5,805 matches
-
calitatea ei de spațiu concret, cu o istorie și o cultură specifică. Dar, În același timp, ea a trezit parcă și mai mult interesul cercetătorilor (de la Jacques Droz la Jenő Szűcs și de la Tony Judt la Jacques Le Rider) În postura de entitate simbolică, mitologizată și instrumentalizată după regulile ideologiei și ale imaginarului. Alți specialiști autohtoni, cum ar fi Sorin Antohi, interesat de imaginarul cultural românesc, Marius Turda, cercetător al reprezentărilor politice din Transilvania dualistă, sau Simona Corlan-Ioan, autoarea excelentei lucrări
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În sine, cel puțin un indiciu al propriei normalități și, În același timp, un exemplu pozitiv În ochii opiniei publice. În schimb, combaterea ideii „autonomiei Transilvaniei”, cot la cot cu vigilenții apărători ai unității naționale, te poate plasa Într-o postură cu adevărat jenantă și, În fond, dăunătoare spiritului public de la noi, copleșit oricum de asemenea mesaje polemice. 3. Încercând să preiau această povară fără alte explicații și justificări, voi aborda În continuare tema centrală a studiului lui Molnár Gusztáv, cea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoria românilor din Transilvania”. Așa am apucat, așa am fost Învățat, acestea au fost subiectele care mi-au atras atenția, ca istoric, de când am deprins această meserie. Asta este situația... Pot să Îl Înțeleg pe oricare coleg aflat Într-o postură similară. Dar nu cred că o asemenea obsesie pentru tematica respectivă, ca și tendință generală, este corectă și aducătoare de beneficii științifice. Pe de altă parte, oricât l-am scuza pe unul sau altul dintre istoricii În cauză, privilegierea istoriilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la modelul european occidental nu a fost lipsită de anumite rezerve, modelate din direcția unei moșteniri culturale tradiționale. Preluând o afirmație a lui Keith Hitchins, Duțu sublinia faptul că intelectualii români ardeleni din secolul al XVIII-lea se imaginau În postura de mediatori Între tradiția rurală și ortodoxă a Răsăritului, pe de o parte, și dinamismul intelectual al Occidentului luminat, pe de altă parte. Dincolo de conotațiile politice discutabile care s-ar putea conferi astăzi (sau În 1980) unei asemenea concluzii, ea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aducă fructul cel dorit și să primească În pământul său cel binecuvântat sămânța fructifăcătoare pe sute de veacuri Înainte. În ceea ce privește următoarea problemă pe care o voi aborda, și anume poziția atribuită românilor În cadrul continentului, am arătat cu altă ocazie că postura despre care discută cel mai frecvent intelectualii ardeleni ai vremii este aceea de „ocupanți ai ultimului loc”. După cum scria tot Andrei Mureșanu XE "Mureșanu" , În 1843: Groasa ceață a neștiinței atâta au desnaturat pe român, mai ales când, ridicându-se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-i Învață despre aceea? Nu știu, că noi, preoții, nu Îndrăznim a-i Învăța mai multe decât sună țircularele venite, că suntem și de români și de unguri amenințați cu pierderea vieții, de când a răsărit libertatea, egalitatea și frățietatea. Aceeași postură dificilă, În care se aflau preoții acuzați că ar fi pro-maghiari „antinaționali” de către intelectualii români, și pro-austrieci „reacționari” de către episcop sau autoritățile Principatului, este mărturisită de vicarul Macedon Pop XE "Pop" : Atunci iară au Început a voma câte toate În contra
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
praznice, și așa prea numeroase, ar fi condus, contrar scopurilor urmărite de monarh, la o proliferare a zilelor de sărbătoare, sustrase activităților productive. În consecință, autoritățile locale, comitatense, care exprimă punctul de vedere al nobililor proprietari de pământ, ajung În postura de a media, Într-un fel, În disputa respectivă. Ele veghează ca interesele lor economice și timpul muncii să nu fie afectate de această „ciocnire” culturală, care opune sărbătoarea raționalizată de stat celei Înrădăcinate În tradiția comunităților rurale. Ca și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ea să fi participat la aceste evenimente. De aici putea să se nască și povestea salvării românilor (la limită, chiar a șefului acestora) de către localnicii maghiari din Abrud, ipostaziați, pentru un plus de credibilitate și de tensiune emoțională, Într-o postură feminină. De fapt, toate aceste relatări ne dezvăluie, În primul rând, care erau adevăratele raporturi dintre locuitorii români și maghiari ai orășelelor din Munți Înainte de revoluție, existența sentimentelor amicale care guvernau relațiile dintre ei. În același timp, ele evidențiază și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tipice de manifestare, sau, dacă admitem ideea resentimentelor etnice față de români, În general, atunci aceste resentimente sunt Îmbrăcate În haina criticii sociale. Călugării sunt o categorie care Îi reține atenția, ceea ce nu trebuie să ne mire, dacă ținem cont de postura sa de cleric protestant, dar și de mentalitatea iluministă pe care o Împărtășește, mentalitate care dezaprobă instituția monahală, găsind-o anacronică și parazitară. Ürmösy, care s-a Întâlnit cu călugării de la Sinaia, susține că În rândurile acestora pot intra orice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
