4,832 matches
-
de relații tensionate. Pe de altă parte, Împăratul Bulgariei Mihail Șișman (Mihail Asen al III-lea) își susținuse cumnatul - pe Andronic al III-lea. În plus, în 1324, Mihail divorțase și își repudiase prima soție, nimeni alta decât sora regelui sârb, Ana Neda, pentru a se putea căsătorii cu prințesa bizantină Theodora. În acea vreme sârbii cucerisă câteva orașe importante ca Prosek și Prilep ajungând chiar să asedieze Ohridul (1329). Cele două Imperii aveau deci motive serioase de îngrijorare în privința puterii
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
-lea) își susținuse cumnatul - pe Andronic al III-lea. În plus, în 1324, Mihail divorțase și își repudiase prima soție, nimeni alta decât sora regelui sârb, Ana Neda, pentru a se putea căsătorii cu prințesa bizantină Theodora. În acea vreme sârbii cucerisă câteva orașe importante ca Prosek și Prilep ajungând chiar să asedieze Ohridul (1329). Cele două Imperii aveau deci motive serioase de îngrijorare în privința puterii crescânde a Regatului Sârb și la 13 May 1327 au căzut de acord asupra unui
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
și Prilep ajungând chiar să asedieze Ohridul (1329). Cele două Imperii aveau deci motive serioase de îngrijorare în privința puterii crescânde a Regatului Sârb și la 13 May 1327 au căzut de acord asupra unui tratat de pace orientat clar împotriva sârbilor. După o altă întâlnire cu Andronic al III-lea în 1329, în cursul căruia s-a luat decizia unei operațiuni comune, împăratul bulgar s-a pregătit pentru o invazie a Serbiei. Mihail voia să recucerească regiuni ocupate de sârbi în
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
împotriva sârbilor. După o altă întâlnire cu Andronic al III-lea în 1329, în cursul căruia s-a luat decizia unei operațiuni comune, împăratul bulgar s-a pregătit pentru o invazie a Serbiei. Mihail voia să recucerească regiuni ocupate de sârbi în nord-vestul și sud-vestul Bulgariei. Planul prevedea o eliminare a statului sârb și partajarea teritoriilor între bulgari și bizantini. Conform cronicilor sârbe Mihail al III-lea ar fi cerut regelui sârb supunere imediată amenințând că "își va instala tronul în mijlocul
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
nord-vestul și sud-vestul Bulgariei. Planul prevedea o eliminare a statului sârb și partajarea teritoriilor între bulgari și bizantini. Conform cronicilor sârbe Mihail al III-lea ar fi cerut regelui sârb supunere imediată amenințând că "își va instala tronul în mijlocul țării sârbilor". Ambele părți au făcut pregătiri minuțioase. Mihail și-a chemat în ajutor aliatul, pe Basarab I domnul Țării românești, care i-a trimis un corp semnificativ, precum și detașamente de oseți și tătari, un total de 3,000 de oameni. Armata
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
total de 3,000 de oameni. Armata lui Mihai era estimată de contemporani la 12,000 de oameni. Ștefan Uroš și-a întărit oastea suplimentând lefegiii spanioli și germani (circa 1,000 de soldați din fiecare), luptători experimentați care ofereau sârbilor un corp de elită. Totalul armatei regelui sârb se ridica la o cifră comparabilă cu cea a armatei bulgare (circa 15,000). Conform planului bulgarii trebuiau să înainteze dinspre est și bizantinii dinspre sud. pentru ca apoi să își unească forțele
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
Mihai era estimată de contemporani la 12,000 de oameni. Ștefan Uroš și-a întărit oastea suplimentând lefegiii spanioli și germani (circa 1,000 de soldați din fiecare), luptători experimentați care ofereau sârbilor un corp de elită. Totalul armatei regelui sârb se ridica la o cifră comparabilă cu cea a armatei bulgare (circa 15,000). Conform planului bulgarii trebuiau să înainteze dinspre est și bizantinii dinspre sud. pentru ca apoi să își unească forțele undeva în nordul Macedoniei de astăzi, dar coordonarea
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
