5,274 matches
-
se află o biserică de lemn, lungă de 12 pași și lată de 6, acoperită cu paie, închinată Sf. Marii «celei mari, cum îi zic ei, adică Adormirea Maicii Domnului»”. Pe altarul acesteia, despre care putem presupune că era de rit catolic, fusese depusă o pietà. Au un felon, un potir de argint, dar spart, și două clopote frumoase. În mijlocul bisericii se afla cristelnița, iar în jurul bisericii cimitirul. Preot nu aveau, uneori venea cel de la Iași. În biserică se cânta în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Veress, dar abia de curând publicat și tradus integral din latină. Codex Bandinus s-a dovedit a fi o sursă de informații extrem de importantă pentru cunoașterea universului catolic moldovean, întrucât, ca urmare a vizitelor episcopului în toate parohiile de acest rit din Moldova (octombrie 1646-ianuarie 1647), a întocmit o sinteză, datorită căreia aflăm amploarea răspândirii catolicismului aici, dar și despre credincioșii de acest rit din zona Hușilor: în cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
importantă pentru cunoașterea universului catolic moldovean, întrucât, ca urmare a vizitelor episcopului în toate parohiile de acest rit din Moldova (octombrie 1646-ianuarie 1647), a întocmit o sinteză, datorită căreia aflăm amploarea răspândirii catolicismului aici, dar și despre credincioșii de acest rit din zona Hușilor: în cele 40 de localități vizitate, trăiau 5.937 de catolici, ce alcătuiau 1.051 familii, păstoriți de 10 preoți și 13 dascăli. Multe alte detalii se referă la curtea domnească, obiceiurile românilor. Pe toți aceștia îi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secui Paul Beke . Bandinus exagera atunci când afirma că cele mai multe orașe sunt ungurești: Trotuș, Bacău, Huși (Huse Varosa !), ca și multe sate, foarte probabil sub influența consilierului numit mai sus. Raportul scris în limba latină, Observațiunii generale a tuturor bisericilor de ritul romano-catolic din provincia Moldova, conținea multe informații despre obiceiurile din Moldova. Unele se refereau la mănăstirea episcopului „schismatic” (ortodox). Biserica Catolică („templul catolicilor”) se afla „într-o poziție frumoasă”. Era asemănătoare unei case țărănești, „făcută grosolan din lemne, lipită cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trimis de acesta la Roma, confirma această părere, așa cum reiese în descrierea sa din 1671. Misionarul Francesco-Maria Spera (? - după 1670) relata, în Starea provinciilor celor două Valahii (23 mai 1670), aceeași stare de sărăcie a preoților și a bisericilor de rit catolic din Moldova: „La Huși, biserica nu are nimic, acolo stă un preot, vrea să plece pentru că nu are cu ce trăi; sunt acolo 150 de suflete”. Giovanni Batista del Monte Santa Maria (1630-1689), în Notă și informații despre bisericile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cele două religii creștine s-a oglindit în plan personal în neînțelegeri între parohul catolic și episcopul Hușilor, în prima jumătate a anului 1808, generate de dreptul de proprietate asupra terenului pe care urma să se construiască noua biserică de rit catolic, cea veche fiind arsă în 1796. Cei doi parohi, Francesco Longhi și Angelo Cantone, au înregistrat în anul 1808: 57 de copii botezați, 8 căsătorii, 39 de înmormântări, notând cu o grafie diferită de cea obișnuită, toponimele: Corni Valle
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu-și puteau înlătura gândirea. Când veni rândul meu, îmi închipuii pe micul meu nepot Ion Niculescu-Dorobanțu la Predeal în vila mamei. «Olé, beau ciel! quel bleu! et des sapins autour, une joli maison et un bel enfant; comme il rit et montre ses belles dents!» Era exact tabloul ce evocasem în capul meu și pe care forța ei magnetică îl străpunsese. Așa și cu a ta voyante.“ Biata Elena se uită lung la mine și căzu pe pernă, dar se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zilnic, parcur gând micile străzi din Cetățuie, pe itinerarii istratiene identi ficabile. Iar în apropiere era un alt cuprins istratian, Comorofca lui Codin, eroul cu trăsături romantice, uriașul cu suflet de copil, bestia miloasă. Comorofca era cartierul lipovenilor, creștini de rit vechi rusesc, al căror lăcaș de închinăciune se afla undeva nu departe de casa noastră de pe Cuza. Eram impresionat în fiecare duminică dimineața de spectacolul trecerii lor, în grupuri mari, către biserică, venind din Comorofca pe strada Caran tinei, femeile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