unul, Jókai susținând că ele pot fi asemuite idealului feminin antic, grec sau roman. Într-un mod tipic pentru maniera de configurare a unei imagini etnice, femeile românce prezente În proza lui Jókai Mór XE "Jókai Mór" apar Întotdeauna În postura de personaje pozitive. Spre deosebire de femei, care joacă Întotdeauna un rol pozitiv și, În consecință, sunt și frumoase din punct de vedere fizic, portretele bărbaților diferă În funcție de caracterul lor sau de acțiunile pe care le Întreprind. Astfel, personajele care fac parte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
egal, mai ales, aici, În Banat. Totuși, nota de alteritate religioasă care Îl particularizează pe lătin, indiferent de calitatea sa de militar și invadator, rămâne bine delimitată. Mai ales atunci când el apare ca un individ oarecare, În situații incompatibile cu postura de ocupant militar, aceste trăsături sunt puternic scoase În relief pentru a-l caracteriza, definind un veritabil clișeu: Lectinu’ bogatî Savai câinele-al spurcatî, Nici În cruce botezat! Acest clișeu este cu atât mai semnificativ pentru o hetero-imagine de bază
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și atitudini față de frânc ori latin. Oprindu-ne aici, să recapitulăm, În concluzie, datele acestei imagini prinse În creația folclorică. Frâncul este În primul rând un străin, bine individualizat În respectiva calitate, Întâlnit În confruntările sale cu turcii, deci În postură de combatant militar, de ostaș, cu tot ceea ce implică acest lucru: bătălie, vărsare de sânge, invazie sau ocupație. Îl identifică foarte bine În mentalitatea populară faptul că nu există o diferență semnificativă Între atitudinea față de el și față de turcul prea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe de o parte, sporul masiv de informație cu privire la Franța și la francezi, vehiculat până În lumea țărănească, acționează În sensul scoaterii acestora din spațiul de profundă alteritate În care se găseau, apropiindu-i de români, pe de altă parte Însă, postura de adversari pe câmpurile de bătălie și mai ales propaganda austriacă antifranceză (elemente care vin pe terenul fertil al stereotipiilor defavorabile deja existente) vor acționa tot În direcția modelării unei imagini și atitudini negative. Putem identifica trei modalități mai importante
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi sensibilizat Îndeosebi prin detaliul concret și amănuntul revelator. Numeroasele detalii oferite au darul, prin excelență, de a mișca publicul țărănesc, atent la o relatare cât mai concretă, familiară, care Îi permite ascultătorului să se imagineze pe sine Însuși În postura celor evocați. De exemplu, Într-o circulară se amintește Întâmplarea unui crâșmariu, care au fost murit, zăcând mort În casă și amărâta lui văduvă de supărare și de amar bolnavă, cât și de suspinurile săracilor prunci Împrejurată zăcea, neputând muia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1982, pp. 287-343. G.E. Simpson, J.M. Yinger, op. cit., pp. 22-23 (What Is Discrimination?). Situație pusă În evidență de experiența lui R.T. La Piere (1934): studiind prejudecățile existente față de chinezi În Statele Unite, La Piere a pus o familie de chinezi În postura de a solicita o cameră În câteva zeci de hoteluri americane. Cu o singură excepție, respectiva familie a fost găzduită peste tot În condiții normale. După câteva săptămâni, cercetătorul a adresat acelorași patroni de hotel un chestionar, cerându-le să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tuturor îl prindea de după gât și îl săruta“ (trad. n.). Comportamentul regelui i-a uimit pe toți: i-a conferit vărului său titlul de duce de Lennox, singurul titlu de duce al Scoției. Louis Crampton consideră că în această nouă postură, Lennox se confrunta cu o dilemă morală. Venit în Scoția ca agent catolic, privit cu suspiciune de către presbiterieni, devenise brusc cel mai important sfătuitor al unui băiat-rege de doar treisprezece ani, care era dependent emoțional de el. Avea astfel de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
