4,629 matches
-
și aceștia de teamă, împungeau fuga, cronicarul Niculce (Letopisețele - M.Kogălniceanu, vol.II,p.281) precizează că însuși Domnitorul dă ordin vornicului și vatamanului- autorii sălbătăciilor la care se dedau ca slujitori domnești - „să nu scoată pe toți oamenii la ruptă, c-apoi pe urmă aflându-se se vor petrece rău capeteleDar cum întotdeauna ordinele s-au bătut cap în cap și atunci, aflăm de la același cronicar: „Unde găseau zlotașii câte un om fără pecete, îl puneau pe vornicul sau pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se ști care au fost urmările rezolvării jalbei respective. Birul în Moldova este cel mai vechi impozit și există poate de la Descălecare și a fost perceput de către Domnul țării. Se plătea, după cum s-a mai spus, ori individual ori cu rupta, fără însă a i se cunoaște toate dedesubturile, pentru că, datorită lui, mulți birnici împungeau fuga. Plătit prin cislă, suma datorată de către un stat, pe baza recensământului populației, era fixată de vistier, dar fără nici o regulă. Se arunca pe sat o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de care este foarte mulțămit. Și mai spuse că se numește Paulina și este poloneză. Și Paulina nu numai că a rămas până la moarte în casa lui Vasile Alecsandri, dar, născându-i după doi sau trei ani o fată, bucățică ruptă dintrînsul, și prin îngrijirea trebuințelor sale materiale, făcându-i-se indispensabilă, a luat-o de soție. Iar după ce a început să îmbătrânească, o lua cu dânsul în toate deplasările lui, astfel că fostei servitoare care altădată spăla scândurile în rateșul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
banii peceților erau o modalitate de cunoaștere a plătitorilor dărilor. În vremea lui Mihai Racoviță ori Antioh Vodă erau un impozit fix care se stabilea și se plătea anual la vistierie în rate de câte un sfert și se numea ruptă. În cartea sa de la 1720 Mihai Racoviță vorbește de „rupta într-un an", dată „pe sferturi". Despre „rupta pe sferturi" vorbește și Neculai Costin când amintește de ușurarea pe care a făcut-o Antioh Cantemir mănăstirilor: „să nu mai fie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
În vremea lui Mihai Racoviță ori Antioh Vodă erau un impozit fix care se stabilea și se plătea anual la vistierie în rate de câte un sfert și se numea ruptă. În cartea sa de la 1720 Mihai Racoviță vorbește de „rupta într-un an", dată „pe sferturi". Despre „rupta pe sferturi" vorbește și Neculai Costin când amintește de ușurarea pe care a făcut-o Antioh Cantemir mănăstirilor: „să nu mai fie amestecate la dări cu țara, ci să plătească rupta pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau un impozit fix care se stabilea și se plătea anual la vistierie în rate de câte un sfert și se numea ruptă. În cartea sa de la 1720 Mihai Racoviță vorbește de „rupta într-un an", dată „pe sferturi". Despre „rupta pe sferturi" vorbește și Neculai Costin când amintește de ușurarea pe care a făcut-o Antioh Cantemir mănăstirilor: „să nu mai fie amestecate la dări cu țara, ci să plătească rupta pe sferturi..." Cei așezați cu rupta se numeau ruptași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de „rupta într-un an", dată „pe sferturi". Despre „rupta pe sferturi" vorbește și Neculai Costin când amintește de ușurarea pe care a făcut-o Antioh Cantemir mănăstirilor: „să nu mai fie amestecate la dări cu țara, ci să plătească rupta pe sferturi..." Cei așezați cu rupta se numeau ruptași. Toți locuitorii ar fi dorit să fie așezați cu rupta, spune Melchisedec, pentru că atunci ar fi știut hotărât cât au de plătit pe an și astfel ar fi putut rămâne liniștiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe sferturi". Despre „rupta pe sferturi" vorbește și Neculai Costin când amintește de ușurarea pe care a făcut-o Antioh Cantemir mănăstirilor: „să nu mai fie amestecate la dări cu țara, ci să plătească rupta pe sferturi..." Cei așezați cu rupta se numeau ruptași. Toți locuitorii ar fi dorit să fie așezați cu rupta, spune Melchisedec, pentru că atunci ar fi știut hotărât cât au de plătit pe an și astfel ar fi putut rămâne liniștiți. Împovărarea cu dări făcea ca oamenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ușurarea pe care a făcut-o Antioh Cantemir mănăstirilor: „să nu mai fie amestecate la dări cu țara, ci să