5,519 matches
-
într-o exemplară sistematizare pe ani, în așa fel încât oricine din cei interesați, poate obține cu ușurință și în timp util, orice informație dorită. Un capitol de mari proporții este consacrat receptării critice a operei lui Marin Preda („Reperele receptării”) și acesta organizat metodic, în Referințe în volume și în periodice. Sunt menționate astfel studiile, eseurile, articolele de sinteză ori pe tematici variate, comentariile din istoriile literare, din dicționare, enciclopedii și lexicoane, alături de interviurile acordate, de convorbirile cu alți scriitori
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
cercetători individuali, fie de către colective ale instituțiilor de profil (iată sugestia unor teme bibliografice pentru proiecte de granduri în Facultățile de Litere, de Filologie, din țară). Bibliografia Marin Preda oferă o imagine de ansamblu, impresionantă, privitoare la arhitectura operei, la receptarea ei critică, dar și la construcția unei vieți artistice așa cum și-a organizat-o și și-a urmat-o scriitorul însuși („preocupat de destinul său de creator”), impunând profilul unui scriitor de mare anvergură, din literatura noastră contemporană. Sinteza se
BIBLIOGRAFIA MARIN PREDA by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3778_a_5103]
-
a editorului este să epuizeze tot ce este accesibil, acest tot este, după cum am văzut, trecut printr-o severă sită de acceptare. Se ridică la fiecare pas pericolul imixtiunilor, posibile atât în manuscrise, cât și în ultimele lucrări inedite, problema receptării fiind mereu în atenția editorului. Deși proiectul ediției prevede eliminarea textelor deja apărute, atent la volume, editorul pierde din vedere controlarea paginilor revistei "Jurnalul literar", unde au fost publicate, după "Carpații", Scrisoare deschisă lui Mihai Sadoveanu și după "Curierul Românesc
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
din anii '44-'47. Aceasta, în împrejurările în care generația mea l-a iubit pe Călinescu, așa cum îl descoperea în jurul lui 1960, cînd noi ieșeam de pe băncile facultății, iar Călinescu dintr-un deceniu de marginalizare. Tocmai aici apare deosebirea de receptare între noi și cei de dinaintea noastră. Noi ne-am trezit la o viață literară pe cale de a se normaliză sub semnul revenirii lui Călinescu: în publicistica literară, prin rubrică din Contemporanul (am debutat în 1962 alături de el!), în român și
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
din jurul refrenului. În acest caz, muzica decade la treapta melodiilor de divertisment, ca prilej de relaxare a minților necultivate, cînd de fapt ascultarea muzicii cere încordarea atenției în direcția armonicelor. Sub acest unghi, nu există ascultare pasivă a muzicii, o receptare a ei în condiții de letargie, ci doar tensiunea cerută de o participare spontană la epifania sonoră. Epifania e irepetabilă, la fel ca tensiunea pe care o trăiești în acel moment. O astfel de tensiune exclude reveriile idilice, cum exclude
Sunetul crud by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3202_a_4527]
-
istoriei literaturii contemporane. Punctul central al rememorărilor și reconstituirilor lui Radu Brateș îl reprezintă, firește, volumul Aspecte din viața Blajului, din 1942. Apărută într-un moment de suferință a spiritului național, în urma Diktatului de la Viena, cartea a beneficiat de o receptare favorabilă din partea criticii, Octav Șuluțiu subliniind nu numai erudiția și rigoarea istorică și filologică a autorului (deloc suprinzătoare), ci și calitățile literare ale scrisului său. Radu Brateș a înțeles întrun mod original ideea de istorie culturală a „micii Rome”. Nu
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
prin vot secret de Consiliul Uniunii Scriitorilor și va funcționa patru ani; în acest timp, membrii juriului nu vor putea fi premiați; juriul va fi asistat de un secretariat tehnic care va monitoriza aparițiile editoriale ale anului în curs și receptarea lor critică; juriul se va întruni de câte ori va fi nevoie, va decide prin vot secret și își va încheia lucrările până în ziua de 15 aprilie a fiecărui an; acordarea premiilor va fi precedată de nominalizări; pot fi nominalizați scriitori care
La Uniunea Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11128_a_12453]
-
scriitor șaizecist, care nu fusese receptat în timpul vieții ca unul de prim-plan. Revanșa postumă a unui marginal nu pare să-și fi epuizat resursele. De aceea, pentru a oferi o imagine de ansamblu a operei și o istorie a receptării, este binevenită ediția critică îngrijită de Cristina Balinte, în colecția academică de ,Opere fundamentale", coordonată de Eugen Simion. Dintre contemporani au mai fost clasicizați în această colecție: Marin Preda, Petru Dumitriu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Ștefan Bănulescu. O evoluție
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
profesionist. De ele va putea profita editoarea (sau altcineva) într-un studiu de variantistică, puțin practicat la noi. În dosarul fiecărui volum sunt cuprinse: edițiile, bibliografia prozelor scurte sau a fragmentelor de roman publicate în presă, mărturisirile autorului despre carte, receptarea critică la momentul apariției și variantele. Întrucât nu există manuscrise (distruse de autor sau pierdute), operațiunea nu a fost foarte dificilă. Dar sunt de reținut și de studiat mulțimea variantelor, diferențele din volume față de versiunile publicate în presă. Editoarea face
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
scriitorului, eventual și corespondența. Să sperăm că va veni și el cândva. Această ediție critică de Opere Sorin Titel, foarte bună în toate compartimentele, prin calitățile ei documentare, critice și istorico-literare, de însumare a operei epice și de înregistrare a receptării ei în timp, contribuie într-un mod decisiv la fixarea unui loc al lui Sorin Titel din ce în ce mai sigur și la situarea lui adecvată în istoria literaturii române postbelice.
