4,965 matches
-
decât retoric (xxi-xxii). Astfel Anderson reia o poziție similară a lui Hellmann, cea a "grilei-generative" retorice care este necesară pentru a impune o anume ordine într-o lume aparent absurdă. În consecință, eseurile antologate se ocupă în general de parametrii retorici ai analizei, ele diferind atât cât pot diferi teoriile retorice. Spre exemplu, Charles Schuster examinează proza lui Richard Selzer, angajându-se în ceea ce el numește o "analiză estetică" cu mijloacele discursului Noii Critici, referindu-se spre exemplu la "viziunea poetică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lui Hellmann, cea a "grilei-generative" retorice care este necesară pentru a impune o anume ordine într-o lume aparent absurdă. În consecință, eseurile antologate se ocupă în general de parametrii retorici ai analizei, ele diferind atât cât pot diferi teoriile retorice. Spre exemplu, Charles Schuster examinează proza lui Richard Selzer, angajându-se în ceea ce el numește o "analiză estetică" cu mijloacele discursului Noii Critici, referindu-se spre exemplu la "viziunea poetică" (3-4). Totuși, în mod ciudat, Schuster nu invocă o mică
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sport de la causerie française fine, banale, aimablement malveillante, inutilement spirituelle, vulgairement distinguée qui donne une réputation particulière et très enviée à ceux dont la langue s'est assouplie à ce bavardage médisant" [Maupassant, Fort comme la mort, p. 39]. Abilitatea retorica, destul de apreciată în acest mediu, constă în a spune lucruri cât mai multe și cât mai diferite. Faptele diverse sunt selectate și reconstruite după criterii și convenții culturale comune ale publicului prezent. Salonul predispune la o prelucrare nuvelistica a faptului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Rougon, p.93-94]. Momentul confesiunii, tipic feminin, lipsește din discursul Parizienei. Ea însă îl poate simula: "Des choses très simples, racontées par elle, semblaient des confidences" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.382]. Teatralizarea verbalului constă, de asemenea, în folosirea figurilor retorice de ordin metalogic, specifice pentru limbajul Parizienei: hipotipaza (relaționarea abstractului cu sensibilul), prosopopeea (ceea ce este spus și ceea ce nu este spus)371, ekfraza (elementul verbal și cel vizual 372), analogia privire/înțelegere 373. Aceste figuri, precum și altele, cum ar fi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
L-am întrebat abrupt, fără protocol, cu acea candoare abrazivă a tinerilor: "Ce serviciu de informații vă ajută pentru asta?" Întrebarea legată de sprijinul pe care Casa Regală a României îl putea avea de la vreun serviciu secret era una pur retorică, bineînțeles. Era evident, chiar și pentru un nespecialist, că nimeni nu luase vreodată în calcul revenirea Regelui Mihai pe tronul de unde fusese alungat de teroriștii sovietici, nici de partea vestică, nici de cea estică a Cortinei de Fier și, din
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
țină pasul cu șantajiștii de presă care au scule mult mai performante!), atâta vreme cât camerele de filmat montate în pereți aveau termenul de garanție depășit, fiind rămase din zestrea securistă de care onorabila instituție păstorită de domnul Maior s-a scuturat, retoric, cu mulți ani în urmă. Ca astăzi să montezi în pereți asemenea dinozauri tehnologici precum erau camerele arătate la televizor înseamnă fie că banii alocați instituției s-au dus pe apa sîmbetei pe alte fleacuri, fie că cei care le
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în societatea de tranziție. Haida-de!, îmi veți spune, dar olimpicii, dar școlile de elită, dar miile de liceeni care pleacă la universități occidentale, dar marii profesori?- Știu și eu ce să răspund la aceste întrebări, mai mult sau mai puțin retorice? Marile școli, unde pretențiile financiare ilegale ale conducerii iau deja forma extorcării (dacă nu faceți față, marș la o școală de cartier, noi suntem liceu de elită! - spune, de regulă, câte o matracucă pusă ca interimar de partid, ale cărei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-cultivarea sugestiei; cu ajutorul acesteia sunt puse În evidență stări sufletești inedite, nedefinite, de melancolie și plictis; - cultivarea sugestiei muzicale, a sonorității verbale; - existența sinesteziei (perceperea simultană a unui ansamblu de senzații, auditive, vizuale etc.). Apărut ca o reacție Împotriva poeziei retorice a romanticilor și a impersonalității reci a parnasienilor, simbolismul dispune de o estetică proprie. Jean Moreas publica, la 18 septembrie 1886, În suplimentul literar al ziarului Le Figaro, o scrisoare intitulată Le Symbolisme, devenită manifestul literar al noii mișcări. În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
caracter descriptiv, enciclopedist, variat. Nu am observat să existe o aplecare specială spre psihologii individuale sau de masă, atunci când vorbește de mentalități, autorul pare a prelua de fapt informații statistice și a opina pe baza lor. Mereu apare câte un retoric "la ce ne putem aștepta?", "ce va fi?", "prețul? Rămâne de văzut" etc., dar și câte un "aflu", "constat", "mi se explică" care sugerează dorința de implicare a autorului și atenția completă arătată chestiunii și căutarea unor răspunsuri și soluții
