4,200 matches
-
printr-o experiență vie de tip flashback, asemănătoare cu o retrăire a experienței. Rețeaua amintirilor traumatizante nu poate fi modificată în mod eficient prin asimilarea unor informații noi, dacă pacientul are un flashback. Prin urmare, terapeutul trebuie să facă tot posibilul pentru a readuce pacientul în prezent, înainte de a continua expunerea. Sînt utile instrucțiunile de tipul: deschide ochii, uită-te în jur, pipăie scaunul, descrie camera, spune unde ne aflăm, ce dată e astăzi și așa mai departe, pentru a face
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
iunile acestor indivizi �n situa?îi sociale tipice. Prin anumite studii de �psihologie social?� � expresie pe care a forjat-o (1898) � Tarde ar fi putut trece drept un reprezentant al acestui curent. �ns? lucr?rile cele mai semnificative pentru o posibil? sociologie a ac?iunii au fost realizate �n Germania. Simmel ?i sociologia formei Ca ?i �nainta?ul s?u Ț�nnies, dar din alte motive, Georg Simmel a trebuit s? a?tepte mult timp p�n? s? devin? �profesor obi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
inspiră?ie behaviorist?, prin metoda să individualizant? ?i prin rolul atribuit �atitudinilor� (inferate din opiniile emise) �n explicarea comportamentelor. Pentru promotorii s?i (dac? nu pentru to?i utilizatorii s?i) un asemenea demers se vrea pragmatic. Fiind considerat singurul posibil ?i eficient, el nu respinge demersul teoretic, nu-l exclude, din principiu: �l ignor? pur ?i simplu. Adesea fecund, acest demers a contribuit la elaborarea unei sociologii empirice a ac?iunii care r?m�nea, evident, de teoretizat. Vienezul Lazarsfeld
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de atunci nu mai făcuse nici un pas înainte. Marx nu putea anticipa descoperirile psihologiei moderne, nici prevedea formele și consecințele politice ale actualei civilizații de masă"77. În aceeași situație erau și socialiștii germani 78. În zorii zilei în care posibilul se produse, toată lumea îl considera încă imposibil: e obișnuita situație a războaielor și a descoperirilor științifice. Miopia socialiștilor (și a comuniștilor) i-a rupt și îi va rupe-n continuare, în aceleași ciscumstanțe, de masele muncitorești. Chiar dacă acestea îi votează
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a subjuga alte popoare, grație dezvoltării tehnice fără precedent. Științele și tehnologiile aferente erau percepute drept niște simple mijloace care le permiteau comercianților și militarilor să-și facă meseriile cu succes. Cititorii revistelor pulp visau, pe deplin conștienți, la extinderea posibilului. Noile texte de hard science, cele de Kim Stanley Robinson și Greg Bear, oferă și alte perspective, mai bogate, care ne privesc mult mai direct decât războaiele intergalactice. Ni se propune acolo, sub o formă narativă eficace, deși clasică, un
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu rol deosebit în structurarea și echilibrarea întregii personalități. 4.1.5. Imaginația Imaginația este considerată ca fiind un proces aparținând cogniției superioare, analog cu gândirea, de operare cu imagini mentale, de combinare sau structurare, prin care acționăm asupra realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află în strânsă legătură cu gândirea divergentă, a cărei principală caracteristică o reprezintă mobilitatea; ea interacționează cu reprezentarea și limbajul, procesele numerice, stările motivaționale, afective
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și pentru a elimina unele automatisme mentale ce pot deveni nocive în momentul opțiunii pentru ceva peremptoriu. Libertatea nu suferă limitări în procesul de autocenzură, ci apare ca o exprimare proprie a spiritului. Problema libertății 1 se pune în domeniul posibilului, și nu în domeniul actului, unde nu există decât necesitate. Există mai multe căi de urmat în această privință: fie cea a posibilității în domeniul experienței, deci în domeniul naturii, fie cea a facultății umane de a alege. Există o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
într-o societate constituită în mod normal, ființa umană își depășește limitele sale firești, devenind un factor de dezordine și perturbând, astfel, echilibrul societal 2. Potrivit teoriei naeionesciene, condiția sine qua non pentru exercitarea libertății este ancorarea ființei în domeniul posibilului. Nu există libertate fără posibilitatea de alegere și nu există alegere înainte de acțiune. Cu alte cuvinte, alegerea se realizează înainte de act, atunci când acesta există ca posibilitate. Dacă acceptăm că domeniul posibilității este domeniul naturii, atunci libertatea constituie o caracteristică a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
