78,673 matches
-
proastă calitate, și ca fond, și ca formă, de articole care, în mod normal, ar leza inteligența cititorilor. Și, totuși, acest gen de informație are „lipici” la o mult prea mare parte a publicului. Cine pe cine credeți că imbecilizează: publicul, presa sau presa, publicul? -Explicația vine din efectul senzaționalismului, care nu e o chestie nouă, se studiază în manualele de jurnalism, dar are o platformă nouă, o platformă extrem de extinsă, și anume Internetul. Atunci când a apărut BRÎNDUȘA ARMANCA presa de
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
fond, și ca formă, de articole care, în mod normal, ar leza inteligența cititorilor. Și, totuși, acest gen de informație are „lipici” la o mult prea mare parte a publicului. Cine pe cine credeți că imbecilizează: publicul, presa sau presa, publicul? -Explicația vine din efectul senzaționalismului, care nu e o chestie nouă, se studiază în manualele de jurnalism, dar are o platformă nouă, o platformă extrem de extinsă, și anume Internetul. Atunci când a apărut BRÎNDUȘA ARMANCA presa de senzație, cu fotografii „Social
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
platformă extrem de extinsă, și anume Internetul. Atunci când a apărut BRÎNDUȘA ARMANCA presa de senzație, cu fotografii „Social vorbind, jurnaliștii sunt zero în fața societății, neavând niciun fel de protecție socială” mari, cu intimități din viața celebrităților, cu priviri pe gaura cheii, publicul, curios, s-a arătat interesat de așa ceva. Sociologia și psihologia au explicații pentru această curiozitate. În măsura în care publicul a fost hrănit cu astfel de informații, publicațiile respective au reușit să se vândă. Referindu-mă la ceea ce se întâmplă în zilele noastre
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
vorbind, jurnaliștii sunt zero în fața societății, neavând niciun fel de protecție socială” mari, cu intimități din viața celebrităților, cu priviri pe gaura cheii, publicul, curios, s-a arătat interesat de așa ceva. Sociologia și psihologia au explicații pentru această curiozitate. În măsura în care publicul a fost hrănit cu astfel de informații, publicațiile respective au reușit să se vândă. Referindu-mă la ceea ce se întâmplă în zilele noastre, trebuie știut un mecanism. În presa online, timpul pe care cititorul, utilizatorul, vizitatorul îl acordă unui articol
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
Cei care citesc mai mult au un interes special pentru subiect sau pentru domeniu. Dacă e vorba despre presa serioasă, care face dezvăluiri, care promite să ofere date și fapte, analize, investigații, reportaje, care înseamnă un efort de atenție, atunci publicul grăbit, care răsfoiește Internetul în devălmășie, mânat de setea nepotolită a navigării, s-ar putea să ignore aceste subiecte sau să treacă repede peste ele. -Cine pe cine imbecilizează? -Suntem în epoca divertismentului și a consumului de fast-food cultural, cum
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
să treacă repede peste ele. -Cine pe cine imbecilizează? -Suntem în epoca divertismentului și a consumului de fast-food cultural, cum ne atrag atenția Douglas Kellner, în Cultura Media, sau George Ritzer, în studiul McDonaldizarea societății. Depinde cu ce este hrănit publicul. În privința aceasta, presa are o responsabilitate pe care, de o bucată de vreme, nu și-o mai asumă integral. Cel mai simplu este să obișnuiești publicul cu subiecte ușoare, cu lucruri care se fac din mers, cu poze senzaționale, fete
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