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din sticlă, pe care acum pur și simplu i-au scos. Așa că pavilionul a devenit o terasă pe care o traversezi să mergi spre alte pavilioane"590. Întrebat de Ștefan Constantinescu ce rol joacă în viața artistică, Tom Sandqvist devine retoric: "Suedeză, finlandeză, internațională? (...) Mă poți crede sau nu, dar după ce am fost activ în calitate de critic de artă, curator, scriitor, cercetător și profesor, timp de atâția ani, gândul de a te strădui să obții o anumită poziție sau de a juca
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din viața scriitorului. Aflăm că, în 1906-1911, scriitorul învață vechile limbi nordice: finlandeza, islandeza, norvegiana, etc. În anul 1911 începe studii de filologie comparată și citește epopeea mitologică finlandeză Kalevala 626. În Corupția e un lucru bun, același autor devine retoric: "Corupția e legată de mentalitatea unui popor, și de nedezrădăcinat. Cum altfel am putea explica faptul că Finlanda e țara europeană cea mai onestă și Rusia, vecina ei, e țara europeană cea mai coruptă?"627 În 1918 pacea este "declarată
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
clasici ai domeniului sunt contemporanii noștri 3. Gestul poate ilustra conform definiției din Concise Oxford Dictionary atât ținuta generală, în sensul atitudinii corpului, cât și ,,o mișcare semnificativă a membrelor sau a corpului", ,,ca expresie a sentimentelor sau ca procedeu retoric"4. Această definiție ne duce cu gândul la fiecare criteriu de prezentare a corpului omenesc formă, înălțime, forță, dimensiune, mobilitate, culoare, miros care au fost valorizate din plin în retorică. Încă din Antichitate apare convingerea legată de rolul gesturilor în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesor; • ambiguitatea generată de polisemia termenilor (există termeni care au mai multe înțelesuri și trimit la mai multe referințe, iar discursul didactic poate fi blocat datorită ambiguității lor; de aceea, se recomandă identificarea sensului în funcție de context); • utilizarea figurilor și procedeelor retorice deși elevii nu au capacitatea semio-cognitivă și lingvistică pentru a înțelege anumiți termeni. Un alt aspect esențial al dimensiunii semantice se referă la construirea unui discurs coerent, ceea ce presupune o adecvare semantico-pragmatică a comunicării (repertoriul comun de cunoștințe, impactul parametrilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și inter-metodologic de cercetare, care permite abordarea practicii artistice din perspectiva celor mai variate domenii ale acțiunii, de la filosofie și știință (sociologie, psihologie, antropologie, etnologie) la economie și politică, post-estetica este un tip de discurs care apelează la descifrarea poetică, retorică, semiotică (în principal, pragmatică) și ideologică a unor semnificații sociale, politice, economice și, în general, culturale, care se manifestă în dependență de modul de redare estetică a operei de artă, mod succedat, în ordinea receptării, de un interes practic, extraestetic
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
o tehnică, ca o percepție și o procedură, manifestându-se atunci când, de pildă, un text este dublat de un altul, avându-și originea în comentariu și exegeză. Evocarea critică a acestui aspect metatextual prezintă alegoria ca pe un ornament interpretativ retoric. Cu toate acestea, fiind implicată în rescrierea unui text / povestirea unei imagini în termenii semnificațiilor sale figurative, alegoria devine modelul descriptiv al structurii interne a unei opere. Apropriindu-și un anumit imaginar, alegoria operează prin interpretarea semnificațiilor culturale, creând astfel un
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a explica evoluția practicii criticii instituționale, de la "prima generație" a distanțării față de instituție la "a doua generație" a implicării în instituție, Raunig propune ca exemplu, în conformitate cu un demers a lui Foucault 151, evoluția practicii parrhesiei, a discursului liber de jocurile retorice și ambiguitate, ca o mișcare de la o tehnică politică la una personală, de la exprimarea periculoasă și curajoasă a adevărului în public, ca drept instituțional, la deconspirarea personală a adevărului față de sine însuși. Din perspectiva lui Raunig, acest proces genealogic, de la
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de creație circumstanțial, este supus testării de către teorii concurente. S-ar putea obiecta, de pildă, că și critica normativă este constructivă, însă diferența față de critica creativă este aceea că prima e prescriptivistă în vreme ce a doua este facultativă, opțională sau apreciativă, retorică. • Fiind caracterizată printr-o tentă critică orientată către investigarea creativă a naturii conceptului de artă, arta conceptuală se individualizează prin asumarea rolului teoretic de către artiști. Ca atare, câtă vreme documentarea noțiunii de artă se realizează din perspectiva practicii artistice și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