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
de - iartă-mi expresia, că nu e ironică - de niște panouri publicitare menite să rezume, să pună corect și eficient accentele, culorile, direcțiile, datele exacte de lansare a noilor «spații comerciale», să marcheze periodic ierarhiile fenomenului la zi, precum și evoluția receptării nou-veniților în piață. Țin minte ce perfect a picat la începutul anilor ’70 cartea lui Ion Pop despre Poezia unei generații. Sau ce utile erau cărțile lui Ulici din seria Prima verba. Sau ce bine s-a inserat, la vremea
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
Cosmin Ciotloș B. Fondane, Opere XIV. Baudelaire și experiența abisului. Traducere din limba franceză de Ion Pop și Ioan Pop-Curșeu Ediție critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu și Mircea Martin. Studiu introductiv și sinopsis al receptării de Mircea Martin. Prefață de Monique Jutrin, postfețe de Ioan Pop-Curșeu și Dominique Guedj, București, Editura Art, 2013, 616 pag. Despre calitățile propriuzis editoriale ale acestui al paisprezecelea volum din Operele lui Fondane a scris deja elocvent Răzvan Voncu în
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
Fondane a scris deja elocvent Răzvan Voncu în cronica sa. Nu mă voi referi la ele decât accidental, oricât de mare ar fi tentația de a pune în echilibru toate textele de escortă (incluzând un studiu introductiv, un sinopsis al receptării, o prefață și două postfețe). E destul să zic că, dacă va continua așa, seria aceasta de autor va deveni, odată încheiată, un model de seriozitate filologică. Deocamdată să consemnăm evenimentul: din 1947, când a apărut în Franța, acest studiu
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
toate meridianele lumii, întrucât pentru iubitorii muzicii sale el înseamnă un suprem și nobil omagiu adus unuia dintre cei mai mari creatori din istoria muzicii, care a schimbat radical o manieră de exprimare stilistică muzicală, aducând un nou mod de receptare și înțelegere a artei sunetelor. Compozitor extrem de controversat în epocă, dar și mai târziu, prin încercările sale tulburătoare de a oferi operei o nouă față în care să se reflecte simboluri profund metafizice, cu conotații metaforice sublimate, Richard Wagner a
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
muzicală în creația marelui compozitor. Un asemenea travaliu, făcut cu un efort imens, dar și cu o dăruire cu totul specială, constituie, după opinia noastră, o contribuție substanțială la formarea unei educații wagneriene pentru acel public mai puțin avizat în receptarea creației lui Richard Wagner. La succesul seratelor sale au contribuit câțiva artiști importanți de pe podiumul Ateneului: pianiștii Viniciu Moroianu, un rafinat și exigent stilist, tânărul Andrei Licareț, un pianist într-o continuă evoluție artistică, sensibil și creator de sensuri noi
Nevoia de Wagner by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3250_a_4575]
-
și apele diavolului, iar al doilea în 1997, cu romanul Maitreyi. Din păcate, ediția n-a mai putut fi continuată din cauza nechibzuitei privatizări a Editurii Minerva. Pentru a nu se alege praful de rezultatele unei imense munci de documentare privind receptarea critică a scrierilor lui Mircea Eliade care urmau să fie incluse în proiectata ediție, Mircea Handoca le-a reunit într-un ciclu de sinteze despre întoarcerea din rai (în România literară din 11 iulie 2008), Yoga (în România literară din
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
funcției estetice a literaturii în favoarea celei formative este recompensată cu o puternică vizibilitate socială a scriitorilor, care devin în socialismul real personalități "de vază", eroi ai transformărilor revoluționare. Cenzura este prima instanță de gestionare a vizibilității, completată apoi de tiraje, receptare critică, distincții și funcții. Mecanismele de construcție a carierei literare sînt proiectate de către putere astfel încît să selecteze operele și scriitorii care corespund cel mai bine idealului identitar al epocii. De-a lungul socialismului real, aceste mecanisme se schimbă, devin
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
noul canon. Este o cenzură à rebours, care gestionează vizibilitatea socială pe de o parte prin încarcerarea operelor în fonduri secrete (după ce se procedase o vreme la topirea cărților), reeditarea preferențială și selectivă, iar, pe de altă parte, prin orientarea receptării critice și ritualuri publice (de "înfierare" ori celebrare). Regimul popular recurge periodic la "recuperări", urmărind sinuozitățile liniei politice și transformînd practic, prin reinterpretare, scriitorii clasici în propagandiști ai noii ordini. Preferința pentru autorii decedați (uneori "valorificarea" are loc la scurt
