4,442 matches
-
astăzi poartă numele de „stâlpii biberilor”, iar insula Urup, una dintre insulele Kurile, se numea în japoneză „Rakkoshima”, adică „insula vidrelor de mare”. Exterminarea în masă a vidrelor de mare, care a continuat până la mijlocul secolului XVII, a redus teritoriile populate de acestea doar la locurile greu accesibile pentru om. După diferite date, până la vânătoarea excesivă a vidrelor de mare se numărau de la câteva sute de mii până la 1 milion de indivizi, pentru ca la începutul secolului al XX-lea să existe
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
a crescut semnificativ, în comparație cu începutul secolului XX. În afară de aceasta, în SUA, în Canada și în URSS, în anii 1950-60 s-au luat măsuri de repopulare cu vidre de mare pe arealul inițial. Eforturile respective au avut un succes regional, regiunile populate de vidre de mare rămânând intermitente, pe alocuri sporadic populate. Cu toate acestea, s-au păstrat exemplare de vidre de mare în Extremul Orient, pe țărmurile Alaskăi și ale Californiei. După datele anului 2006, în Rusia viețuiesc în jur de
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
animalele mari sau bătrâne ies frecvent la țărm, deoarece nu au putere să înfrunte stihia. În afară de aceasta, femelele își nasc puii pe uscat: pe mal sau pe pietrele litorale. Pe de altă parte, vidrele de mare care viețuiesc în regiuni populate de oameni, de exemplu vidra de mare californiană, nu ies niciodată pe uscat. Construcția corpului îi permite animalului să doarmă în apă culcat pe spate, dat fiind faptul că plămânii au dimensiuni mari și pot reține destul aer pentru a
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
înoată pe un teritoriu de cca 5,5 km², însă rareori se întâmplă ca un individ să înoate mai mult de 2 km pe zi. Vidrele de mare nu migrează decât în situații spontane. Grupurile de vidre de mare nu populează un teritoriu anume și se deplasează căutând hrană și evitând tot felul de situații neplăcute. Masculii solitari parcurg câteodată distanțe foarte mari în căutarea femelelor. Vidrele de mare nu au deprinderea de a-și marca teritoriul. O zi standard din
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
creștere în populația vidrelor de mare. Cu toate că au fost luate măsuri drastice în privința stopării vânării vidrelor de mare, în ultimul timp populația lor nu crește. Specialiștii consideră că aceasta se întâmplă din cauza problemelor ecologice globale. Densitatea populației umane în regiunile populate de vidre de mare crește, iar odată cu ea și problemele tehnogene. Accidentele petroliere, cauzate de obicei de avariile vaselor petroliere, reprezintă un pericol aparte pentru vidrele de mare. Chiar și o cantitate neînsemnată de petrol, odată ajunsă în apă, cauzează
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
mai cu seamă la "Cibao-Tal", în proximitatea lui "Río Yaque de Norte", dar cel mai greu a lovit, prin inundațiile provocate pe cele două maluri ale sale, râul "Jimaní". La sosirea lui Cristofor Columb, la 6 decembrie 1492, insula era populată de amerindieni, din familia "Arawaks", care i-au primit pe străini fără ostilitate, ajutându-i să construiască fortul "Navidad". Columb a plecat în ianuarie 1493, lăsând în insulă vreo treizeci de oameni de-ai săi. Colonizarea insulei nu a început
Hispaniola () [Corola-website/Science/311838_a_313167]
-
Italia ) foarte rafinați cultural și foarte avansați din punct de vedere politic, considerată cea mai avansată civilizație din peninsulă. Începând cu secolul XIII î.Hr italicii (împărțiți la rândul lor în Latino-Falisci și Osco-Umbri, ajunși în peninsulă în perioade diferite), populau marea zonă peninsulară până la Calabria determinând prima indo-europenizare a Italiei. În Sicilia au existat 3 populații: "Sicani" probabil autohtoni, "Elimi" (de origine troiană), "Sicului" vorbitori de limbă indo-europeană similară cu sanscrita, dar cu alfabet latin, de origini controversate (se crede
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
particular, puterea Șerbiei - cea mai mare și mai populată republică - a fost atenuata prin stabilirea unor guverne autonome în provincia Voivodina în nord și în Kosovo, în sud. Frontierele provinciei Kosovo nu se potriveau tocmai corespunzător cu zonele din localitățile populate de albanezii din Iugoslavia (un numar de albanezi au fost lăsați în Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegrului, si Șerbiei, pe când în nordul provinciei cea mai predominantă populație erau sârbi).Cu toate acestea, majoritatea locuitorilor de la recensământul din 1921 a fost
Războiul din Kosovo () [Corola-website/Science/311917_a_313246]
-
