4,085 matches
-
este cu atât mai mic cu cât materialul este mai elastic (modulul membranei eritrocitare este mic - 104 dyne.cm-2). Indice Definiție Metodă de determinare Modulus elastic Modificările presionale necesare pentru întinderea teoretică cu 100% față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mai mic cu cât materialul este mai elastic (modulul membranei eritrocitare este mic - 104 dyne.cm-2). Indice Definiție Metodă de determinare Modulus elastic Modificările presionale necesare pentru întinderea teoretică cu 100% față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
104 dyne.cm-2). Indice Definiție Metodă de determinare Modulus elastic Modificările presionale necesare pentru întinderea teoretică cu 100% față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Indice Definiție Metodă de determinare Modulus elastic Modificările presionale necesare pentru întinderea teoretică cu 100% față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
față de diametrul de repaus. Velocitatea undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul sistemelor biologice se plasează forța (stress-ul) pe axa 0-X și strain-ul (modificarea de lungime
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
undei pulsului (PWV) Velocitate pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul sistemelor biologice se plasează forța (stress-ul) pe axa 0-X și strain-ul (modificarea de lungime sau volum) pe axa 0-Y
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pulsului de-a lungul unui segment arterial. Distanța/∆t (cm/s) Aspectul undei pulsului Volumul undei pulsului US, MRI Indicele de augmentare Diferența dintre al doilea și primul vârf al undei pulsului ca procent din presiunea pulsului (PP). Aspectul undei pulsului Indicele de rigiditate (beta) Raportul ln(presiuni sistolice/ diastolice) la modificările relative de diametru. În cazul sistemelor biologice se plasează forța (stress-ul) pe axa 0-X și strain-ul (modificarea de lungime sau volum) pe axa 0-Y și se utilizează noțiunea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pot fi demonstrate modificări arteriale discrete; poate fi apreciat un marker de risc precoce; pot fi evaluate efectele arteriale ale unor medicamente. Determinarea PWV nu ia însă în considerație diametrele vasculare. Din formula Moens-Korteneg se poate determina valoarea velocității undei pulsului:cu E - modulusul Young al peretelui arterial, δ - grosimea peretelui vascular. O estimare grosieră a complianței arteriale totale se poate face utilizând raportul volum sistolic/ presiunea pulsului (această estimare nu ia în considerație caracterul pulsatil al circulației sângelui prin artere
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în considerație diametrele vasculare. Din formula Moens-Korteneg se poate determina valoarea velocității undei pulsului:cu E - modulusul Young al peretelui arterial, δ - grosimea peretelui vascular. O estimare grosieră a complianței arteriale totale se poate face utilizând raportul volum sistolic/ presiunea pulsului (această estimare nu ia în considerație caracterul pulsatil al circulației sângelui prin artere). Hunziker și colab. stabilesc rolul predictiv al unui indice al rigidității arteriale (elastanța specifică = produsul dintre modulusul elastic Young E și grosimea parietală) pentru riscul de evenimente
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
forțele de frecare) - legea Poiseuille; inerția la accelerare a masei sanguine; capacitanța sistemului arterial (funcția de elasticitate parietală determinată de proprietățile viscoelastice arteriale). Impedanța se poate calcula cu ajutorul formulei următoare: unde Z - impedanța caracteristică; ρ densitatea sângelui; c - velocitatea undei pulsului; A - aria lumenului vascular; rraza vasului. Milnor (1979) arată că lungimea arborelui arterial și frecvența cardiacă sunt corelate în sensul minimizării impedanței vasculare 9,41 (raportul presiunii fluxului pulsatil/ fluxul pulsatil) și travaliul cardiac, din cauza elasticității neuniforme a ramurilor arteriale
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
contrast. Hans Knutsson (Universitatea Utrecht) a inițiat un proiect referitor la “angiografia spațio-temporală” prin care se intenționează înlocuirea metodei tradiționale de a reduce manual artefactele de mișcare (“manual pixel shift”) care este laborioasă și compensează doar translațiile cu analiza duratei pulsului (“synthetic puse sequence”) care utilizând codarea color (scală roșu-verde-albastră) a secvenței temporare de sosire a contrastului la o linie terminus (de exemplu, la nivelul articulației genunchiului KTA knee time arrival) permite ameliorarea vizualizării fluxului substanței de contrast. Segmentarea imaginii. Prin
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sistemul prezintă numeroase ramificații, fiecare bifurcație fiind sursa unor distorsiuni majore ale fluxului (ramificările, bifurcațiile și curburile arteriale sunt regiuni cu flux complex); structura parietală arterială este implicată prin distensibilitate în stabilizarea fluxului iar viscoelasticitatea joacă rol în atenuarea undei pulsului prin cele două tipuri de fibre (elastină și colagen); pulsatilitatea arterială asigură variația fluxului în timp (val în aorta ascendentă apoi reducerea sub jumătate din amplitudine pentru restul ciclului) asigurând instabilitatea fluxului; sângele este un fluid non-newtonian (suspensie de corpuri
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
7.13) care exploatează paralelismul proceselor fiziologice) cu ajutorul unei rețele fizice de procesoare asigurând o abordare computerizată a unor entități distribuite, cu caracteristici de flux seriat și paralel și comportament dinamic 28 (mecanisme reactive și de autoreglare). Această abstractizare idealizează pulsul ca fiind pulsatil și discretizează regiunea 28. Regiunile sunt reprezentate ca noduri logice unite într-o rețea prin care trec agenții de simulare Messengers (“obiecte” inteligente cu un comportamentul propriu și care se distribuie automat într-o rețea computerizată). PROIECTE
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