posibilitatea de alegere și nu există alegere înainte de acțiune. Cu alte cuvinte, alegerea se realizează înainte de act, atunci când acesta există ca posibilitate. Dacă acceptăm că domeniul posibilității este domeniul naturii, atunci libertatea constituie o caracteristică a naturii. Dacă transgresăm domeniul posibilului și ne plasăm în domeniul actului, atunci libertatea nu mai e posibilă, ceea ce ar putea semnifica că Dumnezeu, când este un act, nu este liber, ceea ce este iar fals3. Prin urmare, libertatea presupune posibilitatea în sensul unei legi naturale, posibilitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
semnifica că Dumnezeu, când este un act, nu este liber, ceea ce este iar fals3. Prin urmare, libertatea presupune posibilitatea în sensul unei legi naturale, posibilitatea de promovare a istoriei, a întâmplărilor din realitate. Pornind de aici și de la raportul dintre posibil și act, Nae Ionescu operează o distincție între domeniul existenței și domeniul transcendenței, al ființei. Posibilitatea nu reprezintă o trăsătură definitorie a existenței, iar transcendența nu închide în ea posibilitatea. De altfel, transcendența nu închide în ea devenirea, domeniul ființei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al doilea rând, aceste posibilități de alegere nu înseamnă propriu-zis posibilitatea de inițiativă, ci ea se întâmplă numai în sensul promovării sau încetinirii unui sens al istoriei". 3 Ibidem, p. 146: "Per contrario, acolo unde nu ne aflăm în domeniul posibilului ne aflăm în domeniul actului, unde libertatea nu mai este posibilă. Ar urma cu alte cuvinte că Dumnezeu când este un act, nu este liber". 4 Ibidem, p. 150. 5 Ibidem, p. 151: "Dumnezeu este prezent prin acea trans-subtanțialitate de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ales că circulă zvonul despre încheierea unei alianțe a Prusiei cu Rusia și cu Marea Britanie, "tendue à renverser leș stipulations d'Udine (Campoformio n. Ven.C.) en rétablissante en même tems la République de Venise"118. Concomitent, Poartă făcea tot posibilul pentru a afla care erau dispozițiile secrete ale Tratatului de la Campoformio, scop în care a poruncit și domnului de atunci al Țării Românești, Constantin Hangerli, "de marquer à Son Agent de Vienne de ne pas épargner l'argent pour tacher
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
mici dimensiuni. Aici ni se vorbește despre disputa dintre veteranul Iulius și guvernatorul Maximus. Cel dintâi este înfățișat ca fiind onest în declarațiile sale de soldat creștin, iar cel din urmă, exceptând partea religioasă, prin atitudinea funcționarului care face tot posibilul să respecte ordinele și să salveze o viață. Dialogul este rapid și prezintă aspectele unui proces-verbal din care nu lipsesc unele cuvinte introductive, la care a fost adăugat și un scurt capitol, drept concluzie. Indicațiile cronologice sunt rare și nu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
exprima gândurile cu privire la rolul personal în macroschema triumfului națiunii: "America trebuie să câștige acest război, scria Treptow. Prin urmare voi lucra, voi economisi, am să mă sacrific, voi îndura, am să mă lupt cu bucurie și am să fac tot posibilul, ca și cum chestiunea întregului război ar depinde exclusiv de mine"559. Iată cum Reagan corelează, într-un mod inextricabil, caracterul individului și valorile care îl inspiră, de contribuția sa personală la bunul mers al istoriei țării. Astfel, notează criticul, dacă individul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
societate internațională. Cum este neoliberalismul, prin comparație? Asumpția egoismului este exprimată prin ideea neoliberală a statelor ca egoiști raționali: actori care sunt preocupați în primul rând de propriile interese înguste, și care urmăresc acele interese în maniera cea mai eficace posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii tratează interesele statului ca fiind exogene interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie să creeze o teorie legată de formarea intereselor. De fapt, explicarea originilor intereselor statelor este exclusă în mod explicit din domeniul teoriei neoliberale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ale unor actori non-statali puternici). Structurile normative și ideaționale sunt considerate capabile să formeze identitățile și interesele actorilor prin trei mecanisme: imaginație, comunicare și constrângere. Cu privire la prima dintre ele, constructiviștii argumentează că structurile non-materiale afectează ceea ce actorii văd drept domeniul posibilului : modul cum cred ei că ar trebui să acționeze, care sunt limitările percepute ale acțiunilor lor și ce strategii își pot imagina și pot adopta, pentru a-și atinge obiectivele. Normele și ideile instituționalizate condiționează astfel ceea ce actorii consideră necesar
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
