4,867 matches
-
veșminte, cu prapuri, steagurile creștinești, cu cădelnițe, cu cântări am mers până la Sena și am făcut binecuvântarea apelor. Ați respectat același ritual din țară, cu aruncatul crucii în apă? Da, doar că n-a sărit nimeni după cruce: aici faci pușcărie dacă intri în Sena, e interzis prin lege. A fost greu să obțineți aprobările pentru acest cortegiu? Prin toate problemele pe care le-a întâmpinat în trecut, biserica a avut mai mult decât alte asociații relații cu poliția franceză, așa încât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
fi păcăliți, dar numai proștii continuă să se amăgească o dată ce au descoperit păcăleala. Trei. Ești de acord cu tot, dar asta nu te face mai puțin nefericit. Termină odată! Deschide ochii. Se întâmplă ceva minunat. Ești gata-gata să scapi din pușcărie. Este esențial să pornești la drum cu atitudinea mentală corectă: Doamne, cât mă bucur că sunt nefumător! Tot ce avem acum de făcut este să-ți menținem această atitudine mentală în timpul perioadei de abstinență, iar următoarele capitole exact asta fac
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
la Mărțișor, ca să trăiască. Oficiosul Partidului, Scânteia, îl ataca violent prin faimosul articol semnat de Sorin Toma, cu titlul „Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei”. Octavian Goga era și el tot sub embargou, iar puținii studenți care îl mai citeau înfundau pușcăriile. V. Voiculescu nu era deocamdată pedepsit decât cu scoaterea cărților sale din biblioteci și cu interzicerea de a mai publica. Cum scrisul îi mai rămăsese să-l practice, ce putea face ? A găsit inspirația și tăria să lucreze zilnic dar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
un conținut bogat în uleiuri eterice și, chiar dacă aprinzi cu grijă un chibrit, uleiurile încep să ardă și în jurul ei se aprinde o flacără, dar planta rămâne întreagă. Acesta este Rugul Aprins ! Cine au fost cei care au pătimit înfundând pușcăriile pentru vinovăția de a căuta poarta veșniciei prin rugăciune, se numesc: Sandu Tudor, pseudonimul lui Alexandru Teodorescu din București, fost pe rând marinar, aviator, ziarist, călugăr, autor al singurului volum de versuri de inspirație mistică, cu titlul Comornic (1925); Alexandru
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Iisus”, Ion Marin Sadoveanu, arhitectul Constantin Jora, profesorul Alexandru Elian, filosoful și profesorul Anton Dumitriu, părintele Dumitru Stăniloaie, starețul Benedict Ghiuș, Andrei Scrima care în 1957 datorită și sprijinului primit de la patriarhul Iustinian Marina plecând în străinătate a scăpat de pușcărie, la care grup se adaugă, firește, și Vasile Voiculescu. Care a fost contribuția poetului la activitatea grupului „Rugul Aprins” memorialiștii nu și-au putut spune cuvântul pe deplin. După cum susține Valeriu Anania se pare că singura sa activitate a fost
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
drastic și preocuparea pentru teologie la ceilalți. În cazul creștinilor, circumstanța agravantă a fost arestarea masivă a preoților mai proeminenți, nu doar a celor care făcuseră politică (legionară sau democratică). Elita teologică și ecleziastică a creștinilor români a trecut în pușcării, cu suferințe oribile și pierderi ireparabile. În general, toate activitățile religioase erau prost văzute de comuniștii atei, oricare ar fi fost natura lor. M.I.: Așa este. Plecarea în Israel a oamenilor de statura celor amintiți de mine... S.A.: ...nu se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
de poșircă „modernă” livrată ca esență nobilă. Am fost nevoit să înghit timp de 25 de ani un spectacol de circ politic montat pe trupul vlăguit al țării, jucat de actori puși pe căpătuială, unii (încă puțini!) luând deja drumul pușcăriilor. Oameni ziși „politici” au patronat „legal” privatizările frauduloase, jocurile piramidale, devalizarea băncilor de stat, specularea extraordinar de profitabilă a pasiunii pentru sport, pentru jocurile de noroc, în timp ce românii dedicați muncii cinstite au plecat din țară într-un număr de-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de poșircă „modernă” livrată ca esență nobilă. Am fost nevoit să înghit timp de 25 de ani un spectacol de circ politic montat pe trupul vlăguit al țării, jucat de actori puși pe căpătuială, unii (încă puțini!) luând deja drumul pușcăriilor. Oameni ziși „politici” au patronat „legal” privatizările frauduloase, jocurile piramidale, devalizarea băncilor de stat, specularea extraordinar de profitabilă a pasiunii pentru sport, pentru jocurile de noroc, în timp ce românii dedicați muncii cinstite au plecat din țară într-un număr de-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
