5,549 matches
-
vor face tot pe baza credinței pătrunse în ei începând din vârsta cea mai fragedă”<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 43. footnote>. Un alt mare adevăr legat de botezul pruncilor ni-l dovedește Sfânta Scriptură cu prisosință. Pruncii erau tăiați împrejur la opt zile, iar la patruzeci de zile erau duși la templu spre a primi binecuvântarea. Or și binecuvântarea „nu se poate concepe ca fiind lipsită de prezența harului lui Dumnezeu. În cazul în care în copil
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
această îndoială și astfel, cu suflete genuine și imaculate, se apropie firesc de Hristos și de unirea cu El prin Botez. Este binecunoscută și declarația fundamentală a lui Martin Luther<footnote Se știe că majoritatea protestanților au administrat Botezul și pruncilor. footnote> privind botezul nou născutului, în expunerea textului de la Matei 8, 1-13. Pornind de la rațiunea păcătosului care „oferă cea mai mare rezistență în fața credinței și cuvântului lui Dumnezeu”, Luther spune celor care ar transforma raționalitatea adultului într-o premisă necesară
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
nou-născutului, ci sporirea credinței baptismale, ca ea să se mențină ca o credință perpetuu nouă care se bazează pe începutul făcut de Iisus Hristos cu noi”<footnote Heinrich Vogel, op. cit., p. 57. footnote>. Nașii - garanți ai creșterii în credință a pruncilor O altă interogație adresată anabaptiștilor ar putea fi și aceasta: voi cum îi lăsați pe prunci nebotezați, când ei pot muri și rămâne fără curățirea de păcatul strămoșesc și implicit fără comuniunea cu Dumnezeu pe care numai botezul o dă
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
se bazează pe începutul făcut de Iisus Hristos cu noi”<footnote Heinrich Vogel, op. cit., p. 57. footnote>. Nașii - garanți ai creșterii în credință a pruncilor O altă interogație adresată anabaptiștilor ar putea fi și aceasta: voi cum îi lăsați pe prunci nebotezați, când ei pot muri și rămâne fără curățirea de păcatul strămoșesc și implicit fără comuniunea cu Dumnezeu pe care numai botezul o dă? Modul înțelept în care a procedat Biserica botezând pruncii se vede și din aceea că a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
și aceasta: voi cum îi lăsați pe prunci nebotezați, când ei pot muri și rămâne fără curățirea de păcatul strămoșesc și implicit fără comuniunea cu Dumnezeu pe care numai botezul o dă? Modul înțelept în care a procedat Biserica botezând pruncii se vede și din aceea că a așezat rânduiala ca ei să aibă nași, adică, afară de părinți, persoane care să fie garanți ai creșterii în credință a pruncilor<footnote Arhim. Scriban, op. cit., p. 731. footnote>. Chiar dacă pruncii nu au nevoie
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
numai botezul o dă? Modul înțelept în care a procedat Biserica botezând pruncii se vede și din aceea că a așezat rânduiala ca ei să aibă nași, adică, afară de părinți, persoane care să fie garanți ai creșterii în credință a pruncilor<footnote Arhim. Scriban, op. cit., p. 731. footnote>. Chiar dacă pruncii nu au nevoie de credință și de căință pentru păcatele personale făcute, spre a se deschide harului, este necesar, deci, să se arate prin mărturisire, credința în care va fi crescut
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
procedat Biserica botezând pruncii se vede și din aceea că a așezat rânduiala ca ei să aibă nași, adică, afară de părinți, persoane care să fie garanți ai creșterii în credință a pruncilor<footnote Arhim. Scriban, op. cit., p. 731. footnote>. Chiar dacă pruncii nu au nevoie de credință și de căință pentru păcatele personale făcute, spre a se deschide harului, este necesar, deci, să se arate prin mărturisire, credința în care va fi crescut micuțul neofit<footnote În limba greacă veche, νεόϕυτος, ος
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Așa precum prin credința părinților sau a altora, Hristos a vindecat pe fiii acestora (Mt. 15, 21 28; Mc. 2, 1-12; Lc. 7, 1-15 etc.), a însănătoșit pe bolnavi (Mc. 9, 24) și a înviat morți (Lc. 6, 13), credința pruncilor este substituită în primul rând de credința părinților care cer botezul fiului sau fiicei lor - așa se obișnuia mai ales în primele veacuri - , apoi de cea a nașilor, care vor deveni părinți spirituali, și credința preotului și a întregii comunități
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