Nicolina nu existau până atunci nicio biserică sau vreo altă clădire culturală: cinematograf, teatru sau muzeu. Ca urmare a procesului de industrializare intensă din anii regimului comunist, în această zonă a Iașului au fost construite multe blocuri, care au fost populate în majoritate de muncitori veniți din satele vecine. Având în vedere greutățile mari în ceea ce privește păstorirea credincioșilor romano-catolici din orașul Iași, în anul 1991 s-a început construirea a două noi biserici: Biserica „Sf. Anton de Padova” (la intersecția cartierelor Alexandru
Biserica Sfânta Tereza a Pruncului Isus din Iași () [Corola-website/Science/311308_a_312637]
-
iportante regiuni australo-pacifice. In nord se află cel mai înalt munte din Oceania, Carstensz-Pyramide (Puncak Jaya, 5030 m), iar în sud Marea Arafura, la vest parcu este limitat de mina Freeport cu exploatare de aur și cupru. Printre animale care populează parcul se poate aminti cazuarul (soi de struț), cangurul de arbore (Dentrolagus mbaiso). Situația parcului este periclitată de creșterea rapidă a numărului populației din regiune, care este atrasă de exploatarea minieră amintită, ca și de contrabanda cu animale și lemn
Parcul Național Lorentz () [Corola-website/Science/311394_a_312723]
-
au fost exclusiv prelucrători de metale, apreciați pentru calitatea uneltelor și armelor făurite. Inițial de confesiune prezumtiv mozaică, tarcanii s-au creștinat împreună cu masa maghiarilor pe care îi însoțeau. Așezarea de pe Crișul Negru Tărcaia ("Köröstárkány", „Tărcaia pe Criș”), de lângă Beiuș, populată în proporție de 98,3 % de etnici maghiari, este până astăzi centrul maghiarimii de origine prezumtiv tarcană din Transilvania. O așezare omofonă, Tárkány, se află în vestul Ungariei, în județul Komárom-Esztergom, lângă Dunăre, fluviul constituind în acea zonă frontiera cu
Tarcani () [Corola-website/Science/311377_a_312706]
-
Velbužd, sârbii beneficiind de elementul surprizei. Astfel, prin victoria regatului Sârb, echilibrul puterii în Balcani era schimbat pentru doua decenii. Bulgarii practic nu au pierdut teritorii după bătălie dar s-au regăsit incapabili de a opri expansiunea sârbă spre Macedonia populată la vremea respectivă mai ales de bulgari. Serbia reușea astfel să cucerească Macedonia dar și o parte din Thessalia și Epir atingând astfel apogeul întinderii sale teritoriale. Regele Ștefan Dușan a fost încoronat împărat (în mod paradoxal cu sprijin bulgar
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
insule fuseseră controlate de Imperiul Otoman. Italia și Grecia erau de asemenea într-o dispută deschisă pentru controlul Albaniei. Regele Emanuel al III-lea era dornic mai degrabă să vadă guvernul interesându-se de desăvârșirea unificării Italiei prin recuperarea teritoriilor populate cu italieni, care se mai aflau încă în stăpânirea Austro-Ungariei, decât să aprobe implicarea țării în aventuri coloniale în regiuni îndepărtate. Luările publice de poziție a regelui în această ultimă chestiune a dus la înăsprirea relațiilor Italiei cu Austro-Ungaria. Una
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
a încerat să se asigure că Italia nu va deveni un aliat de mâna a doua și a hotărât anexarea Albaniei în 1939. După anexarea Austriei în 1938, regimul fascist a început să fie preocupat de situația Titolului de Sud, populat în majoritate de germani, care și-ar fi putut manifesta dorința de a se reuni cu Reichul. Fasciștii erau preocupați de asemenea de implicațiile pe care le-ar fi avut implementarea politicilor antievreiești în schimbul câștigării de favoruri din partea regimului nazist
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
Bogata lume vegetală și animală a Neozoicului era adaptată unui relief variat și unor climate diversificate pe care le crease marea revoluție tectonică alpină. În general, climatul era mai cald decât cel actual, de unde și răspândirea savanelor, pe care le populau turmele erbivore, pândite de rapacele carnivore. Aceste savane vor fi distruse în mare măsură de urgia glaciară. Marea fărâmițare a continentelor, pe care o cunoaște astăzi globul, s-a realizat în Neozoic prin separarea mai departe a plăcilor, proces început
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
alte câteva grupuri de imigranți, care s-au stabilit în Brazilia în perioada 1820-1870. Pe langă imigranții italieni și portughezi, un procent semnificativ a fost reprezentat de germani, spanioli, japonezi, libanezi și sirieni. Înainte de venirea portughezilor în Brazilia, teritoriul era populat de 2,4 milioane de amerindieni, care locuiau acolo încă din Pleistocen. Însă din anul 1500 până la câștigarea independenței, în anul 1833, aproximativ 500.000 de portughezi, majoritatea bărbați, s-au stabilit în Brazilia, ei fiind principalii imigranți. De la jumatatea
