5,068 matches
-
descrie o mișcare artistică. Analiza interpretativă poate fi fenomenologică, psihanalitică, ideologică etc.; reconstructivă sau deconstructivă. Analiza semiotică abordează lucrarea de artă din perspectivă sintactică, examinând relațiile dintre semne, din perspectivă semantică, investigând relațiile dintre semne și semnificații, și din perspectivă pragmatică, stabilind relațiile dintre semne și utilizatori / interpreți. În fine, cel de-al treilea tip de analiză, respectiv analiza culturală are în vedere cercetarea condițiilor istorice, sociale și politice în care a fost produsă lucrarea de artă, cu care se asociază
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mai responsabil între artiști, teoreticieni, critici, istorici, curatori, colecționari și public. Reflecțiile asupra integrării politice a studiilor vizuale în câmpul instituționalizat al artei ar putea avea ca rezultat nu numai o clarificare teoretică a funcțiilor sale, ci și o evaluare pragmatică a aplicabilității sale. În acest context al activării unor raporturi multiple între tradiția și inovația teoretică, s-ar putea spune că ostilitățile se desfășoară după două principii de conduită teoretică: pe de o parte s-ar putea vorbi despre un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
civilă electronică", care reușesc să se opună expansiunii "imperialiste" a capitalului. Această modalitate de operare artistică reprezintă o provocare post-estetică care urmează a fi reevaluată în următorii ani. Abordarea artei dintr-o multitudine de perspective, nu doar disciplinare, ci și pragmatice, restructurează câmpul cunoașterii și practicii, deschizând noi oportunități de diagnosticare și chiar de soluționare terapeutică a problemelor ridicate. Dincolo de investigațiile propuse de artiștii care apelează la modalitatea critică de a desemna și consemna diferitele probleme cu care se confruntă societatea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
exigențe existențiale ale secolului XX: mandatul opțiunii personale. A pune, prin urmare, un pas după celălalt, pe cărările întortocheate, punctate de numeroase "răscruci" care sunt tot atâtea "crize", cum ne reamintește, generoasă, etimologia termenului ale discursului, într-un mod activ, pragmatic și cu discernământ devine atributul fundamental al producătorului de discurs și trăsătura în baza căreia va fi evaluat, împreună cu întreaga situație discursivă de a cărei "bună desfășurare" acesta devine responsabil. Vestea bună este că, în această performanță remarcabilă, de a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
lui Nixon devine drumul Americii"295. În al doilea rând, faptul că președintele își concentrează atenția asupra începutului războiului conferă, după Campbell, o anumită structură argumentării, astfel că "justificarea fundamentală a strategiei (sale adăugirea mea) poate fi etică și nu pragmatică"296. Astfel, constată autoarea, pare să fie absolut firesc faptul că discursul lui Nixon nu face nici un fel de referire la modalitatea concretă prin care planul său va fi dus la bun sfârșit, nici nu menționează vreo "dovadă în sprijinul
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și am uitat tot! N-am făcut un efort activ ca să uit, dar am uitat ușor, fiindcă n-am folosit limba. Am revenit la rusă doar foarte recent, după o călătorie mai lungă la Moscova. De fapt, eu am fost pragmatic: „Dacă tot citesc în limba asta, de ce nu?” E drept, raporturile mele cu România s-au redus multă vreme la limbă și cultură. N-am fost foarte interesat să mă întorc în România pe timpul lui Ceaușescu. Iar după 1989 n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
religiile tradiționale printr-o religie seculară, poți s-o numești religie civică, religie seculară, o formă care, constatăm după două sute și ceva de ani de experiențe, nu a avut exclusiv rezultate pozitive, ba dimpotrivă. M.I.: Da, așa e, dacă vorbim pragmatic. A fost o încercare, câteva încercări, câteva variații, nu o singură variantă. Nici o variantă, de fapt, n-a reușit. Este ceva, se vede, în structura psihologică umană, un fel de inerție foarte serioasă. S.A.: De la neanderthalieni până la homo religiosus. M.I.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
începând de acasă. Dar nu prea văd asta în lumea islamică... M.I.: Nici eu nu văd că acesta ar fi vectorul. Desigur, e adevărat că există unele grupări, elite, grupuri de interese, chiar guverne, care merg într-o direcție mai pragmatică. Acești actori sociali, economici și politici joacă un joc puțin mai secular, mai occidental, chiar puțin mai democratic. S.A.: Da, se poate vedea cazul Pakistanului, unde jocul este de un cinism suprem: o populație masiv și tot mai fervent musulmană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Penrose, statele cu un număr mai mare de locuitori primesc mai puține voturi decât ar primi prin regula "o persoană un vot", în timp ce statele mai mici primesc mai multe voturi. Dar metoda rădăcinii pătrate este mai mult decât un compromis pragmatic între metodele extreme de "o țară, un vot" și stabilirea unui raport direct proporțional între cote și numărul locuitorilor, o dată ce Penrose a demonstrat în termenii teoriei statistice că metoda rădăcinii pătrate conferă fiecărui alegător din lume o influență egală în ceea ce privește