poliție pentru oricine l-ar fi ajutat să fugă și, mai ales, a dificultății de a se deghiza, datorită înălțimii neobișnuite pe care o avea pentru acea epocă: 185 centimetri. Pe lângă pierderea tatălui, pe lângă deposedarea de avere și aflat în postură de apatrid, viața urma să-i mai dea o lecție grea. În ciuda legăturilor de sânge și a relațiilor bune pe care le avea cu toate casele regale europene, spre marea sa dezamăgire, Olanda și Franța s-au aliat cu guvernul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de absolutismul monarhic, apoi la jumătatea secolului, printr-o mișcare radicală s-a renunțat total la conceptul de monarh, instaurând republica Commenwealth, iar la finalul secolului s-a optat pentru varianta de echilibru, moderată, în care monarhul era reinstaurat in postura de imagine conceptuală emblematică, dar cu puteri și atribuții limitate. De asemenea, comparând informațiile istorice furnizate de sursele oficiale, de cronicari recunoscuți, cu cele oferite de lucrările anonime, putem avea un alt punct de vedere al modului în care s-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
toate întrunirile de consiliu și impunea tuturor dorințele sale. După ce a analizat cu atenție corespondența dintre cardinal și rege, Tropin concluzionează:„Richelieu, fiind însărcinat cu executarea dorințelor regelui desigur că le-a imprimat cu forța sa; de aici apare în postura de creator al guvernatorilor, intendenților, generalilor, ambasadorilor,etc, cărora le comunica dorințele regelui. Fără nicio îndoială, trăsăturile politicii regale erau reflectarea dorințelor cardinalului, și aproape întotdeauna geniul său alegea calea care conducea spre un final fericit. Dar în insistența în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
triumfal cu simbolul noii ordini corintiene și cu baia rituală, simbol al unui nou început. Putem concluziona că Ludovic al XIV-lea era la curent cu simbolurile ezoterice, cu miturile păgâne și cu cele creștine. Dar se afla și în postura monarhului absolut, care trebuia să rămână dedicat ritualurilor creștinismului strict, catolic, riguros. Prin urmare, asemeni marilor inițiați alchimiști, alege calea artei pentru a arăta profanilor o frântură din marile secrete ale lumii, transmițând un posibil mesaj cifrat:„eu Regele Soare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fig. 97rv), dar ne contrariază astrul simbol de deasupra capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o medalie Eminescu, din anul 1989, a aceluiași gravor. La fel de interesantă ni se pare și imaginea savantului în postura de orator, realizată de Adoc pe aversul unei plachete ce a fost inițiată de aceeași secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aprecierea competenței unei persoane, recunoașterea cunoștințelor, resurselor, rolului și statusului persoanei. Prin autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a deschide o nouă epocă de „îngheț”. Manipularea e folosită încă din faza distribuției. Mircea Albulescu în Pavel Stoian amintește izbitor de Dej. Ernest Maftei, Lazăr Vrabie, Nucu Păunescu, actori-emblemă ai filmelor din anii ’50, sunt puși acum, încărunțiți, în postură de „foști”. Dana Comnea, prima femeie fatală a ecranului românesc în anii ’50, capătă, la 40 de ani trecuți, un rol de menajeră sex- inclusive a „Tovarășului”. Astfel, se sugerează nu numai comparația realităților din anii ’50 cu cele din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dac-ai crezut c-aici e raiul pe pământ...”, îi spune cu înțelegere Doinei cântăreața Delia (Gina Patrichi), vorbind ca din manualul de propagandă bolșevică. Tot Deliei îi revine sarcina, după ce își rememorează succesul de la Sala Palatului, să strige, din postura de „dizeoză” la cârciumă pe care i-a oferit-o Occidentul, acoperindu-și ochii cu mâinile : „Ce mi-a trebuit să plec ? !...”. În acest moment ai impresia acută că scenariul e scris nu de Ion Băieșu și Alexandru Tatos, ci
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să fie ignorată. Nu este vorba nici măcare despre o decizie conștientă. Circuitul șpăgilor, sistemul clientelar malingn, tentația imediatului electoral, absența oricărei viziuni strategice de dezvoltare urbană sustenabilă, coroborate cu absența unei analize pertinente a situației prezente ne pun în postura de a trata lucrurile exclusiv în termenii pieței imobiliare, ignorând faptul esențial că viața oamenilor, calitatea acesteia depinde și de alte elemente decât de preț și de spațiu. 5.2. Societatea bazată pe cunoaștere - slogan, scop, realitate. Politici urbane contemporane
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]