erau pătrunși primii creștini cu privire la botez, că nu se poate ocoli botezul cu nici un preț și de convingerea în necesitatea Botezului ca singurul mod de dobândire a Împărăției cerești. Rezultă deci foarte limpede că prin nimic nu se întrevede cum pruncii puteau fi lipsiți de botez și de efectele mântuitoare ale acestuia. Dezvoltând pe scurt ultimele concluzii la acest studiu, putem sublinia că, întrucât fără botez nu poate fi mântuire, căci nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu fără a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
mântuire, căci nu se poate intra în Împărăția lui Dumnezeu fără a trece prin baia botezului, și dacă îl lipsim pe copil de botez - existând în acest timp riscul ca el să poată chiar muri -, nu înseamnă că a lăsa pruncii nebotezați e o împotrivire față de voința lui Dumnezeu, Care vrea ca toți oamenii să se mântuiască? Pe lângă aceasta, în cazul când se presupune că botezul copiilor ar fi un adaus ulterior scrierilor Sfintei Scripturi - cu toate că Biblia nu-l interzice, nici
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
că, dintr-un studiu mai atent al textelor scripturistice invocate de anabaptiști, a rezultat limpede că alta este interpretarea textelor biblice decât cea pe care o aduc ei. E cu neputință ca Biserica veacului apostolic să nu fi practicat botezarea pruncilor. Aceasta, pentru noi constituie o evidență confirmată incontestabil de mărturiile biblice parțial dezvoltate aici care o ridică la rang de certitudine. În ultimă instanță, îndrăznim să aducem nou născuții la botez nu datorită unei tradiții străvechi - care, precum am observat
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de iluzii" ― acesta este pintenul întregii noastre vieți, "morcovul existențial" pe care viața ni-l așază și ni-l flutură sub nas, planurile pe care le alcătuim din propria noastră substanță vitală și pe care le ridicăm, ca pe un prunc nou-născut, deasupra capului nostru, pentru a le așeza apoi, de îndată ce le-am făcut, la o distanță convenabilă de locul în care ne aflăm, urmărindu-le neabătut prin ani, asemeni unui animal care merge, halucinat, pe urma de miros a hranei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
l-am ridicat în brațe, ud, pentru a-l depune pe prosopul care îl aștepta pe pat și cu care urma să-l frec bine pe cap, pentru a-i usca părul aburind. Nu i-am cunoscut râsul acela de prunc fericit, culcat pe spate, care bate aerul cu picioarele și întinde mâinile pentru a atinge chipul bărbatului aplecat deasupra lui. Nu l-am ajutat nici să facă primii pași, ținîndu-l de mână și însoțindu-i emoția verticalității, cea mai mare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
minute îmi venea să țip și să fug. Apoi, treptat, m-am liniștit. Femeia care stătea cu el zi și noapte ieșise, profitând de vizita mea, așa încît după o jumătate de oră îl luam în brațe ca pe un prunc și îl ajutam să se răsucească în altă poziție. Groaza inițială se transformase în tandrețe și țin minte că mi-am promis să revin, că m-am pus, aproape, să-mi jur că o voi face, pentru că știam, pe de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noștri religiunea. Și eu vă întreb, oare ne-ar fi de folos astfeli de școale? Ce s-ar alege din copiii noștri cu învățători de altă lege și de altă limbă? Eu nu mă pot înțelege cu aceea ca să lăsăm pruncii noștri fără învățătură, ci vă întreb, oare să ne lăsăm noi școalele noastre bisericești? Nime nu poate aștepta de la noi una ca aceasta, ci, dimpotrivă, trebuie să dorim și să cerem ca în fiecare parohie să avem câte o școală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dar Costachi, explică în continuare autorul diatei, găsindu-se la vremea respectivă „în slăbiciunea minții și nefiind în stare ca să li iconomisască, las pe fiul meu, Vasile, și pe noru-mea Ileana ca să le caute până să va îndrepta”. Vasile și pruncul Gavril mor în același an cu nu prea vârstnicul lor tată și bunic, anul fatidic al familiei fiind 1811. Potrivit însemnării de pe cărămida găsită de noi, însemnare păstrată parțial ca text, dar cu anul 1811 luna „avgost” și cu particula