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
colaborarea cu presa, ca să ies și să spun presei sau CSM-ului. CSM-ul nu era atât de activ. A început abia prin 2003-2004 să fie mai vizibil. Am luat-o de la capăt cu alte dosare. Am încercat să fiu pragmatic. Bun, îmi ia un dosar, n-o să mi le poată lua pe toate. Cum ați defini anii ’90 în câteva cuvinte? Ce a fost perioada Adrian Năstase? — Anii ’90 au fost perioada de formare a mea ca procuror. A fost
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
dacă e condamnat sau achitat. Sunt destul de realist, n-aș fi crezut lucrul acesta. N-aș fi crezut. — De ce n-ați fi crezut? — Se vorbea foarte mult de corupția care exista în România, de mizerie. Fiind procuror, sunt un tip pragmatic, trebuie să palpez, să văd că există. În 2005, când am venit aici, eram puțin dezamăgit. Nu găseam urmele marii corupții. Ar fi trebuit să găsesc niște dosare mari deschise, niște investigații, măcar oprite. Nu existau dosare, ceea ce însemna că
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
aplicarea normelor limbii literare actuale, sintetizate într-o serie de reguli subsumate principiilor ortografice 23: principiul fonetic/ fonologic, principiul etimologic/ tradițional-istoric, principiul morfologic, principiul sintactic și principiul simbolic. Toate acestea explică, prin raportare la elemente de ordin lingvistic, istoric, socio-cultural, pragmatic etc., anumite forme care ies, în principiu, din "tiparul" limbii române, din normele ei clasice. I.7.1. Principiul fonetic/ fonologic reflectă, pe de o parte, caracteristica limbii române de "limbă fonetică" și, pe de altă parte, situațiile particulare în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbii române. 1. Morfologia. Iași: Institutul European. Dimitriu, C. (2002). Tratat de gramatică a limbii române. 2. Sintaxa. Iași: Institutul European. Dimitriu, C. (2004). Cum scriem? Cum ar trebui să scriem? Iași: Casa Editorială Demiurg. Dragoș, E. (2000). Introducere în pragmatică. Cluj: Casa Cărții de Știință. Ducrot, O., & Schaeffer, J.-M. (1996). Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului. București: Editura Babel. Dumistrăcel, S. (1980). Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ghiță, R. (2011). Deixisul categorie lingvistică universală
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
coord.). (1984). Sinteze de limba română. București: Editura Albatros. Iliescu, A. (2003). Gramatica aplicată a limbii române, Noțiuni teoretice de bază, Modele de analiză. București: Editura Didactică și Pedagogică, R.A. Ionescu-Ruxăndoiu, L. (1999). Conversația: structuri și strategii: sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite. București: Editura All. Iordan, I. (1956). Limba română contemporană. București: Editura Ministerului Învățământului. Iordan, I. (1975). Stilistica limbii române. Ediție definitivă. București: Editura Științifică. Iordan, I., & Guțu-Romalo, V. (1967). Structura morfologică a limbii române contemporane. București: Editura
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistica
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica pentru textul literar, Dominique Maingueneau Periferia textului, Philippe Lane Pragmatica discursului, Jacques Moeschler Pragmatica pentru discursul literar, Dominique Maingueneau Sintaxa limbii române actuale, Rodica Nagy Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc Textele: tipuri și prototipuri, Jean-Michel Adam Textul descriptiv, Jean-Michel Adam, André Petitjean Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaume, Iulian
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
capacități. În științele sociale constructivismul se bazează pe o lungă tradiție filosofică și sociologică. Au fost identificate patru curente de gândire care au afectat abordarea constructivistă din relațiile internaționale: hermeneutica obiectivă neokantiană, hermeneutica subiectivă din lingvistică, teoria critică și filosofia pragmatică a științei.37 Aceste abordări filosofice și sociologice au determinat diverse curente ale constructivismului în relațiile internaționale: un constructivism de tip modernist (neoclasic), reprezentat de John Ruggie, care rezultă dintr-o combinație a hermeneuticii obiective cu un interes de a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