-o apoi an de an, până când a devenit, cum am spus mai înainte, una dintre instituțiile care defineau cultural orașul. Faima librăriei îi conferise celui care o întemeiase un mare prestigiu public, un statut neoficial de notabilitate a urbei, întă rit, acesta, și de prestanța, de înfățișarea impunătoare a omului. Înalt, robust, măsurat în gesturi, abordând mai tot timpul costume în culori austere, cămăși albe și lavalieră, oriunde apărea, Teodor Manea atrăgea atenția și le dădea celor din jur sentimentul că
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
fost practicat de Florența, de asemenea, care în 1327 a devenit nașă a copilului Ducelui de Calabria și în 1390 l-a nășit pe copilul lui Bernabo Visconti din Milano 44. Dar în cadrul stăpânirii Florentine a secolului al XV-lea ritul tradițional a devenit controversat, în 1456 o lege interzicând practicarea lui de către supușii din obști. În preambulul legii se declară că prin relația de nășire "guvernatorii devin partizanii acestor locuri și, de asemenea, ai persoanelor singulare, până la reprezentarea sau favorizarea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
care desemnează limbajele și acțiunile simbolice proprii unei comunități ca fiind culturale. De aici, la istoricii inspirați de antropologie, atenția s-a concentrat asupra manifestărilor colective în care se enunța într-un mod paroxistic un sistem cultural: ritualuri de violență, rituri de trecere, sărbători carnavalești etc." La présente collection, intitulée Histoire culturelle, histoire des mentalités, anthropologie historique, publie des travaux ayant pour objet l'étude historique des modèles culturels et leur mise en pratique, autrement dit des travaux qui se penchent
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Aristotel, cu Comenius sau Rousseau, cu John Dewey sau Maria Montessori sau cu altcineva care ți se potrivește ca însoțitor ești mereu în pelerinaj, autentic revoluționar față de propria-ți viață. Ești, uneori fără să-ți dai seama, într-un continuu rit de inițiere, de trecere. Ești călătorul care se desparte de ceea ce este și ceea ce știe, trece pragul descoperind adevăruri noi și se reîntoarce înzestrat cu o nouă înțelepciune. În călătoria mitică te puteai reîntoarce cu lîna de aur sau cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cercetate fenomenele lumii fizice, ca realități exterioare omului. În concepția lui Durkheim, obiectul sociologiei îl constituie faptul social; acesta este considerat ca lucru, exterior indivizilor și exercitînd asupra lor o influență constrîngătoare (de exemplu, normele juridice și morale, dogmele și riturile religioase, obiceiurile, regulile de comportare, limbajul, sistemele economice, sistemul de educație etc.). Faptul social se recunoaște după puterea de constrîngere pe care o exercită asupra oamenilor (cei ce încearcă să i se împotrivească întîmpină rezistență, iar dacă s-au împotrivit
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
școli secundare, bine organizate, cu o Universitate la Cluj și o Academie de drept la Oradea. O situație bună avea și învățămîntul pentru populația germană, chiar dacă o parte din școli erau particulare, învățămîntul românesc era în totalitatea lui confesional (de rit ortodox sau greco-catolic). Populația românească trebuia să asigure localul de școală, precum și salarizarea învățătorului. Printr-o serie de legi din secolul al XIX-lea (1879, 1883, 1891), s-a introdus obligativitatea studierii limbii maghiare, iar în 1895 s-a fixat
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
bour, heraldistul Dan Cernovodeanu afirmă că el exista anterior primei descălecări a țării de către Dragoș și consideră plauzibilă teoria lui Ștefan Gorovei, simbolul fiind expresia unui cult solar de tradiție antică dezvoltat în aria Carpaților nordici „care includea și un rit cinegetic terminat prin imolarea animalului pe malurile unui râu” . Privitor la evoluția, influențele și cauzele contaminării simbolurilor din stemele celor două principate, cercetătorul a concluzionat că acvila valahică, simbol derivat din vulturul (aegypius monachus) așezat pe scutul primilor Basarabi existent
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
în două articole ale acordului, Poarta dădea anumite asigurări, interpretate ulterior de diplomații ruși ca oferindu-le dreptul de a vorbi în numele populației creștine din tot imperiul. Articolul XIV îi permitea Rusiei să construiască la Constantinopol "o biserică publică de rit grecesc, care se va afla permanent sub protecția ministerelor acelui imperiu, acestea ferind-o de orice constrîngere sau insultă." Articolul VII, cel mai controversat, era formulat după cum urmează: Sublima Poartă promite să apere tot timpul religia creștină și bisericile ei, ea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o meserie interesantă. Sau barem originală. Oricum, utilă. Să fii un fel de tâmplar pentru morți. Toatea astea presupun o filosofie aparte. Cinică sau poate resemnată. Totuși, munca ta aproape că are întemeiere în sacru. Ești, pe undeva, regizorul unui rit de trecere. - Nu m-am căsătorit. Stând în Predealu’ ăla, veneau 20 de zile grupuri de suedeze... am dus o viață mai libertină, vorba aia, încalecă și fute, descalecă și du-te, am mai stat cu o fată un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