I-au controlat fișetul, mi-aduc aminte de niște metode securistice. Pur și simplu au deschis fișetul și au controlat. L-am văzut pe procurorul, pe colegul Doru Dobocan de-a dreptul speriat. Spunea: „Ăștia pot să mă bage în pușcărie numai pentru faptul că am făcut dosare de genul ăsta.“ Pe atunci, Procurorul General, respectiv Parchetul General, era și titular al acțiunii disciplinare, tot acolo se aplicau și sancțiunile. Și pe Dobocan, și pe Budușan i-au cercetat în procedură
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
când pleacă, așa cum s-a întâmplat într-o vreme. — Ce motivație ați avut dumneavoastră, domnule Morar? De ce să fiți procuror-șef într-o țară în care oamenii simpli par să refuze dreptatea? Cum e posibil să votezi oameni aflați în pușcărie, la Măgurele-Jilava? Ce motivație am avut eu? Motivația pe care-au avut-o procurorii despre care am vorbit: că trebuie făcut în așa fel încât toate principiile frumoase pe care le-am învățat în Facul tatea de Drept, toate sloganurile
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
toate principiile frumoase pe care le-am învățat în Facul tatea de Drept, toate sloganurile lansate la diverse conferințe și seminarii să nu rămână sloganuri, ci să fie puse în practică. Adică am avut motivația legată de observația că în pușcărie se duc doar anumiți oameni și că alții sunt protejați. La conferințele și seminariile internaționale la care am participat, am întâlnit un oficial anticorupție, Martin Kreutner, care este inițiatorul Academiei Internaționale Anticorupție, cu sediul la Viena. Este o Academie cu
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
de teren. Dacă ar fi făcut ceva care l-ar fi atins direct pe cetățean, nu l-ar fi votat. — Bun. Dar de ce indiferența aceasta se manifestă doar în România? E greu de imaginat un neamț votând un primar în pușcărie. Nu mai vorbim despre un condamnat definitiv. Pentru că vorbim iarăși despre educație. Din punctul meu de vedere, lipsește educația. Cetățeanul român trebuie să fie făcut conștient de familie, de școală. Trebuie să fie conștient că și dacă acel fenomen al
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Corlățean. Înainte să fie ministru, a avut o reacție foarte dură împotriva procurorilor care au instrumentat cazul Năstase, despre care a spus că au falsificat probe, adăugând că dacă Năstase va fi achitat, procurorul de caz va trebui să facă pușcărie. Cum a perceput procurorul de caz declarațiile domnului Corlățean? — Evident că a fost o percepție total negativă. Chiar dacă la acea dată domnul Corlățean nu era ministrul justiției, să nu uităm că e un om cu pregătire juridică, absolvent de drept
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
împotriva mea. — Cum au reacționat procurorii auzind declarațiile lui Titus Corlățean, ajuns ministru al justiției, când a ieșit la televizor și a spus: „Dacă va fi achitat Adrian Năstase, procurorii care au făcut acest dosar ar trebui să meargă la pușcărie?“ — Categoric că procurorii n-au fost extrem de încântați când au văzut declarațiile parlamentarului Titus Corlățean, însă au fost extrem de surprinși când parlamentarul care afirmase că trebuia arestat procurorul care ancheta un dosar și obținea o achitare a ajuns ministrul justiției
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
din zilele de 14 și 15 iunie. Nu se amintește mai nimic de ceea ce s-a întâmplat în 13 iunie. La rândul lor, autoritățile judiciare se preocupă de a proba fapte și a găsi încadrări juridice pregătitoare de drumuri spre pușcărie legate doar de aducerea minerilor la București și de pretinsa instigare a acestora la comiterea unor adevărate crime(!?) - desigur, altfel nu poate fi rezolvată delicata problemă a prescripției răspunderii penale! Îmi permit atunci să reamintesc sau să îi informez pe
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
suporta. Și atunci, a hotărât să se răzbune. Am prezentat cazurile de mai sus nu în ideea de a releva cât de...inteligenți eram noi, anchetatorii, ci pentru a arăta că mai făceam și altceva, în afară de a băga oamenii la pușcărie. Și că, de multe ori, demonstrarea nevinovăției unui om era uneori mai dificilă decât probarea unei vinovății. Astfel încât, chiar dacă nu am reușit să-l descoperim pe autorul acțiunii criminale de la Sfântu-Gheorghe, am plecat de acolo cu satisfacția că am împiedicat
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
dorința de a-mi forma acea convingere intimă, despre care am amintit anterior. Capitolul XVI ATAC IEȘEAN LA...PRIMA DOAMNĂ Niciodată nu am nutrit vreun sentiment de bucurie sau măcar de satisfacție, atunci când cineva pe care îl anchetasem ajungea la pușcărie. Mai ales - sau cu atât mai puțin -, în cazurile având ca obiect nu infracțiuni de trădare, spionaj, subminare a economiei naționale sau divulgări de secrete, pedepsite oriunde în lume, ci acțiuni ori manifestări cu caracter propagandistic, îndreptate „împotriva orânduirii socialiste
