4,549 matches
-
Noi Tracii se afirmă că noi, noi tracii suntem străbunii culturii europene și alte elucubrații), că izolarea și subdezvoltarea sunt, de fapt, calități, fiindcă ne prezervă autenticitatea și originalitatea. În plan politic intervine victimizarea perpetuă (de la cronicărescul în calea tuturor răutăților, până la denunțarea sferelor de influență de la Yalta și Malta), abandonarea occidentală, decepția profundă că nu vin americanii toată epoca noastră a trăit-o din plin, inclusiv în închisoare). Constantin Noica, vorbește, în același sens, de sentimentul fratelui neluat în seamă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
impact. Foarte puțin cunoscut este și un text francez din 1826: literatura este o proprietate publică și o bogăție națională și chiar universală (N. Lemercier). Deci un bun care devine general accesibil fără restricții de nici un fel. Depășirea prejudecăților naționaliste, răutății intolerante, mediocrității leneșe (am citat din nou pe Mazzini) devin necesitățile absolute ale acestui spirit european, obstacole de depășit cu orice preț. Un nou umanism, o civilizație universală se cer deci instaurate. Astfel de apeluri se fac auzite cu multă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ăelevii) tăi. Mai poți și acum să-mi zici frate și să-mi mai dorești și o călătorie bună?!” Sfântul Macarie îi răspunse: „Acum, cu atât mai mult îți doresc drum bun, după ce ai apucat pe un drum rău, al răutății și al răzbunării; și tot frate îți spun, pentru că având ca Tată pe Dumnezeu în20 seamnă că noi toți suntem frați”. După scurt timp, preotul păgân l-a vizitat pe Macarie și, după o lungă convorbire duhovnicească, a cerut să
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
era omul acela cu nasul atât de roșu. După un anumit timp, venind vorba despre omul acela, unul dintre oameni zise: Săracul, ce păcat că a murit, era un om tare bun! Dar cel care-l judeca aspru, zise cu răutate: Cum era să nu moară, dacă era așa de bețiv? Dar celălalt îl opri și cu mai multă milă zise: Îl cunosc bine, era un om credincios și foarte iubit de toți pentru blândețea lui; nu s-a îmbătat în
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
a zis cu umilință: IARTĂ-MĂ, DOAMNE! VOI RĂBDA PÂNĂ LA SFÂRȘIT! 107. Asemenea ecoului Doi oameni stăteau de vorbă. Unul, care era cicălitor și rău de gură, îi zise celuilalt: Nu știu ce are lumea cu mine, că tot îmi vorbește cu răutate?! Păi dumneata ești de vină, îi răspunse vecinul. Cum așa?! Foarte bine, fii bun și vino cu mine. Și-l duse la marginea satului într-o vale frumoasă, care era străjuită pe margini de dealuri așezate în trepte din ce în ce mai înalte
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
văitându-se că li s-a furat tot avutul pe care l-au avut asupra lor. Cel credincios, care și-a dăruit din timpul său pentru rugăciune și la Sfânta Liturghie a mulțumit lui Dumnezeu pentru că l-a ocrotit de răutăți, le a zis cu blândă dojana celorlalți doi: Dacă nu vă grăbeați și ați fi rămas la Sfânta Liturghie să ne rugăm împreună, vă apăra și pe voi Milostivul Dumnezeu. Dar... voi vă îngrijiți numai de comorile de pe pământ și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
lumii va fi atunci când pe pământ nu se va mai săvârși Sfânta Liturghie. 118. De ce nu distruge Dumnezeu lumea Era pe timpul când Bunul Dumnezeu împreună cu Sfântul Petru cobora pe pământ, ca să vadă cum o mai duc oamenii. Izbit de mulțimea răutăților întâlnite în lume, Sfântul Petru zise către Domnul Atotțiitorul: Doamne, pentru ce mai ții lumea aceasta cu atâtea ticăloșii și nu o prefaci deodată în praf și pulbere?! Cum să o pierd Petre, zise Dumnezeu. Mai sunt atâția oameni buni
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
dat an de an, duminică de duminică. Zadarnic am zis: lăsați fumatul, nu abuzați de băutură, nu înjurați și nu purtați clevetiri de la unul la altul, ci mai bine rugați-vă. Acum iată unde te-a adus neascultarea, patima și răutatea inimii. Ți-am zis mereu: îngrijește de sufletul tău, căci, la judecata Domnului, după faptele tale vei fi judecat și nu ți se va cere să dai seama de faptele altora. O, fiule, cum vei putea repara vreodată numele și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
subtil al inteligentei, care urmărește să producă obiectului atacat un prejudiciu sau traumă psihică. 2. Sarcasmul este forma mai acută, mai pertinentă și mai traumatizantă de agresivitate prin limbaj. Daca ironia, sub forma ei obișnuită, nu are conotație clară de răutate, sarcasmul are corespondent patologic- sadismul- și vehiculează o Încărcătură considerabilă de răutate. 3. Calomnia constituie cea mai agresivă formă verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