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
Dalles, spectacol animat de verva cuceritoare a celor doi protagoniști, dirijorul, pianistul Valentin Radu, din Philadelphia, și dirijorul Voicu Popescu, muzician al Formațiilor Muzicale Radio. Amândoi au bucuria de a dărui, de a comunica, de a crea acea dispoziție be--nefică receptării muzicale. Este entusiasmantă evoluția acestui grup coral de amatori, tineri a căror performanță atinge nivelul cel de autentică valabilitate al profesionalismului. Muzică românească și muzică americană, armonii jazzistice, intonații ale songurilor din repertoriul standard, au încântat o asistență numeroasă, electrizată
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
lucrurilor pe nume. în Sinapse, noua carte publicată la editura proprie, sînt adunate articolele, interviurile, sentințele, rețetele trimise țării dinspre oaza Brașov. Plus cîteva articole publicate cel puțin a treia oară, (unele sigur a cincea oară), dar de a căror receptare autorul nu e mulțumit: Postmodernismul la Porțile Orientului, S-avem și noi postmoderniștii noștri, Paradisul din tomberon. Declarația de la început, cu lipsa de interes față de cronica literară, nu e în măsură să ne liniștească și să ne asigure că într-
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
să se exerseze în selecție. Ba, mai mult, fără să-și dea seama, era pus în fața unui blocaj al judecății: memoriile și jurnalele nu sunt compatibile cu un criteriu estetic, deci pot fi primite pe bandă într-o devălmășie a receptării euforice. Nu prea repede, cam prin 2000, s-a ajuns la sațietate (tot ce-i prea mult strică!), la autoiluzionare în legătură cu valoarea unora dintre aceste documente inedite și chiar la o stare de insalubritate a detritusurilor memoriei. Curiozitatea (politică, istorică
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
Pillat, mulțumiri și recunoștință. Am comentat anca primul volum al ediției și am constatat - prin colaționare atentă - unele erori de transcriere, abateri an dispunerea strofica a unor poeme și, mai ales, ănlocuirea comentariilor critice cu reproducerea, ăn ample citate, a receptării critice a fiecărui volum. Editoarea s-a supărat pe mine (riscul din totdeauna al criticului) dar, ăn restul volumelor, a cam ținut seama de observațiile semnalate. Ediția s-a ănchiat, cum se și cuvenea, cu un volum de corespondență (imensă
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
Editura Ideea Europeană, 2011, 559 pag. Există, oare, predestinare în istoria literaturii? Nu știu, dar constat, deocamdată, că există scriitori al căror destin nefericit continuă și în posteritate, menținându-i în obscuritate și blocându-i pe o orbită inferioară a receptării. Un caz flagrant este cel al lui Traian Chelariu, scriitor bucovinean din generația lui Mircea Streinul și a grupării Iconar, despărțit însă de aceștia pe chestiuni personale și, în ultimii ani ai interbelicului, de adeziunile ideologice. Și unii, și alții
Jurnalul lui Traian Chelariu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4734_a_6059]
-
Fernanda Osman Editura Polirom a retipărit anul acesta cartea Monicăi Spiridon, Melancolia descendenței, apărută inițial în convulsivul an 1989, puțin prielnic receptării unui act de cultură. Bîntuită de frenezia informării, aflată mereu în avangarda teoretică, neobosită importatoare de concepte de ultimă oră, scriitoarea nu mai are nevoie de prezentare. Cartea, însă, da, mai ales că se află acum în fața unei noi generații
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
judicios remarcat pe plan internațional, iar Premiul First Appearance, la festivalul olandez IDFA 2008 (Festivalul Internațional de Film Documentar), supranumit și "Cannes-ul documentarului" spune foarte multe despre acest debut. Dincolo de premii, filmele își dobândesc un statut special și prin receptarea în lumea din care au provenit, iar lumea lui este în primul rând o lume românească, lumea unei Românii profunde de care ne îndepărtează caricaturile folcloristo-butaforice gen "Eterna și fascinanta Românie" sau kitschul triumfalist al "fabulospiritului" emanat de cine știe ce conțopist
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]