17,060 matches
-
În gândire nu trebuie să funcționeze deci legea minimului efort, care este fundamentală, În schimb, pentru perpetuarea vieții În regnul animal. Μ „Teama care se teme de sine produce curajul.” Adevărul acestui aforism este confirmat de comportamentul timizilor autentici, care recurg deseori la acțiuni de bravadă pentru a se iluziona că nu le este teamă de a fi dezinvolți În societate. Totuși un astfel de curaj este neautentic, este un curaj Închipuit... Μ O gândire, cu cât ține mai mult la
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu neapărat de condamnat, deoarece abordarea frontierelor psihice are calitatea de a Îmbunătăți relațiile cu sentimentele noastre: mai ales cu acele sentimente care pot intoxica gândirea cu tot felul de temeri, obsesii sau fobii). Μ Credem că majoritatea celor care recurg la gândirea religioasă o fac nu atât pentru a afla ceva nou, cât pentru a se securiza (esența acestei gândiri este de a produce, În primul rând, transformări, modificări, și nu de a Înlătura o ignoranță de un anumit tip
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sine); pe de altă parte, opțiunea de a accepta o situație temporară de dependență, deși deliberată, nu-l absolvă pe cel În cauză de trăirea unor situații reale de umilință. Μ Nefericitul care se hotărăște, la un moment dat, să recurgă la tentativa de suicid dovedește că trecutul său este mai important pentru el decât prezentul sau viitorul. Această răsturnare a valorilor temporale este dată de predominarea În sufletul persoanei respective a stărilor emoționale negative (cum ar fi dezamăgirea și descurajarea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dintre părinți nu se consideră vinovați de minciunile copiilor lor. Dar ei nu se Întreabă dacă nu cumva aceștia Își ascund uneori greșelile de teama de a nu fi pedepsiți mai aspru decât cred ei că ar merita! Alteori, copilul recurge la minciună pentru că a observat că-i este mai ușor să obțină un favor de la părinți prin gestul plăcut și ademenitor al unei lingușiri, decât printr-o faptă merituoasă, care presupune Însă un efort de durată. Μ De ce copilul dorește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mână, formându-și o nouă mentalitate „modernă”, precum și prăbușirea organizației ecleziastice și a prestigiului acesteia expun CD la acea înfrângere, ce o va constrânge să-și arunce masca democrației și o va aduce în fața unei unice opțiuni: aceea de a recurge la aceleași instrumente de putere ca și fascismul clasic. Lucru care este - cred eu - imposibil de realizat de-acum, din punct de vedere istoric. Amenințarea pentru Italia o reprezintă eventual o lovitură de stat asemenea celei din Etiopia (sau Portugalia
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
gândească la Stalin. Cât despre mine, n-am nici o îndoială: „crimele” lui Stalin sunt rezultatul raportului dintre alegerea politică (bolșevismul) și cultura precedentă lui Stalin (adică ceea ce Moravia numește, cu dispreț, premoral sau preideologic). De altfel, nu este nevoie să recurgem la Stalin, la alegerea sa corectă și la fondul său cultural țărănesc, clerical și barbar. Exemplele sunt nenumărate. Chiar și eu, de exemplu, după părerea lui Maurizio Ferrara (care în Unità îmi aduce aceeași critică precum Moravia, adică îmi amintește
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care îl susțin pe Pannella numai la nivel „individual”, niciodată ca reprezentanți ai unor partide sau grupuri). Te va surprinde foarte tare, cititorule, să afli care sunt motivele inițiale pentru care Pannella și alte zeci de persoane au trebuit să recurgă la arma extremă a grevei foamei; altfel spus, la ce stadiu de dezinteres, delăsare și dispreț s-a ajuns. Nimeni nu „te-a informat” încă de la început, clar și la momentul potrivit care sunt aceste motive și, dată fiind situația
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
brusc toată sinceritatea sa, cu o claritate aproape scandaloasă. Cum și de ce? Nu este greu de răspuns: pentru prima dată Paul al VI-lea a făcut ceea ce făcea în mod normal Ioan al XXIII-lea, adică a explicat situația Bisericii recurgând la o logică, la o cultură, la o problematică ne-ecleziastică, ba chiar exterioară Bisericii: aceea a lumii laice, raționaliste, poate chiar socialiste - chiar și reduse și anesteziate prin sociologie. O privire fulgerătoare aruncată „din afară” Bisericii i-a fost
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
s-o repet. Însă primul lucru pe care aș dori să-l spun e acesta: când vine vorba despre avort, este singura dată când radicalii și cei mai puri și mai riguroși democrați favorabili acestei practici fac apel la Realpolitik, recurgând implicit la ignorarea „cinică” a stării de fapt și a bunului-simț. Dacă ei și-au pus mereu, înainte de orice și poate la nivel ideal (așa cum e normal), întrebarea care sunt „principiile reale” ce trebuie apărate, de data aceasta n-au