atunci ele ar deveni mult mai atractive pentru majoritatea ecologiștilor, și ar constitui un element foarte sofisticat și valoros adăugat la argumentele ecologiste. Altă miză probabilă este prezentarea de către Eckersley a evoluțiilor din politica globală contemporană care inspiră astfel "limitele posibilului", din care se poate apoi dezvolta critica sa imanentă. Pentru a relua, autoarea se referă la potențialul emergent al multilateralismului ambiental, al modernizării ecologice și al democrației deliberative care reiese din anarhia interstatală, din capitalismul global și din democrația liberală
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ca mâța În calendar”.) Să stăm strâmb și să judecăm drept. (Omul din popor invită la a se trece, de la „fuga gândului În picioare”, la justețea gândului pe care o poate da „șederea” Întru cumpătarea judecății. Să facem deci tot posibilul pentru a fi obiectivi, realiști În aprecieri: „Nu judeca după cuvinte, judecă după fapte”; „Uită-te În față și judecă-i viața” etc.) „Când vorbești cu tine Însuți, ai Întotdeauna dreptate.” (H. de Balzac) Unde e minte multă este și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care nu o cunoaște, chiar atunci când e convins că este autorul ei. Spre deosebire de Rollo Martins care știa că nu vorbește despre același autor ca și auditorii săi, Dochin nu Își dă seama că participă la dialogul surzilor, Gastinel făcând tot posibilul (având inclusiv grijă să nu-i dea un exemplar din cartea lui) să-l Împiedice să descopere că Java neagră nu este de fapt Java neagră. Pentru Gastinel - cel care a citit cartea, dar este constrâns să-l Împiedice pe
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
totul învăluit într-o aură de legendă. Cu cât înaintăm mai mult în volume, constatăm că imaginația stârnește stihiile, distilează practici milenare, le organizează în noi armonii, posibil reale. Motivul jertfei creatorului este impresionant prin plasticizarea împinsă aproape peste limitele posibilului, prin tonul familiar și o anume capacitate de a privi exterior lumea: "Toate ruinile trăiesc într-o legendă/ în care vine un bărbat pletos/ să le ridice iarăși pietrele la lună,/ cu sângele iubitei lui să facă zugrăveală/ și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în sine, vrea să spună poetul, "calul gând" al prăbușirii lui, instrumentul eșecului"7. Cu alte cuvinte, Adrian Păunescu desacralizează miturile, ce rămân niște povești posibile, dezbrăcate de exemplaritate pentru condiția umană. Ni se pare că Adrian Păunescu trăiește realul, posibilul, încărcat cu universul lui de povești, mituri, tradiții și credințe atât, cât și cum convine stării lui spirituale. Într-o altă dispoziție sufletească, creștinismul, motivele biblice, cele folclorice, enumerate în acest capitol, ar fi putut avea o altă interpretare, creând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
acționează pentru stabilirea ordinii și descoperirea legilor; este o manevră de instaurare a unui teren ferm, stabilizat, ce stă la baza posibilităților manipulatorii, ceea ce arată că a ști este întotdeauna un pentru a... . * Primul gest al științei îl constituie circumscrierea posibilului. A te strădui să-ți respecți promisiunile pe care ți le-ai făcut dă seama de stăruința coincidenței cu sine, ivită în străduința de a te fixa într-o formă ce-ți este propria identitate; această trudă asigură stabilitatea locului
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ce a determinat apariția bioeticii, are loc în contextul unei fugi după un om viitor; deci, în cadrul unei orientări temporale centrată pe viitor, valoarea prezentului și a trecutului fiind dată de ceea ce va să vină. Cum viitorul stă sub semnul posibilului, el a putut fundamenta puncte de vedere extrem de diferite. Această deschidere a temeiurilor (gândită sub forma unor posibilități multiple de întemeiere) a determinat nevoia de stabilizare a prezentului prin fixarea unui teren ferm, și anume viul. Gândind bioetica în sens
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
distracțiilor având din plin senzația că trăim); ceea ce conduce la rolul libertății în abordarea rostului vieții, distracția trăgându-și teoria semnificației sale de la libertate. Ce ne facem cu cei pentru care a munci reprezintă unica distracție? * Filmele ne sparg măsura posibilului. Însă și legendele făceau asta, semn că de ceva vreme ne mișcăm pe aceeași orbită a transcenderii de sine; asta ar putea să însemne că ne vrem altfel decât suntem. * Existența noastră este dominată de manipularea tehnologiei contemporane, rămânându-ne
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
a ne ajuta în diversele întreprinderi mundane (exemplul cel mai tare îl constituie copiii), ci de a ne suporta nervozitățile născute odată cu forțarea noastră de a ne reproiecta idealurile. Aproapele este victima inabilității noastre de a țese speranțele în zona posibilului, sau incapacității noastre de a ne împlini posibilitățile; în ambele cazuri aproapele nostru este cel ce ne suportă în cea mai mare măsură eșecurile. Iubirea unei persoane are în ea și bucuria de a ne putea opri la un suflet
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]