un caz asemănător de tenacitate. Dublu record: În durată (Conachi nu Încetează să scrie versuri erotice nici la bătrînețe) și În intensitate: pasiunea trăiește intr-o perpetuă stare de delir. Curios, inima nu explodează niciodată. S-a obișnuit cu acest puls infernal. Menirea ei este să trăiască pe culmile durerii, așteptînd milostivirea. Anton Pann antrenează, Într-un irmos, toate părțile trupului În aventura sentimentală: ochii, limba, pieptul, buzele, mîinile, chiar și picioarele. Vine la urmă și sufletul care se predă. Părțile
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unei rezistențe periferice mari. Este frecvent folosit termenul de "tensiune" arterială pentru a desemna presiunea arterială, adică presiunea sângelui în arterele circulației sistemice. Pomparea ritmică determină variații ale presiunii arteriale conform cu fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
fazele ciclului cardiac (fig. 40), astfel că apare un puls presional determinat de expulzia sângelui în aortă în timpul sistolei. Diferența dintre valoarea maximă (sistolică, Ps) de ~120 mm Hg și valoarea minimă (diastolică, Pd) de ~80 mm Hg este presiunea pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pulsului (diferențială), de ~40 mm Hg. Presiunea arterială medie este mai apropiată de valorile diastolice ~ ()/3~100 mm Hg, deoarece pe parcursul ciclului cardiac valoarea presiunii este mai mult timp la nivelul diastolic sau apropiată de acesta (fig. 40, 43). Atenuarea pulsului de la aortă spre periferie se datorează căderii de presiune (ce însoțește curgerea împotriva unei rezistențe considerabile), precum și complianței vasculare. Arterele mari (aorta și ramurile sale) și arterele cu diametru mai mare de câțiva mm sunt numit artere de conducere, ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mercur sau cu capsulă aneroidă (cu cadran). Tensiometrele moderne au construcție similară, dar folosesc un traductor de presiune și afișaj numeric. Pulsațiile arteriale pot fi detectate palpator, prin compresia ușoară a arterei pe planul dur subiacent. Distensia ritmică astfel percepută (pulsul arterial) este produsă de expulzia sângelui din ventriculul stâng în aortă. Ea este transmisă în peretele arterial cu o viteză de cca. 5 m/s (3 5 m/s în aortă, 7 10 m/s în arterele mari și 15
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
arterială maximă (sistolică) corespunde primelor zgomote detectate, iar cea minimă (diastolică) corespunde scăderii bruște a amplitudinii acestora (ambele sunt decelate în cursul scăderii treptate a presiunii externe aplicate). Prin metoda palpatorie se determină în mod similar presiunea maximă, corespunzătoare reapariției pulsului arterial (distal față de compresie) în cursul decompresiei lente. Dacă dispozitivul manometric este conectat la un sistem de înscriere directă sau la un ansamblu format din traductor de presiune și inscriptor potențiometric se obține înregistrarea variației presionale în timp (tensiograma sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
oscilograma"). Metoda oscilometrică (Pachon) folosește un dispozitiv manometric special, care permite măsurarea directă a oscilațiilor presionale; acestea sunt maxime când presiunea externă corespunde presiunii arteriale medii, de aproximativ ()/3; indicele oscilometric (Pachon) este numărul de diviziuni corespunzător acestor oscilații maxime. Pulsul arterial este de fapt pulsul presiunii arteriale, poate fi detectat prin palpare și permite determinarea non-instrumentală a frecvenței cardiace (de fapt frecvența sistolelor ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
un dispozitiv manometric special, care permite măsurarea directă a oscilațiilor presionale; acestea sunt maxime când presiunea externă corespunde presiunii arteriale medii, de aproximativ ()/3; indicele oscilometric (Pachon) este numărul de diviziuni corespunzător acestor oscilații maxime. Pulsul arterial este de fapt pulsul presiunii arteriale, poate fi detectat prin palpare și permite determinarea non-instrumentală a frecvenței cardiace (de fapt frecvența sistolelor ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un sistem de înregistrare, se obține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este numărul de diviziuni corespunzător acestor oscilații maxime. Pulsul arterial este de fapt pulsul presiunii arteriale, poate fi detectat prin palpare și permite determinarea non-instrumentală a frecvenței cardiace (de fapt frecvența sistolelor ventriculare eficace). Dacă la locul de palpare a pulsului se aplică un traductor piezoelectric conectat la un sistem de înregistrare, se obține sfigmograma (fig. 43), cu aspect similar tensiogramei; oscilațiile acesteia corespund temporal aproape perfect celor presionale, fiind determinate de propagarea în lungul pereților arteriali a distensiei aortei din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la un sistem de înregistrare, se obține sfigmograma (fig. 43), cu aspect similar tensiogramei; oscilațiile acesteia corespund temporal aproape perfect celor presionale, fiind determinate de propagarea în lungul pereților arteriali a distensiei aortei din cursul ejecției sângelui din ventriculul stâng. Pulsul arterial prezintă diverse aspecte în funcție de artera explorată și este modificat caracteristic în anumite situații patologice. Presiunea arterială prezintă variații în timp corespunzătoare ciclului cardiac (cca 70/min), dar și alte variații periodice, de exemplu cele corespuzătoare ciclului respirator (~0,25
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
reflexului baroceptor este un scurt expir forțat cu glota închisă (manevra Valsalva). Rezultatul este o creștere a presiunii arteriale prin simpla adăugare a presiunii toracice crescute, cu restabilire imediată, datorată returului venos scăzut ce determină reducerea volumului sistolic. Scăderea presiunii pulsului activează reflexul baroreceptor. La deschiderea glotei se restabiliește presiunea toracică normală și debitul cardiac, dar de data aceasta împotriva unei rezistențe periferice crescute; ca urmare presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe capilare “venoase” decât “arteriale”). In condiții
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]