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Procurorul-șef era la curent cu întreaga problemă, întrucât primise și el de la București indicațiile de rigoare care, având aceeași sursă, erau identice cu ordinul venit pe filiera Securității: J.I. trebuia condamnată la o asemenea pedeapsă, încât să facă efectiv pușcărie! Noi, executanții, aveam însă o cu totul altă părere. Trebuia găsită o soluție legală care să conducă la o finalizare cât de cât...dreaptă a cazului, în sensul ca J.I. să nu facă închisoare. Bănuiam că Tudor Postelnicu avea în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
de docile erau organele de procuratură militară și cele de cercetare penală ale securității, atunci când se punea problema executării unui ordin aberant. Nu prin neexecutarea vădită a acestuia, căci, într-o asemenea situație, am fi riscat să ajungem cu toții la pușcărie. J.I., deși aproape dărâmată psihic - bănuia, desigur, că o nouă chemare la Securitate echivala cu o nenorocire -, s-a comportat cu demnitate, ca o adevărată doamnă. Și-a recunoscut și în fața mea faptele, dând o nouă declarație în acest sens
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
când ne-am mai tras oleacă sufletul, am văzut cu uimire că Leonida Lari își perora curajosul discurs de la cea mai jenantă tribună, cea câștigată prin vot democratic de Partidul România Mare, unde i s-a alăturat curând uitatul prin pușcării Ilie Ilașcu, iar Grigore Vieru vitupera cam în aceeași vecinătate, împotriva mai tinerilor confrați democrați, Emilian Păun Galaicu, sau Vitalie Ciobanu, acuzându-i de servilism față de Occident. A fost între timp tratatul cu Rusia, tot mai accentuata lor sărăcie și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
lui de cetățean român, și cu atât mai puțin, ferească Dumnezeu, în aceea de etnic rom, ci în calitatea lui de cetățean european. Altfel zis, să-l mai și țină, pe banii contribuabilului italian căruia i-a ucis nevasta, în pușcărie acolo, unde organizațiile pentru drepturile omului sunt cu ochii pe el, și e respectat, hrănit, asistat, nu ca în pușcăriile românești. E doar cetățean cu drepturi depline al Uniunii. Calitate care ne-a căzut la toți mură-n gură, fără
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
de cetățean european. Altfel zis, să-l mai și țină, pe banii contribuabilului italian căruia i-a ucis nevasta, în pușcărie acolo, unde organizațiile pentru drepturile omului sunt cu ochii pe el, și e respectat, hrănit, asistat, nu ca în pușcăriile românești. E doar cetățean cu drepturi depline al Uniunii. Calitate care ne-a căzut la toți mură-n gură, fără niciun merit personal special și de fapt fără niciun merit colectiv special al nostru sau al conducătorilor noștri. Adevărul trist
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
axează pe discuții-dezbatere-seminarii propriu-zise despre anumite cărți intrate deja în conștiința publică. Este vorba despre Gherla de Paul Goma, Evadarea tăcută de Lena Constante, despre cartea Adrianei Georgescu La început a fost sfârșitul, despre Steinhardt, atât cât este mărturie despre pușcăria politică în Jurnalul fericirii, despre Rugați-vă pentru fratele Alexandru de Constantin Noica, despre 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean de Anița Nandriș-Cudla. Și mai ales despre Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, adevărata saga a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Există multe alte spații esențiale invadate de mahala: gara, de pildă, sau autogara, piețele alimentare... Crâșmele sordide nu sunt deloc pe cale de dispariție, ci riscă să se cronicizeze, năpădind zonele din preajma centrului. Atmosfera acestor micro-bidonviluri seamănă cu o lume a pușcăriei și a talciocului. Periurbanitatea pare să fie viitorul orașelor românești și pentru aceasta pledează dughenizarea concretă, vizibilă atât la margine, cât și în centru, stabilitatea buticurilor (și a buticarilor, o meserie destul de bine percepută încă), a gheretelor etc. Mahalaua socială
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
ei față de altcineva, țară sau conducător. Sunt dator memoriei socrului meu Vasile Cernat din Țepu, satul lui Tudor Pamfile, care a murit cu credința că Ceaușescu va cădea curând, el și regimul lui care l-au condamnat politic, la câtă pușcărie a putut duce, deși eu n-am putut să cred asta, decât în decembrie 1989, după ce am îngenunchiat în piața Vasluiului, când toată lumea cânta ,,Deșteaptă-te Române!”. O precizare în legătură cu momentul de revoltă a lui Nicolae Ceaușescu din 21 august
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]