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind 1811. Potrivit însemnării de pe cărămida găsită de noi, însemnare păstrată parțial ca text, dar cu anul 1811 luna „avgost” și cu particula „Ga ...”, care ar putea fi Gavril, e posibil ca în această lună august să fi decedat și pruncul Gavril, deci la două luni după decesul bunicului. Prin aceste decese se deschide linia succesorală favorabilă norei Ileana, de fapt Elencu în acte: ea va beneficia de o imensă avere care-i va permite să facă parte din rândul protipendadei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de incivilități la plural, ceea ce acceptasem și eu nu de mult. Împotriva amalgamării acestor fapte într-un concept unic, incivilitatea, se ridică, de exemplu, Prairat (2001) și credem că în privința asta are dreptate, dar că greșește, în schimb, când "aruncă pruncul o dată cu apa din copaie", lipsindu-se de descrierea experienței victimare pe care o permite teoria incivilității. Noțiunea de incivilitate primește două critici de fond, total opuse, de altfel, de vreme ce pun accentul pe supracalificarea sau subcalificarea faptelor desemnate prin acest termen
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
îi confereau tatălui rolul de a educa și de a disciplina copii, mamele erau acelea care îi hrăneau și le purtau de grijă, și mai presus de orice, le dădeau viață.25 Sfintele erau protectoare ale maternității, ale nașterii de prunci (de exemplu, Sf. Margareta), ele puteau fi date ca modele tuturor femeilor: fecioare, soții sau văduve.26 Fecioara Maria este frecvent invocată în opera lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer: ABC este o laudă adusă ei, Povestirea celei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru cinstirea Maicii Preacurate și-a pruncului Iisus și să nu lucreze, spre a proslăvi precum se cere duminica ce vine.”512 Se crede cu tărie în existența unei vieți „de dincolo” și a unor pedepse destinate celor răi, dar dragostea rămâne întotdeauna în afara oricărei condamnări, căci
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
naratorul nu ar dispune de alte resurse imaginative în conturarea unor noi situații inedite, reluând tipare utilizate anterior în spațiul narațiunii. Ipostaza maternității, pe care o cunoaște Constanța alături de Alla, nu pare a-i modifica temperamentul cu nimic: „Purtându-și pruncul blândă și sfioasă/ și lui Hristos slujind evlavioasă.”756, iar o pedeapsă, venită prin uneltirea soacrei, cum este aceea de a fi din nou trimisă pe mare, de data aceasta alături de nevinovatul copil, este acceptată cu aceeași obediență și resemnare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
rămase inima din ea/ și pe măsură ce îmbătrânea/ Mai grijulie-i fu, mai de credință,/ Mai iubitoare - dacă-i cu putință -”800), însuși craiul nu poate privi fără suspiciune atitudinea soției sale: „și dacă n-avea vechencredințare/ Că ea iubea pe prunci peste măsură/ Ar fi putut să crează că din ură,/ Din vicleșug, din inimă-mpietrită/ Le-a suferit pe toate neclintită.”801 Menirea femeii pare a fi aceea de a îndura, cu stoicism, un destin aproape ingrat, care o deposedează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le spuse el - cununa,/ Căci eu din rai adusu-vi-le-am vouă,/ și nicecând usca-se-va vreuna,/ Ci tare miresma-vor totdeauna;/ Acela doar le vede, care cată/ Cu ochi de prunc și inimă curată.” 867 Destinul deosebit al protagoniștilor este anticipat de această distincție celestă primită ca semn al realelor calități de care personajele dau dovadă. Acțiunea de convertire nu rămâne doar în spațiul restrâns al familiei, la noua religie va
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și dispare. Prin urmare, nu ajunge niciodată să existe 4 În procesul devenirii, care nicicând nu cunoaște nici odihnă, nici răgaz. Substanța muritoare nu Încetează să se preschimbe, Începând cu stadiul germenului, pentru a da mai apoi naștere embrionului, apoi pruncului și, În continuare, copilului și adolescentului; vin la rând omul matur, vârstnicul și bătrânul. Iată deci felul În care se disting primele stadii ale dezvoltării și primele etape ale vieții pentru a face loc celor următoare. Iar noi, noi ce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
1. Acest adevăr este și mai limpede dacă-l raportăm la noi Înșine; D) omul matur moare atunci când se ivește bătrânul; mai Înainte vreme murise tânărul pentru a face loc omului matur, Întocmai cum copilul Îi face loc tânărului, iar pruncul - copilului. Omul de ieri a murit pentru a-i ceda locul celui de azi, iar omul de azi se pregătește să moară pentru a lăsa locul celui de mâine. Nici unul dintre noi nu este veșnic, nici nu rămâne identic. Succesiv
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]