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a muncitorilor - și mă acuză de „delict de opinie”. Opinia mea în cazul de față este că eu consider „avortul” o culpă. Dar nu moral - acest aspect nici nu poate fi pus în discuție. Moral nu condamn nici o femeie ce recurge la avort și nici un bărbat care este de acord cu asta. Eu văd și am văzut în aceasta o chestiune juridică. Chestiunea morală îi privește numai pe „actori”, este o problemă între cel care avortează, între cel care înlesnește avortul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
au făcut aceeași inferență pe care am văzut-o la Natalia, adică au făcut un proces greșit (și intenționat, precum lupul cu mielul) intențiilor mele, atribuindu-mi un argument la care numai un „nebun” sau un „diletant cretin” ar putea recurge. În al doilea rând, au izolat „starea de spirit” cumplit de dureroasă care poate să fi influențat atitudinea mea referitoare la avort (faptul că am amintit că avortul este un delict, chiar dacă practica sfătuiește să nu fie penalizat) și, în loc să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
contrat, ești pedepsit să fii supus unei vânători de vrăjitoare, dacă nu pentru „practici”, măcar pentru sentimentul și calitatea vieții ce rezultă de aici. În al patrulea rând, au înscenat o vânătoare de vrăjitoare - ca întotdeauna, terorizantă pentru bietele vrăjitoare -, recurgând, în loc de pedepsele corporale pe care nu le mai au la dispoziție, la vulgaritatea cea mai frustă. Împreună cu alții, peste care trec din motive de spațiu și de stimă, în apărarea lui De Marsico a intervenit și Giorgio Bocca 1 (L
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Bocca 1 (L’Espresso, 9 februarie 1975). Deloc surprinzător. Sexul cu ferocele sale intoleranțe este o zonă încă nebătută a conștiinței și a cunoașterii noastre. Puritanismul lui Bocca este bine cunoscut. Așadar, în domeniul acesta, el nu poate decât să recurgă la locuri comune, întotdeauna dătătoare de siguranță, fapt ce conferă limbii sale un anumit barbarism, din care ies la suprafață - ca acel murdar la Natalia - maîtres à penser și sprint: vulgaritatea lingvistică este produsul direct al unei conștiințe murdare; la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ce înseamnă un raport democratic sau un raport uman cu ceilalți. Astfel că, atunci când Bocca afirmă: „Majoritatea locuitorilor Italiei consideră amplexul între femeie și bărbat ca fiind modul natural de a face dragoste”, în afară de faptul că spune un adevăr ridicol, recurge exact la același principiu jignitor pe care se întemeiază noțiunea de „sentiment comun al pudorii” din codul fascist al lui Rocco și al lui De Marsico. 1 martie 1975. O inimă 1tc "1 martie 1975. O inimă1" Cititorul să mă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
că prin aceasta avortul încetează să fie o vină pentru conștiință. Nu există anticonformism care s-o justifice, iar cei pentru care anticonformismul constă doar în susținerea fanatică a avortului sunt cu siguranță enervați, iritați de acest lucru. Și atunci recurg la cele mai vechi metode pentru a se elibera de adversarul care îi privează de plăcerea de a se simți lipsiți de prejudecăți și avangardiști. Astfel de metode vechi, infame sunt cele ale „vânătorii de vrăjitoare”: instigarea la linșaj, înscrierea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
petrecut întreaga viață sub regimuri tradițional clerico-fasciste. Când eram adolescenți, a fost fascismul; a urmat prima Democrație Creștină 4, care a reprezentat continuarea literală a fascismului. Prin urmare, era drept să reacționăm așa cum am reacționat. Prin urmare, era drept să recurgem la rațiune pentru a profana toate gunoaiele pe care clerico-fasciștii le sfințiseră. Prin urmare, era drept să fim laici, iluminiști și progresiști cu orice preț. Acum, Calvino - deși indirect și cu tot respectul unei polemici civilizate - îmi reproșează un anumit
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Lorenzo Milani 2, așa cum se citește un roman epistolar, adică neatribuindu-i o valoare de document, ba mai mult decât atât, de document de unică importanță. Și cum nu am folosit Scrisorile pentru a înțelege Experiența pastorală 3, nu am recurs la Experiența pastorală și la celelalte scrieri pentru a înțelege Scrisorile. Am umplut la modul romanesc lacunele și lungile pauze dintre scrisori. Am făcut reconstrucții și am stabilit legături; am făcut presupuneri și am încercat să interpretez, exact așa cum se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mai puțin periculos decât fascistul ce a vrut să convingă parlamentul francez să definească homosexualitatea drept o „calamitate socială”. Dar nu asta voiam să spun. „Momentul politic” al homosexualității trebuie căutat în altă parte, chiar dacă la periferia vieții publice. Voi recurge la exemplul iubirii dintre Maurice și Alec din minunatul roman al lui Forster din 1914 și la dragostea dintre un muncitor și un elev dintr-o la fel de superbă (dar inedită) povestire de Saba1. În primul caz, Maurice, un bărbat din