Cultura Media, sau George Ritzer, în studiul McDonaldizarea societății. Depinde cu ce este hrănit publicul. În privința aceasta, presa are o responsabilitate pe care, de o bucată de vreme, nu și-o mai asumă integral. Cel mai simplu este să obișnuiești publicul cu subiecte ușoare, cu lucruri care se fac din mers, cu poze senzaționale, fete goale, de care abundă Internetul. În consecință, scuza presei că asta vrea publicul nu stă în picioare. Iar practica românească de a escamota bârfe, supoziții, colportări
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
vreme, nu și-o mai asumă integral. Cel mai simplu este să obișnuiești publicul cu subiecte ușoare, cu lucruri care se fac din mers, cu poze senzaționale, fete goale, de care abundă Internetul. În consecință, scuza presei că asta vrea publicul nu stă în picioare. Iar practica românească de a escamota bârfe, supoziții, colportări sub acoperirea „pe surse”, deci fără verificări rezonabile, nu face decât să discrediteze profesia. Am ajuns în situația ca oricine care produce și distribuie conținut media să
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
două lucruri. Înainte de toate, ar trebui schimbat sistemul de măsurare a audiențelor în online, care ar influența oarecum obținerea de publicitate. Măsurătoarea pe vizualizări, pe trafic, pur cantitativă, care se face în acest moment, nu vizează în niciun fel calitatea publicului, nici efectele, nici țintele. Se numără, pur și simplu, clicurile, fără să se vadă cât anume citește cineva dintr-un articol sau dacă se uită doar la titlu. Deci, e foarte subțire sistemul de măsurare. -Și acela măsluit de unele
„Practica românească de a escamota bârfe sub acoperirea «pe surse nu face decât să discrediteze profesia” interviu cu jurnalistul şi profesorul Brînduşa Armanca [Corola-blog/BlogPost/92602_a_93894]
-
la suflet. Oamenii regretau lipsa lui de pe sticlă. Romeo mulțumit, ca un om normal ce e, n-a răspuns invitației de a bea pe banii lor, până la urmă le-a plătit el. De asta trăiește Romeo Roșiianu de „secole”! Pentru publicul lui. Și îl are. Amărâții și cei care mor cu dreptatea în mână apelează la Domnia sa. Și sunt din ce în ce mai mulți! Pentru că ei, acești anonimi cu suflete curate, știu că Roșiianu trăiește ca să facă bine. Poate de asta nu îmbătrânește. Merg
Ioan Romeo Roşiianu la 47 de ani îşi strânge prietenii la Biblioteca Judeţeană [Corola-blog/BlogPost/92608_a_93900]
-
Universitatea “Hyperion”, din București, la Facultatea de Jurnalism al cărei decan a fost ales. Decenii la rând a demonstrat că jurnalismul este “o chestiune de vocație”, o meserie solicitantă care poate fi făcută la înalte standarde doar dacă primează interesul publicului și adevărul. Jurnalul.ro Ion Marin (n. 12 martie 1955, comuna Bucu, județul Ialomița) este un publicist, scriitor și profesor universitar român. Părinții săi, Ștefan, de profesie contabil și Victoria, s-au născut în aceeași localitate. Străbunicul din partea mamei, pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
Herghelia de la Mangalia va fi redeschisă publicului prin organizarea pe 17 august a unui eveniment hipic, după ce a fost reabilitată și modernizată de Consiliul Județean Constanța. Lucrările respective au fost făcute în condițiile în care administrația județeană a solicitat Guvernului trecerea hergheliei de la Mangalia din administrarea Romsilva
Herghelia de la Mangalia, redeschisă publicului după ce a fost modernizată [Corola-blog/BlogPost/92648_a_93940]
-
acesta este, la final, palmaresul ediției a II-a a singurului festival internațional al orchestrelor radio din Europa - RadiRo, produs și organizat de Radio România, care și-a închis porțile sâmbătă, 27 septembrie, la Sala Radio! În concertul de închidere, publicul a avut bucuria de a asculta live cea mai importantă orchestră franceză și orchestra numărul 1 a radiodifuziunii franceze: Orchestre National de France, sub bagheta unui dirijor care și-a legat numele de relansarea legendarului Teatru Balșoi din Moscova: Vassily