544 este de părere că paradigma securității umane a întâlnit cea mai mare problemă la capitolul găsirii unei definiții. Abordarea minimalistă, mai apropiată de curentul realist din relațiile internaționale, susține necesitatea identificării unor obiective care să permită formulări politice mai pragmatice și mai realiste, fiind de părere că o lărgire progresivă pune în pericol coerența intelectuală a conceptului de securitate, încărcând prea mult semnificația acestuia. Dacă prea multe lucruri ar trebui "securizate" atunci soluțiile ar fi imposibile. Făcând comentarii de același
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
indivizi. În multe situații statul este cel care generează violența sau alte amenințări la adresa oamenilor. Din acest unghi, securitatea umană este foarte greu, dacă nu imposibil de promovat, atâta timp cât statul rămâne principalul actor în relațiile internaționale. Din punct de vedere pragmatic, statele continuă să aibă mijloacele materiale și resursele logistice pentru susținerea securității umane și, în realitate, construcția statelor, în sensul îmbunătățirii acestora, continuă să fie obiectivul principalelor organizații internaționale precum ONU sau ale diverselor ONG-uri sau a grupurilor societății
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
românească ambiguă și lipsită de perspectivă. Uneori, am crezut că trăiește într-un univers bântuit de idealuri prea mari și greșit fixate; alteori, l-am etichetat ca fiind un personaj neadaptat la realitatea imediată a vieții noastre politice atât de pragmatice. Părea desprins de rezolvarea punctuală a unor conflicte, vorbea cu entuziasm despre ce va să fie, se încăpățâna să nu dea termene clare, făcea prognoze care păreau utopice și, nu în ultimul rând, își calcula, cu minuțiozitate, aparițiile în spațiul
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
om onest și a demonstrat-o și atunci când a făcut această declarație în emisiunea dumneavoastră, și îl apreciez pentru onestitate. De altfel, nu este singura calitate pe care o are. Este un om politic de succes, un om hotărât, energic, pragmatic, și cred că tocmai spiritul pragmatic îl determină să aibă această abordare. Al doilea comentariu privește chestiunea paternității proiectului. Observ că și aici revine această temă. Este un fel de laitmotiv. Repet, paternitatea nu este o discuție pentru astăzi. Este
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
și atunci când a făcut această declarație în emisiunea dumneavoastră, și îl apreciez pentru onestitate. De altfel, nu este singura calitate pe care o are. Este un om politic de succes, un om hotărât, energic, pragmatic, și cred că tocmai spiritul pragmatic îl determină să aibă această abordare. Al doilea comentariu privește chestiunea paternității proiectului. Observ că și aici revine această temă. Este un fel de laitmotiv. Repet, paternitatea nu este o discuție pentru astăzi. Este o dezbatere ce revine istoricilor. Ceea ce
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Dar acum puteți să mă întrebați pe ce mă bazez că Partidul Democrat va rămâne un partid onest. Mă bazez pe pragmatismul Partidului Democrat. R.T. Pragmatism? V.S. Da. Pentru că, în momente grele, de criză, liderii Partidului Democrat au ales soluții pragmatice care până la urmă s-au dovedit bune. Eu cred că, și de data aceasta, PD va înțelege că păstrarea acestei alianțe - și mă refer la alianța oamenilor politici cu electoratul care a votat Alianța, deci mă refer în primul rând
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Alianței. R.T. Ar putea călca alături, domnule Stoica, dacă această platformă a dumneavoastră nu va avea succesul scontat. Dacă li se alătură încă patru-cinci de prin filiale și, cum spuneam, o mână de frustrați de nu știu unde. Iar Partidul Democrat evaluează pragmatic: ce facem? Mergem cu cei șapte ai lui Stoica și Stolojan sau rămânem cu ceilalți din partea lui Patriciu, Tăriceanu? V.S. Problema e ca și ceilalți să vrea. Or, deocamdată, eu înțeleg că tot jocul celorlalți e să iasă din această
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
Saint-Etienne, Franța, în perioada 27-28 octombrie 2005. Iată câteva extrase din textul invitației, în care sunt prezentate problemele actuale pe care le ridică elipsa în fața cercetătorilor: "Domeniile lingvistice în care se încadrează tema: analiza discursului; lingvistică generală; descrierea limbii; morfologie; pragmatică; semantică; sintaxă; lingvistică textuală. (...) Elipsa, veche noțiune a gramaticii (în care constituie un mod de explicare a "aberațiilor" în descriere) și a retoricii antice (în care este o figură de stil vizând un efect pragmatic), este considerată, alternativ, fie instrument
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]