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fascist nenorocit de acum zece ani nu este nimic în comparație cu indignarea pe care mi-a stârnit-o zilele acestea un articol al unui pretins antifascist: al directorului adjunct al ziarului La Stampa, Casalegno. Într-un articol de-al său, scris recurgând la cele mai rele locuri comune „jurnalistice”, învechite chiar și pentru ironia lui Dostoievski în 1869, polemizează la adresa mea, a lui Moravia, a lui Parise și a lui Pannella pentru o dezbatere de-a noastră cu privire la filmul Fascista de Nico
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
program de antrenare se dovedește a fi mult mai util comparativ cu o achiziție pe cont propriu, ceea ce ar trebui să motiveze companiile în implicarea managerilor în programe de antrenare (p ≤ 0,01). Cele mai multe firme cer managerilor/potențialilor manageri să recurgă la învățare spontană, care însă este neeconomică și poate duce la formarea unor seturi decizionale, de comunicare etc. greșite sau inadecvate stilului lor managerial. Achizițiile pe cont propriu sunt mai puțin sistematizate, iau în calcul doar nevoile de formare de la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
managerii achiziționau o serie de cunoștințe și abilități manageriale, transferul lor în contextul organizațional nu se producea și se înregistrau frecvent o serie de manifestări nedorite (conflicte de rol, încapsularea competențelor antrenate etc.). Pentru a ieși din acest impas am recurs la o evaluare a transferului competențelor achiziționate, la trei luni după programul de antrenare, care a sugerat că, exceptând dimensiunea „orientarea către clienți” (scorul CF), transferul abilităților antrenate (comunicare, comportament etic, managementul sarcinilor, managementul oamenilor, eficiență interpersonală, viziune) este semnificativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
fragile și instabile A1b2 + + + ? dificultate de transfer A2b2 + + + + antrenare eficientă Tabelul 5. Profiluri tipice ale evoluției celor patru grupuri experimentale, după criteriul învățării și criteriul comportamental Grupul a1b1: este un grup martor pentru ambele criterii, nesupus nici unei manipulări experimentale; managerii recurg la învățare spontană, după modelul self-made-manager; au un stil managerial cu pronunțate accente tranzacționale; ilustrează evoluția obișnuită care se produce în absența antrenării, dar permite și anticiparea unei viitoare stări de criză la nivel organizațional, stare pe care top-managementul deja
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
grup este intens conflictual; între managerii neantrenați și subordonații antrenați tinde să se instaleze o stare conflictuală (în cinci dintre cele zece cazuri), uneori soldată cu cereri de transfer în alte echipe de muncă sau alte departamente (trei cazuri); managerii recurg la învățarea spontană sau preiau cunoștințe de la subordonații antrenați; evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare pare să aibă un efect semnificativ în ceea ce privește achiziția de cunoștințe de către manager, dar nu pare să influențeze retenția cunoștințelor; datele obținute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
antrenării competențelor psihologice și sociale ale managerilor crește dacă aceasta este acompaniată de organizarea de grupuri de antrenare independente în care să fie incluși subordonați ai acelor manageri. Grupul a1b1 este un grup martor pentru ambele criterii, în care managerii recurg la învățare spontană, după modelul self-made-manager. El ilustrează evoluția obișnuită care se produce în absența antrenării, dar permite și anticiparea unei viitoare stări de criză la nivel organizațional, stare pe care top-managementul deja o percepe. Managerii nu sunt conflictuali, dar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au fost implicați în programe de antrenare. Acest grup este intens conflictual: între managerii neantrenați și subordonații antrenați tinde să se instaleze o stare conflictuală, uneori soldată cu cereri de transfer în alte echipe de muncă sau alte departamente. Managerii recurg la învățarea spontană sau preiau cunoștințe de la subordonații antrenați. Evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare pare să aibă un efect semnificativ în ceea ce privește achiziția de cunoștințe de către manager, dar nu pare să influențeze retenția cunoștințelor; datele obținute
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]