atace. Mai timid am fost. De aici se decid și oamenii cu bun-simț, îi separi de ipocriți, lichele. Am simțit mereu mai mult decât restul oamenilor. Mai acut. Cumva, eu am murit și am înviat, am parcurs un fel de rit de purificare. Am știut să mă bucur de orice. Sunt patetic, dar nu mă simt vinovat de asta. Urechea mea de prozator e răfuiala mea cu Dumnezeu. Pot recupera realul, chiar dacă el nu mă lasă, îmi bagă strâmbe. N-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
zece kilometri. Apoi următoarele zece îți dorești să fii impotent. Să borăști - semn al virilității. Așa se zice, că atunci devii bărbat, când borăști cu simț de răspundere. Mamă, ce vulpe am tras la bairamul cutare. Ca un fel de rit de inițiere. Bem deși nu putem spune că suntem prieteni. Io, Pif, Bălănescu. Doar ne tolerăm la masă. Ne disprețuim reciproc. Ei mă disprețuiesc pe mine pentru că scriu, io pe ei, pentru că lucrează sau își doresc să lucreze în presă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
balamuc, unde a și murit. Iar acuma, cineva de aproape, fost funcționar În subordinea lui Bucuța și care mi-a citit paginile de până acum, ne având, se vede, ce face, s-a Încumetat, fără știrea mea, să chestioneze spi ritul unui mare taumaturg și preot egiptean, Reïs Mu, de care n-ați auzit, desigur, ca și mine, și anume: ce crede el despre Emanoil Bucuța, ca și despre analistul, cam cu anasâna, al zbuciumului acestui om și prieten. Am dinaintea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hora sfinților sculptați și zugrăviți cât statul de om. Ne zâmbeau copiii, Întinzându-ne străchini cu obleți argintii din Târnave; femeile cu caș dulce de oi și cu flori, flori pentru odaia noastră, acuma câmp voios de exercițiu nestin ghe rit al drăcosului de Eros, puiul de zeu scăpat ca din praștie din strânsoarea așteptărilor și ezitărilor. Asistăm zilnic la confuzia, tot mai bătătoare la ochi, a se xelor; și simțim tot mai mult dificultatea de a descoperi printre noi exemplarul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
D-tru Pascal, Alex. Ghiuzan și Iacob Iosif, știu că au activat în dieceza de Oradea la greco-catolici atât înainte de 1948, cât și după aceea ținând legătura cu Nunțiatura Apostolică din București și cu credincioșii rămași fără păstori, după desființarea acestui rit în țara noastră de către puterea comunistă de pe atunci. Știu că au fost condamnați la mulți ani de detenție, și unii dintre ei au lucrat munci grele și periculoase la minele de plumb, fiind eliberați tot cu decretul de grațiere din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la Oradea. Prin București și Galați am ajuns la Călugăra și Bacău. Am oficiat prima liturghie în orașul Bacău în ziua de 23 septembrie 1934. Primind obediență pentru conventul din Oradea, am ajuns acolo în ziua de 3 octombrie, îmbrățișând ritul greco-catolic și având cu mine pe fostul meu rector de seminar, pe Pr. Dominic Neculăeș și pe fostul meu maestru de novici, pe Pr. Ioan Gârleanu, care îmbrățișaseră ritul greco-catolic mai înainte. Mi s-a trasat îndată ca și câmp
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din Oradea, am ajuns acolo în ziua de 3 octombrie, îmbrățișând ritul greco-catolic și având cu mine pe fostul meu rector de seminar, pe Pr. Dominic Neculăeș și pe fostul meu maestru de novici, pe Pr. Ioan Gârleanu, care îmbrățișaseră ritul greco-catolic mai înainte. Mi s-a trasat îndată ca și câmp de activitate îngrijirea celor zece spitale ale orașului și deservirea bisericii seminarului. Între timp am fost însărcinat cu catehizarea câtorva școli primare din oraș și cu ascultarea spovezilor la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la urmă să fiu osândit la moarte prin împușcare, scăpând în ultimul moment prin intervenția unui căpitan maghiar care m-a întors din drum, trimițându-mă la poliție. Fiind eliberat Ardealul, conventul a fost organizat ca secție pentru teologie de rit greco-catolic. În 13 decembrie 1946 am fost numit paroh în parohia Sanislău, județul Sălaj, cu scopul de a face acolo un loc de pelerinaj în sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. La cel dintâi pelerinaj au fost de față în 15-VIII 1947
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]