Festivalul RadiRo s-a încheiat. Peste 8.000 de spectatori, cinci orchestre radio europene, 15 solişti şi dirijori invitaţi la Sala Radio [Corola-blog/BlogPost/92612_a_93904]
-
tradiția violonistică a secolelor XIX și XX”. Un adevărat spectacol muzical de virtuozitate și emoție artistică au oferit Orchestra Națională Radio, sub bagheta dirijorului american Case Scaglione, și violonistul Alexandru Tomescu, vineri, 26 septembrie, într-un program care a cucerit publicul în totalitate: Debussy, Strauss & Brahms. Organizat de Radio România, Festivalul RadiRo a adus la București, timp de o săptămână, ansambluri simfonice radio de maximă referință din Europa, a căror evoluție se confundă cu istoria radiofoniei europene: Orchestra Simfonică Radio din
Festivalul RadiRo s-a încheiat. Peste 8.000 de spectatori, cinci orchestre radio europene, 15 solişti şi dirijori invitaţi la Sala Radio [Corola-blog/BlogPost/92612_a_93904]
-
căror evoluție se confundă cu istoria radiofoniei europene: Orchestra Simfonică Radio din Finlanda, Orchestra Simfonică Radio din Praga, Orchestra Simfonică Radio din Stuttgart, Orchestre National de France și, gazda evenimentului, Orchestra Națională Radio. Fiecare seară a festivalului a adus în fața publicului dirijori și soliști din elita muzicală internațională: Joshua Weilerstein (dirijor asistent al Filarmonicii din New York), Cristian Mandeal (director de onoare al RadiRo 2014), Tiberiu Soare (dirijor principal al Orchestrelor și Corurilor Radio), Ondrej Lenárd (dirijor - șef al Orchestrei Simfonice Radio
Festivalul RadiRo s-a încheiat. Peste 8.000 de spectatori, cinci orchestre radio europene, 15 solişti şi dirijori invitaţi la Sala Radio [Corola-blog/BlogPost/92612_a_93904]
-
Barenboim, Lorin Maazel sau Antonio Pappano), Jan Simon (solist și director al Orchestrei Simfonice Radio din Praga) și Horia Mihail (unul dintre cei mai bine cotați pianiști români contemporani, solist concertist al Orchestrelor și Corurilor Radio), soprana Katarina Jovanović (cunoscută publicului pentru aparițiile sale regulate în concerte și spectacole difuzate de postul de televiziune MEZZO) și mezzosoprana Ruxandra Donose (care a lansat la RadiRo primul său album produs integral în România, la Editura Casa Radio), violoniștii Alexandru Tomescu (solist concertist al
Festivalul RadiRo s-a încheiat. Peste 8.000 de spectatori, cinci orchestre radio europene, 15 solişti şi dirijori invitaţi la Sala Radio [Corola-blog/BlogPost/92612_a_93904]
-
comunei Aninoasa; megaspectacolul de muzică populară „Toată România”, care a avut loc în Piața Tricolorului din Târgoviște. Participarea implicativă a filialei la toate aceste manifestări din luna septembrie a fost apreciată, pe bună dreptate, atât de către autorități cât și de public la superlativ. George Coandă Președinte filială Membru în Comitetul Director al UZPR
ACTIVITĂŢI LA FILIALA UZPR „ ION HELIADE-RĂDULESCU ” [Corola-blog/BlogPost/92626_a_93918]
-
Uniunii Scriitorilor. Autorul unor volume de versuri - „Cântece de pierzanie” (1938, la Editura „Miron Neagu” din Sighișoara, cu sprijinul lui N.D. Cocea), „Cântece noi” (1940), „Orașul pierdut” (1943), „Poezii” (1943), cărțile de poezie ale lui Mihai Beniuc „sunt privite, de public și de critica literară, cu înțelegerea și simpatia cuvenite”. Urmează alte volume, dar de „inspirație” venind din cu totul altă direcție, dintr-o altă viziune realist-socialistă, poetul fiind „înconjurat de desuetitudine, de orgolii supradimensionate, de răfuieli cu adversarii, proslăvindu-i
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