traumă psihică. 2. Sarcasmul este forma mai acută, mai pertinentă și mai traumatizantă de agresivitate prin limbaj. Daca ironia, sub forma ei obișnuită, nu are conotație clară de răutate, sarcasmul are corespondent patologic- sadismul- și vehiculează o Încărcătură considerabilă de răutate. 3. Calomnia constituie cea mai agresivă formă verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
unor scopuri personale sau sociale, ci ceea ce trebuie să se întâmple după legea imanentă a substanței sufletești, pe care individul și poporul o au în sine." "Fatalismului cosmic îi corespund splendida etică optimistă, păgâno-creștină, care dă celui nedreptățit siguranța că răutatea nu va rămâne nepedepsită și că deci el poate aștepta cu resemnare filosofică această pedeapsă imanentă nedreptății". În prima sa lucrare de anvergură, Essai pur la création artistique - Contribution à une esthétique dynamique, Liviu Rusu pornește de la teza că o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care oferă culoare și caracter atât virtuților, cât și viciilor lor, astfel încât aceleași acțiuni, exprimate în aceleași cuvinte, nu sunt totuși la fel pentru un spaniol și un francez. Consider, de asemenea, că diferențele dintre națiuni, măreția lor relativă și răutatea lor, pe scurt, tot ce sunt și ce fac (nu într-o anumită epocă, sub influența întâmplătoare a unei mari personalități, cum au fost cartaginezii sub marele Xantipus și apoi sub Hannibal al lor), în tot ceea ce fac fără încetare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internaționale asupra rezolvării pașnice a disputelor internaționale care altfel ar duce la război 1. Mai rămân de examinat motivele pentru care majoritatea statelor, în special marile puteri, au refuzat să accepte această jurisdicție obligatorie a tribunalelor internaționale. Nu prostia sau răutatea oamenilor de stat ori a națiunilor au fost responsabile pentru acest refuz, ci natura politicii internaționale și a societății în cadrul căreia funcționează. Analogia dintre influența pacificatoare a tribunalelor de judecată interne și anticiparea unui efect similar al tribunalelor internaționale este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realitate, nu există nici o interacțiune socială care să nu conțină măcar ceva din această dorință de a impune propria persoană în fața altora. Ubicuitatea dorinței de putere determină ubicuitatea răului în acțiunea umană, pe lângă și dincolo de orice egoism particular sau altă răutate a scopurilor 12. În consecință, însuși faptul că există oameni egoiști este suficient pentru ca animus dominandi să se impună, aici regăsindu-se cauzele tuturor conflictelor sociale. Esența viziunii lui Morgenthau asupra politicii este centrată deci pe o explicație clară a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aspecte similare. În ciuda folosirii premiselor sistemului de state, Tucidide pune accentul pe caracterul „oamenilor în interiorul entităților lor naționale”, într-o încercare de a descoperi egoismul specific uman. Machiavelli își fundamentează interpretarea politicii tot pe natura indivizilor. Morgenthau pune accentul pe răutatea naturii umane, pentru a da o explicație comportamentului la toate cele trei niveluri de agregare politică, deși doar într-un sens metaforic. În consecință, în termenii unităților de analiză, toți trei le acordă indivizilor primatul teoretic în sistemele lor. Ei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nou-venitului”, evitau să intre în conversații cu el, ignorau deliberat instrucțiunile etc. Membrii grupului n-au putut refuza să participe la un curs de perfecționare, dar nu au manifestat nici un interes pentru noile procedee. Expunerile lui Pierre erau comentate cu răutate, își băteu joc de el și de noile tehnici. În această situație dificilă, Pierre nu a cerut nici un ajutor direcției administrative și a decretat că metodele sale de conducere nu sunt bune. A urmat un curs de formare, dar tot
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
juriști. Profesiune de credință carteziană reluată de „vicarul din Savoia” (Emile, cartea a IV-a, 1762). Conform clauzelor pactului social, membrii societății se eliberează de jugul obârșiei lor (Rousseau detesta familiile) și al istoriei (care a fost Întotdeauna istoria tiraniei). Răutatea oamenilor, la Rousseau, după cum se știe, nu este originară, ci decurge tocmai din istoria lor. Singurul remediu este educația, capabilă să scoată la iveală omul din om. Orizontalitatea raporturilor cetățenești trebuie să se substituie verticalității raporturilor filiale. Aristotel nota deja