Demografia Braziliei () [Corola-website/Science/310964_a_312293]
-
München, Berlin și Paris. În anul 1932 a devenit pictor și grafician, având și atelier propriu în Brașov. În anul 1951 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Între anii 1953 - 1969 a lucrat ca profesor la Șacoala populară de artă din Brașov. Picturile sale au fost în special acuarele și colaje cu hârtie și materiale textile. Tatăl său, scriitorul Adolf Meschendörfer, a fost un colecționar pasionat de timbre. De la el a deprins dragostea pentru mărci poștale. A început
Harald Meschendörfer () [Corola-website/Science/309577_a_310906]
-
Aliații sau pedeapsa capitală. Cei mai mulți au ales să coopereze și astfel serviciile naziste de spionaj primeau rapoarte despre existența FUSAG și preparativele aliate de debarcare în regiunea Pas de Calais. Pentru a adânci diversiunea, au fost create „tabere” din placaj, populate cu „autovehicule” și „blindate” gonflabile, plasate în regiunile din apropierea porturilor din estul Angliei. Avioanele de recunoaștere germane au putut fotografia în voie aceste „concentrări de trupe”. În același timp, cele mai multe bombardamente navale aliate s-au concentrat în zona Pas de
Bătălia pentru Normandia () [Corola-website/Science/309487_a_310816]
-
Iștar, zeița dragostei și a fertilității, lumea subpământeană, în care zeița coboară în căutarea iubitului dispărut și a izvorului de "apă vie", este descrisă în culori sumbre, triste. Aceasta este un abis, o "lume fără întoarcere", un lăcaș al întunecimii, populat de demoni. În religia Egiptului antic se întâlnește o înaltă dezvoltare a reprezentărilor eshatologice. Osiris, zeul-soare, simbolizează și viața fără sfârșit, țel suprem către care aspirau și cu care se identificau egiptenii după moarte. Spiritul despărțit de trup continuă să
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
cu panglici negre. Din puține detalii cunoscute privitoare la istoria concretă a steagurilor, se pare că cel cu cercul la mijloc a fost semnalizat pentru prima oară în jurul anilor 1860 printre aromânii "cipani" (denumiți și "țipani", "țopani" sau "Torvlahi") care populau un colț din nord-estul provinciei otomane Macedonia, teritoriu aflat azi sub jurisdicția Bulgariei. Această ramură a aromânilor, originară în ultimă instanță din regiunea muntelui Gramos, s-a aflat pentru o vreme sub protecția domnitorului român Alexandru Ioan Cuza, care i-
Steagul aromânilor () [Corola-website/Science/309664_a_310993]
-
de mai mult de douăzeci de editori - înainte de a fi publicată de Chilton Books, o mică editură cunoscută în special pentru manualele de auto-reparare. La peste 23.000 de ani în viitor, rasa umană s-a împrăștiat în universul cunoscut, populând nenumărate sisteme planetare, conduse de casele regale aristocratice care se supun Împăratului Padișah Shaddam Corrino IV. Știința și tehnologia au evoluat dincolo de limitele timpurilor actuale. Din cauza unui incident petrecut cu 10.000 de ani în urmă, cunoscut ca Jihadul butlerian
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
de rău, urâtul de frumos, cinstea de rușine, omenia de ticăloșenie, atât pe ""uliță"" cât și în familie. Așa se explică de ce satul n-a cunoscut în întreaga sa existență fapte de delicvență majoră. "Racovița" a fost întotdeauna o localitate populată în majoritate numai cu români, situație care se desprinde din toate conscripțiile cunoscute. Astfel, în conformitate cu recensămintele efectuate în sat, se consemnează în anul: Racovița cunoaște în structura populației sale un număr însemnat de țigani. Prima atestare documentară a acestora datează
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un traseu scurt se pierde în pachetul de calcare. În 1905 a fost deschisă pentru vizitare, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă peșteră
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
849 ha, fânețe naturale - 849 ha. Efectivele de animale sunt: 2.700 bovine, 2.100 ovine, 1.500 porcine , 45 cabaline și 6.000 păsări. Peste 7.000 h din cele 12.000 h ale comunei sunt ocupate de pădure populată cu diverse specii de animale sălbatice și constituie un excepțional fond de vânătoare la: urs brun, lup, vulpe, mistreț, căprioara, iepure, cocos de munte, acvila ș.a. Comună Bistra se bucură de o bogată rețea hidrografica, compusă din râul Arieș (7
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
Viola adorata"), rostopasca ("Chelidonium majus") etc. Dintre animalele mari care compun fauna comunei Petriș cele mai răspândita sunt: mistrețul, cerbul, căpriorul și vulpea. Se întălnesc mai rar, în locurile împădurite izolate, lupul, pisica sălbatică și cerbul lopătar. Animalele mici care populează dealurile din comună sunt: dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]