fenomenologia epică a spiritualității române au sens demonstrativ, au sens moral, civic, național, patriotic și artistic. Într-o altă ordine de idei, ele arată ce înțeleg eu prin umanismul creștin al zilelor noastre. Succesul de critică, dar mai ales de public al romanelor mele m-a ajutat să fiu disciplinat și stăruitor la masa de scris. Eu înțeleg acest succes ca pe un fel de prielnicie necesară. El arată că romanele mele sunt cărți necesare. F. P.: Stimate domnule Mihail Diaconescu
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
literaturii și culturii noastre... Vă rog să comentați acest fapt! M. D.: Am un sentiment de profundă recunoștință față de toți cei care au comentat cărțile mele... Criticii și istoricii literari sunt partea cea mai avizată și cea mai activă a publicului receptor... Eu nu uit că existența artei are trei elemente de susținere. Acestea sunt autorul, opera și publicul. Fără autor și fără publicul care o receptează, opera nu poate exista. În cazul că o creație, fie ea genială, a fost
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
față de toți cei care au comentat cărțile mele... Criticii și istoricii literari sunt partea cea mai avizată și cea mai activă a publicului receptor... Eu nu uit că existența artei are trei elemente de susținere. Acestea sunt autorul, opera și publicul. Fără autor și fără publicul care o receptează, opera nu poate exista. În cazul că o creație, fie ea genială, a fost realizată, dar nu a beneficiat de receptare, valoarea ei este potențială, dar nu reală. Publicul afirmă și susține
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
comentat cărțile mele... Criticii și istoricii literari sunt partea cea mai avizată și cea mai activă a publicului receptor... Eu nu uit că existența artei are trei elemente de susținere. Acestea sunt autorul, opera și publicul. Fără autor și fără publicul care o receptează, opera nu poate exista. În cazul că o creație, fie ea genială, a fost realizată, dar nu a beneficiat de receptare, valoarea ei este potențială, dar nu reală. Publicul afirmă și susține valoarea unei opere. Cu cât
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
autorul, opera și publicul. Fără autor și fără publicul care o receptează, opera nu poate exista. În cazul că o creație, fie ea genială, a fost realizată, dar nu a beneficiat de receptare, valoarea ei este potențială, dar nu reală. Publicul afirmă și susține valoarea unei opere. Cu cât publicul este mai rafinat, mai exigent, dar și mai larg, cu atât valoarea operei apare mai clar... Chiar cele mai exclusiviste și mai restrânse cercuri intelectuale, cele mai pretențioase, formează un public
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
care o receptează, opera nu poate exista. În cazul că o creație, fie ea genială, a fost realizată, dar nu a beneficiat de receptare, valoarea ei este potențială, dar nu reală. Publicul afirmă și susține valoarea unei opere. Cu cât publicul este mai rafinat, mai exigent, dar și mai larg, cu atât valoarea operei apare mai clar... Chiar cele mai exclusiviste și mai restrânse cercuri intelectuale, cele mai pretențioase, formează un public care comunică sub semnul unor opere, al unor valori
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]
-
Publicul afirmă și susține valoarea unei opere. Cu cât publicul este mai rafinat, mai exigent, dar și mai larg, cu atât valoarea operei apare mai clar... Chiar cele mai exclusiviste și mai restrânse cercuri intelectuale, cele mai pretențioase, formează un public care comunică sub semnul unor opere, al unor valori la care ele aderă... F. P.: Vă mulțumesc pentru bunăvoința cu care ați acceptat invitația la acest dialog! M. D.: Și eu vă mulțumesc pentru atenția consecventă și binevoitoare pe care
„FENOMENOLOGIA EPICĂ A SPIRITULUI ROMÂNESC ESTE O CREAŢIE NECESARĂ” [Corola-blog/BlogPost/92567_a_93859]