aproprie și să monteze diferite alte teorii pentru a indica o anumită stare de fapt a teoretizării actuale, ci ar trebui să reelaboreze condițiile exercitării unui alt tip de discurs critic care să discrimineze cu acuratețe elementele de semiotică, poetică, retorică și politică articulate în operele de artă contemporană și, eventual, să revigoreze prin exemplul său tehnic și euristic practica artistică actuală. Un exemplu concret al acestui tip de teoretizare angajată în stabilirea unei relații directe cu practica artistică îl oferă
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
I. Grecu, Constantin (pref.) 008:316.77 Potrivit Legii nr. 8/1996, a dreptului de autor, reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA GEORGINA OANA GABOR Criticismul retoric în științele comunicării Atelier pentru un vis Cuvânt-înainte de Constantin GRECU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: criticism retoric, abordări calitative și critice, științele comunicării Cuprins Cuvânt-înainte (Constantin Grecu) / 7 Introducere / 15 Capitolul I. O istorie metodologică americană a domeniului științelor comunicării
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
parțială sau totală) a prezentei cărți fără acordul Editurii constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu aceasta. PRINTED IN ROMANIA GEORGINA OANA GABOR Criticismul retoric în științele comunicării Atelier pentru un vis Cuvânt-înainte de Constantin GRECU INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuvinte-cheie: criticism retoric, abordări calitative și critice, științele comunicării Cuprins Cuvânt-înainte (Constantin Grecu) / 7 Introducere / 15 Capitolul I. O istorie metodologică americană a domeniului științelor comunicării / 21 Capitolul II. O istorie alternativă a abordărilor calitative și critice ale fenomenelor comunicaționale / 45 1. Alberto
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Karlyn Kohrs Campbell / 147 5. Criticismul dramatic: Kenneth Burke / 166 6. Criticismul narativ: William F. Lewis / 211 7. Criticismul postmodern: Raymie McKerrow / 250 Concluzii / 293 Bibliografie / 297 Abstract / 301 Résumé / 303 Cuvânt-înainte Apariția, la Institutul European din Iași, cărții Criticismul retoric în Științele comunicării. Atelier pentru un vis a doamnei Georgina Oana Gabor constituie, fără îndoială, un important eveniment publicistic în domeniul științelor comunicării, așa cum sunt aceste științe cercetate și predate în facultățile de comunicare de la noi din țară. Cartea la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
și apreciată de un număr tot mai mare de autori din alte țări, în primul rând din țara-continent în care și-a făcut studiile doctorale. Primele două sintagme din titlul cărții la care ne referim, foarte fericit alese, anume "criticismul retoric" și "științele comunicării", sunt foarte sugestive pentru întregul conținut al cărții. Criticismul retoric are ca obiect de cercetare retorica, iar aceasta este considerată drept cea mai veche cercetare a comunicării. Retorica a fost privită sub cel puțin trei aspecte: ca
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în primul rând din țara-continent în care și-a făcut studiile doctorale. Primele două sintagme din titlul cărții la care ne referim, foarte fericit alese, anume "criticismul retoric" și "științele comunicării", sunt foarte sugestive pentru întregul conținut al cărții. Criticismul retoric are ca obiect de cercetare retorica, iar aceasta este considerată drept cea mai veche cercetare a comunicării. Retorica a fost privită sub cel puțin trei aspecte: ca activitate de comunicare, ca disciplină de învățământ și ca domeniu de cercetare teoretică
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
-ul (argumentarea logică) și pathos-ul (emoțiile și sentimentele auditoriului), folosite astfel: prima, în partea de început a discursului, cea de a doua, în partea centrală a discursului, iar ultima, în partea de încheiere a discursului. Obiectivul mai general al discursului retoric era triplu: să instruiască (docere), să pună în mișcare (movere) și să placă sau să delecteze (delectare). Cicero a teoretizat cele cinci canoane ale retoricii: invenția (crearea argumentelor și dovezilor pentru susținerea unui punct de vede, a unei teze), dispoziția
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mai ales pentru a desemna cercetarea comunicării din punct de vedere "științific" și mai ales cantitativ. Cercetarea comunicării, sub aspectele ei cele mai generale, care acoperă atât aspectul "umanist", cât și pe cel "științific", poartă mai degrabă denumirea de "Criticism retoric", "Critică retorică" sau chiar de "Retorică critică". Alegerea este, în ultimă instanță, o chestiune de preferință personală. Autoarea cărții de față a optat pentru primul titlu. Criticismul retoric ni se înfățișează, astfel, sub forma unei metateorii, adică a unei meta-retorici
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]