicarea unor texte de teorie sau critică, plasate la rubricile „Știri și polemici”, „Adevăruri crude”, „Expoziții” etc. În sumar mai intră versuri de Al. Iacobescu, I. C. Aslan, Al. T. Stamatiad, Al. Davila, Eugen Constantinescu, Al. Gherghel, Ana Holda (Ana Marcu), Al. N. Nanu, Pompiliu Constantinescu (Serenada), Mihail Cruceanu, E. Marghita, Mioara Cinsky, Claudia
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
1931 imobilul este demolat, pentru a face loc Palatului Telefoanelor, T.O. rămânând doar un reper în tradiția boemei artistice bucureștene, comparabil cu acela constituit de mult mai vestitele cafenele pariziene Procope și Vachette. Repere bibliografice: Victor Eftimiu, Amintiri și polemici, București, 1942, 66; George Crutzescu, Podul Mogoșoaiei, București, 1986, 174-182; Florentin Popescu, Cafeneaua literară și boemii ei, București, 1997, passim; Narcis Dorin Ion, În căutarea micului Paris, București, 2003, passim. V. F. M.
TERASA OTETELESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290155_a_291484]
-
Nic. Neagu, Teodor Bodogae. O serie de articole din 1942, inaugurată de Nicolae Terchilă (Filosofia religiei la domnul Lucian Blaga) și continuată luni în șir de D. Stăniloae (Poziția domnului Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie), a dat naștere unei polemici în jurul concepției filosofice a poetului, ale cărei ecouri nu s-au stins nici astăzi. Până în 1945 se traduce din scrierile unor autori precum Shakespeare, Edgar Allan Poe, Rudyard Kipling (celebrul poem Dacă, transpus în românește de Magda Berariu), Lev Tolstoi
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
operei, fiind invocate în acest sens formulări consacrate: Du Bos („sonoritatea fundamentală”), Bergson („durata vie”), Gabriel Marcel („atenția la unic”), Camil Petrescu („substanțialitatea”). Critic de formație maioresciană, el vede în militantismul estetic o formă a luptei pentru artă. De unde, și polemicile sale împotriva ingerințelor politice în domeniul literaturii și împotriva mediocrității. Va susține scrisul artistic, pe care el însuși l-a cultivat. Mai târziu va medita asupra unor subiecte precum Tipare de cultură. Atic și asiatic, în care clasificările („Aticul este
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
criticii estetice românești și ca părinte al generației de critici interbelici. Despre aceasta S. se pronunță deseori, realizând, prin caracterizările lui, o memorabilă tipologie artistică, în subsidiar și caracterologică. Astfel, Perpessicius are un comportament elegant, binevoitor, se menține rezervat, în afara polemicilor. Specifice îi sunt „linia curbă a frazării” și „gustul prețiozității circumlocute”, el reprezintă stilul rococo, fiind „un gentilom” al criticii literare. Spre deosebire de Perpessicius, ținându-se și el deoparte de polemici, Tudor Vianu e văzut ca un clasic imperturbabil, care „cultiva
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Perpessicius are un comportament elegant, binevoitor, se menține rezervat, în afara polemicilor. Specifice îi sunt „linia curbă a frazării” și „gustul prețiozității circumlocute”, el reprezintă stilul rococo, fiind „un gentilom” al criticii literare. Spre deosebire de Perpessicius, ținându-se și el deoparte de polemici, Tudor Vianu e văzut ca un clasic imperturbabil, care „cultiva linearitatea greco-romană” și „ilustra tipul academic, reabilitându-l”, privea lucrurile cu înțelepciune și superioritate (proprie savantului), cu o distinctă cumpătare și limpezime a judecății, fiind menit să profeseze clasicismul. Tipul
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
o „Acropole”. Un portret sugestiv, chiar dacă nu atât de spectaculos, îi este dedicat și lui Pompiliu Constantinescu, „un critic analist, prob, neinfluențat de pasiuni”, obiectiv, de o „mare consecvență a ideilor”. Întrucât acesta rămăsese mereu alături de E. Lovinescu pe terenul polemicilor și în exercitarea actului critic, e numit „infantele criticii interbelice”. Mai puțin și cu frecvente rezerve a scris S. despre prietenul său Șerban Cioculescu. Totuși, i-a apreciat spiritul pătrunzător, spumos, de o cuceritoare vervă orală, inteligența înrudită cu a
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
redacție, format acum din Ștefan Afloroaei, Al. Andriescu, Emil Brumaru, Al. Călinescu, Liviu Leonte, Paul Miron, Dan Petrescu și Al. Zub. Cu alt puls, vie, bătăioasă, fără complexe provinciale, revista nu trece neobservată. Îndeosebi editorialele semnate de Liviu Antonesei stârnesc polemici aprinse în presa culturală din România. Dintre acestea pot fi amintite câteva din anii 2002 și 2003: Delict: poezia! Despre poezie, libertate și represiune, Păguboasa moștenire a Securității, Chestiunea universitară. Din octombrie 2003 editorialele sunt scrise de redactorul-șef Gabriela
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
din Tămâie și otravă (I-II, 1934-1935), culegere de „impresii despre oameni și locuri” reale. T., al cărui umor e o expresie a toleranței joviale, devine neconcesiv în confruntarea cu grobianismul, pedanteria scientistă și erudită, smerenia ipocrită, pocirea limbii, indecența „polemicilor” autohtone. Paleta ironistului se dovedește însă foarte largă, mergând de la înfierarea fără drept de apel (cazul Giorge Pascu) până la bătaia amabilă pe umăr (Șerban Cioculescu, a cărui erudiție, ajunsă în domeniul vinicol, e surprinsă derapând). Aceste „impresii” sunt, în fond
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
o seamă de puncte comune. Semnalează teze ale principalului teoretician al autonomiei artei a căror validitate poate fi dovedită în temeiul esteticii marxiste, și aceasta grație mai cu seamă rezultatelor la care s-a ajuns prin Georg Lukács. În continuă polemică, directă sau indirectă, cu esteticianul italian, filosoful maghiar a denunțat, în toate studiile din perioada interbelică, motivația idealistă a unor concepte croceene, dar nu le anulează esența pozitivă, ci, dimpotrivă, o recuperează în alt angrenaj teoretic. Ce separă tranșant poziția
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
semnul legionarilor (râde - n.n.). Noi am primit cruce de săgeți... că a auzit de undeva că szálosiștii au acest simbol. Bine, eu am acceptat, am primit, că n-am vrut să-l jignesc, că n-am vrut să Încep o polemică cu el, că noi n-avem nimic comun cu ei. În orice caz, fiecare băiat a primit o amuletă... Și prima Întrebare: „Unde sunt amuletele?”. „Hai!” Mi-amintesc că Florin Crăciun Burchi n-a predat-o. „Unde ai ascuns?” „Nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]