plătească rupta pe sferturi..." Cei așezați cu rupta se numeau ruptași. Toți locuitorii ar fi dorit să fie așezați cu rupta, spune Melchisedec, pentru că atunci ar fi știut hotărât cât au de plătit pe an și astfel ar fi putut rămâne liniștiți. Împovărarea cu dări făcea ca oamenii să se sustragă de la înscrierea lor între contribuabili la plată, astfel, se împuținau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ion Neculce referindu-se la cele de mai sus, și descriind întâia domnie a lui Mihai Racoviță scrie: „atunci a scos Mihai Vodă ruptă pe țară, pecetluituri roșii pe fața a tot omul, și oamenii se temeau să iasă la ruptă, ca să nu se înmulțească clevetirile, precum se înmulțiseră la Constantin Duca Vodă. Că văzând Mihai Vodă au scris i cărți pe la stăpânii satelor, și pe la vornici, și pe la vătmani, să scoată pe toți oamenii la ruptă... Iar mai pe urmă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
temeau să iasă la ruptă, ca să nu se înmulțească clevetirile, precum se înmulțiseră la Constantin Duca Vodă. Că văzând Mihai Vodă au scris i cărți pe la stăpânii satelor, și pe la vornici, și pe la vătmani, să scoată pe toți oamenii la ruptă... Iar mai pe urmă, unde găsea zlotașii câte un om fără pecetluit, îl punea pe vornicel sau vătman în butuci și îl trimitea la Iași, și-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ruptă... Iar mai pe urmă, unde găsea zlotașii câte un om fără pecetluit, îl punea pe vornicel sau vătman în butuci și îl trimitea la Iași, și-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă, vândut-au toate ținuturile la Cochii-Vechi ciocoilor, ca goștina de oi pre oamenii cei fără de pecetluituri de ruptă, de nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
butuci și îl trimitea la Iași, și-l purta pe uliță prin târg, că n-au scos oamenii întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă, vândut-au toate ținuturile la Cochii-Vechi ciocoilor, ca goștina de oi pre oamenii cei fără de pecetluituri de ruptă, de nu putea scăpa nici un becisnic de om pe nicăieri să nu ia pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întâi la ruptă, să-și fi luat pecetluituri. Și văzând că nici cu aceia nu-i poate speria să iasă toți la ruptă, vândut-au toate ținuturile la Cochii-Vechi ciocoilor, ca goștina de oi pre oamenii cei fără de pecetluituri de ruptă, de nu putea scăpa nici un becisnic de om pe nicăieri să nu ia pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a doua domnie, când țara se obișnuise și se înscria cu mic cu mare la darea ruptei, abuzând de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pecetluituri de ruptă, de nu putea scăpa nici un becisnic de om pe nicăieri să nu ia pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a doua domnie, când țara se obișnuise și se înscria cu mic cu mare la darea ruptei, abuzând de încrederea țării, s-a prefăcut că și el va lua dările domnești după „rupta în patru sferturi" și a ordonat ca fiecare contribuabil să dea câte un leu de pecetluit. Făcându-și socotelile că vor plăti ruptă 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pecetluit..." Același Mihai Vodă Racoviță, în a sa a doua domnie, când țara se obișnuise și se înscria cu mic cu mare la darea ruptei, abuzând de încrederea țării, s-a prefăcut că și el va lua dările domnești după „rupta în patru sferturi" și a ordonat ca fiecare contribuabil să dea câte un leu de pecetluit. Făcându-și socotelile că vor plăti ruptă 4 lei pe an, oamenii s-au bucurat „că este dajdea ușoară și ieșeau la pecetluituri". Însă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în chipul acesta oamenii s-au înscris și au dat la vistierie tablele contribuabililor, a ieșit alt ordin de la domnie ca fiecare ce are pecetluit să mai dea câte 5 lei. După ce nici așa nu s-au strâns veniturile trebuitoare, rupta a fost dată la mezat pentru restul celor care nu primiseră pecetluirile și, astfel, antreprenorii s-au simțit în drept de a căuta și găsi pe toți cei care se „substrăsese" de la dare. Cu alte cuvinte, și aceste „hârtii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