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
depășească a devenit un exercițiu de maximă stăpânire de sine, a opri la semafor la culoarea galbenă devine o imensă prostie pentru cel din spatele tău, a tăia linia continuă, o obișnuință, a claxona și înjura pentru orice nimic, o banalitate. Răutatea din noi parcă iese cel mai bine la iveală atunci când suntem în trafic. Dacă în mod teoretic a fi participant la trafic ar trebui să fie simplu, căci regulile sunt clare pentru toată lumea, nu sunt reguli vagi precum cele civico-cetățenești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Acolo eu voi odihni Gândindu-mă la tine Și știu că ne vom întâlni Când ai să vii spre mine Neamț 1988 - Cetatea Neamțului - “M-ai buni să fiți dacă iubiți tot ce este omenesc pe lume, iar ura și răutățile lăsațile deoparte ...” Trăiți voi OAMENI BUNI, din dulci aduceri aminte, vă îndeamnă creatoarea acestor cântece de dragoste și dor - Creatoarea Rodica Teșu din Iași Anul 2007
?Destul de toate ...? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84095_a_85420]
-
o căldură aparte, poate mult mai multă decât filmul lui Dan Alexe Într-o epocă ale cărei turbulențe interetnice Dan Alexe le cunoaște prea bine ca jurnalist, filmul său vine cu niște personaje care ni se prezintă așa cum sunt, cu răutăți, viclenii, prejudecăți ori scepticisme, făcându-ne mai ușor să înțelegem de ce oamenii nu pot trăi în prietenie, dar și că, așa cum se vede din film, prietenia poate fi mascată de o dușmănie asumată de ambele părți. Aș pune în același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
a unei fiice culte pentru mama sa, o femeie simplă, respectând valorile lumii tradiționale și trăind condiția omului înfrânt de greutatea, imposibil de manevrat, a propriului destin. Mària își transferă traumele suferite în copilărie (fratele său, într-un moment de răutate infantilă inconștientă îi dă să bea var, fapt ce îi va declanșa un ulcer agresiv de care va suferi toată viața) și relațiile disfuncționale cu familia în care s-a născut asupra familiei sale de la maturitate. Copiii Màriei se văd
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
și județul satului, ș-un străjer. (M. Sadoveanu, Baltagul). (E) "dacă predicatul e impersonal, indiferent de structura subiectului multiplu, rămâne la singular" (punctul g). Se dau exemplele E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a condamna răutatea este explicabil, dar nu filozofic. La acestea se adaugă două situații care nu privesc coordonarea prin și: cea în care conjuncții sunt coordonați negativ prin nici (corelativ) și cea în care conjuncții sunt coordonați disjunctiv, prin sau. (A) Acordul la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trebuie corelată cu preferința românei pentru persoana 3 (persoana nemarcată) la impersonal. Exemplele din GALR (2008) sunt cu subiecte reprezentate de verbe la supin sau la infinitiv (E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a condamna răutatea este explicabil). Acordul nu se poate face la plural deoarece conjuncții nu au trăsătura de număr, nefiind nominale. Acordul nu se face nici în gen, din același motiv, astfel încât în poziția de nume predicativ se preferă utilizarea adverbului, care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ceva vreme în urmă, să existe. Este și acesta un fel de plângere, sau de bucurie, dragii mei. Fericirea și nefericirea merg totdeauna mână în mână, și doar atunci când simțiți cuțitul durerii pricinuite de boli, de sărăcie, de trădare, de răutatea și egoismul celor de lângă noi (paradoxal, de cele mai multe ori durerea țâșnește mai intens când ne dezamăgesc cei pentru care am pune mâna în foc), sufletul nostru cade în genunchi și privește spre cer. Fericiți sunt cei care o fac fără
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Nietzsche, doar că În tinerețile mele „profesionale și spirituale” nu puteam să bănuiesc că „profețiile despre mine” se află ascunse, bine, adânc ascunse, unde...?!, În ceea ce părea la o primă și chiar și la o secundă analiză ca fiind „simple răutăți”, denigrări iuți și brutale cum le Întâmpină orice creator În drumul său spre critică și public!... Nu numai „destinul” mă preocupă În ultimii ani, ideea de destin, acel amor fati al lui Nietzsche, care nu e decât o amplă și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]