menționează că „îi acordă 20 de scutelnici care să fie spre serviciu și a căror goștină și desetină să fie în folosul Episcopiei" devine și un inventar al gloabelor ori înlesnirilor ce puteau fi făcute atunci supușilor: „...să dea cu ruptă câte trei ugri de om într-un an visteriei, și acești bani să-i dea pe patru sferturi. Iar altă nici mai mult nici mai puțin peste ani să nu dea, nici la bir, nici la rânduieli, nici la hârtii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
inconștiența bicicliștilor, care și-o caută cu lumânarea pe șosele. Cam așa stau lucrurile. N-ai ce-i face: ăsta e lanțul vieții pe șosele. Siguranța carnivorelor vine din putere. Pentru ierbivorii bicicliști, orice greșeală înseamnă cel puțin un os rupt. Nu te pui cu fiarele. Așa a fost întotdeauna. De-aia se așază praful zile în șir pe bicicleta mea veche. Și de câte ori văd un ins în scaun cu rotile pe trecerea de pietoni și aud motoarele mașinilor hârâind puternic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
să fie înconjurată. Integrarea străinului este realizată prin caracterul sacru al ospitalității, chiar dacă acesta ar fi pirat. Prima privire este aparența. Străinătatea străinului se manifestă pe chipul, veșmintele și înfățișarea sa. Ulise se prezintă deseori ca un vagabond, cu hainele rupte, cu chipul obosit și murdar din cauza călătoriei. În Rugătoarele de Eschil, regele din Argos căruia Danaos ce vine din Egipt împreună cu fiicele sale îi cere protecție, strigă la el: "De unde vine trupa asta îmbrăcată altfel decât grecii, împodobită fastuos cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ne-spus-urile, emoțiile tăinuite, lupta interioară corneliană pe care ne lasă să o ghicim "figura tragică a măștilor grecești" gravată pe un chip de statuie, pe care o trădează gesturile schițate, "tremuratul ușor al mâinilor" celei care tricotează, firul de ață rupt al nepoatei când el vorbește de fosta lui logodnică, sau, mai mult, bucățica de mătase imprimată, cu desenele lui Jean Cocteau reprezentând ca o mărturisire "zece mâini neliniștitoare" arătându-se reciproc cu moliciune. Dacă "prezența unui oaspete într-o casă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
deschide și un spațiu în limbaj, cel al unei ospitalități obscure, precum numele în Grija stăpânului casei, care desemnează "o bobină de ață subțire și în formă de stea", extrem de mobilă și a cărei compoziție din vechi capete de ață rupte, de toate calitățile și de toate culorile evocă oarecum angoasă multiculturală a creatorului său. Cuvântul Odracek (a cărui formă geometrică evocă imaginea poporului evreu), de formație compozită, ținând de mai multe limbi (limbi slave, germana) nu poate avea un sens
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pun capăt povești" - "era oare cu adevărat o taină în această poveste?"). 435 "O încăpere mică, interioară, ai cărei pereți erau acoperiți de tapiserii de o valoare sigură dar redusă, într-o stare mizerabilă, decolorate și pe ici, pe acolo rupte, care spânzurau, încăpere cu desăvârșire goală" (Landolfi, op. cit., p. 41). 436 Landolfi, op. cit., p. 43. 437 "Auzeam vântul care urla pe toate tonurile printre obloanele mai mult sau mai puțin desfăcute, scoțând uneori strigăte omenești îngrozite, care reverberau din perete
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fibrocite asociate, a inclus uneori vase de tip capilar (posibil neoformate prin angiogeneză). Componenta fibrilară elastică, extrem de bine reprezentată, a format condensări în grosimea peretelui venei, ca o reacție la presiunea venoasă crescută. În paralel, au existat și fibre elastice rupte, fragmentate, cu dispoziție izolată printre celulele musculare netede sau fascicolele de colagen. • Tabloul morfologic pentru boala varicoasă - varice complicate stadiul CEAP 4-6 Modificările histologice anterior descrise la nivelul mediei au fost amplificate prin prezența colagenului în cantități mari, cu rezultat
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
organizația Todt - toți cu câte un par În mână”. Majoritatea evreilor care au trecut prin această formațiune au fost uciși la intrare, „dar dacă intrau deodată 3-4 atunci doar unul din mijloc putea avea șansa să scape cu o mână ruptă și dacă criminalii nu-l observau, căci veneau după el ca să-i dea și ultima lovitură”. Locul, a declarat acest evreu, s-a transformat Într-un „abator de oameni”. Toate aceste scene, spune el, erau fotografiate de germani. De remarcat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]