celor două forțe a fost slabă. In Iulie 1330 Andronic al III-lea a invadat Macedonia dar după ce a cucerit Prilep-ul și câteva cetăți minore și-a oprit înaintarea și a ales să aștepte rezultatul bătăliei decisive între bulgari și sârbi. De partea cealaltă, obiectivul regelui Ștefan era să prevină joncțiunea bizantinilor și bulgarilor și să-i învingă în bătălii separate. Temându-se de un atac pe valea Moravei, pe drumul spre Niș, Ștefan și-a adunat armata pe câmpul de la
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
două oști s-a așezat lângă Velbužd, ambii suverani așteptând întăriri. Astfel din 24 Iulie au început negocieri care au dus la un armistițiu. După unii istorici ar fi avut loc în prealabil o ciocnire lângă satul Kopilovtsi în care sârbii au fost respinși. Problema majoră a bulgarilor era că proviziile nu ajunseseră și armata suferea din lipsă de hrană. Astfel soldații au început să caute provizii în satele din preajmă. Între timp prințul moștenitor Ștefan Dușan a ajuns în tabăra
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
că proviziile nu ajunseseră și armata suferea din lipsă de hrană. Astfel soldații au început să caute provizii în satele din preajmă. Între timp prințul moștenitor Ștefan Dușan a ajuns în tabăra tatălui său cu întăriri importante, inclusiv mercenarii străini. Sârbii au rupt armistițiul și au atacat devreme în dimineața zilei de 28 Iulie 1330 surprinzând armata bulgară. O unitate comandată de însuși regele Decanski a cucerit înălțimile Spasovița în timp ce alte trupe sârbe, incluzând 1000 de mercenari catalani în armuri grele
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
găseau în inferioritate numerică și erau copleșiți. Bătălia s-a dovedit totuși sângeroasă, căci luptătorii lui Șișman s-au bătut vitejește. Pierderie au fost mari de ambele părți. Cronicile relatează că apele râului s-au înroșit. . În cele din urmă, sârbii victorioși au prădat tabăra bulgară. Împăratul însuși a fost grav rănit, calul i-a fost ucis sub el, și a căzut prizonier. A fost dus în tabăra sârbă unde a murit în urma rănilor în a patra zi de captivitate, pe
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
fiind ulterior îngropat în mănăstirea de la Staro Nagoricino, (lângă Kumanovo). Pe locul unde regele sârb și-a petrecut noaptea în rugăciune înaintea bătăliei o biserică ce poate fi văzută și astăzi a fost zidită din porunca sa. La 30 Iulie sârbii au avansat spre muntele Koniavska, dar au fost respinse de trupele conduse de fratele lui Mihail, Belaur și de Ivan Alexandru pe atunci guvernator de Lovech concentrate în jurul cetății de la Izvor. Astfel pericolul unei invazii sârbe în Bulgaria a fost
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
regele Ștefan Decanski și Belaur. Bulgarii l-au acceptat ca suveran pe Ivan Ștefan, minor la vremea aceea, fiul împăratului Mihail și al Anei Neda, sora regelui sârb. Schimbările de graniță între cele doua state au rămas minore, în schimb sârbii au putut invada, nestingheriți de bulgari, Macedonia. Informat de moartea aliatului său, Andronic a decis să renunțe la războiul cu Serbia și să profite de slăbiciunea momentană a bulgarilor. Dar în 1332 bulgarii i-au zdrobit pe bizantini în bătalia
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
primul primar al orașului. În secolul XVIII locuitorii celor două orașe (Pesta și Buda) erau în jur de 20-24.000 persoane, iar după 100 de ani numărul lor ajunsese deja la 150.000. În această perioadă Pesta, mulțumită comercianților greci, sârbi și evrei, a ajuns centrul comercial al țării. Componența etnică a populației era foarte diversă, cuprinzând numeroși germani, maghiari, sârbi, evrei și în procent mai mic greci, aromâni, și slovaci. În această perioadă populația Pestei era dublul populației din Buda
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
persoane, iar după 100 de ani numărul lor ajunsese deja la 150.000. În această perioadă Pesta, mulțumită comercianților greci, sârbi și evrei, a ajuns centrul comercial al țării. Componența etnică a populației era foarte diversă, cuprinzând numeroși germani, maghiari, sârbi, evrei și în procent mai mic greci, aromâni, și slovaci. În această perioadă populația Pestei era dublul populației din Buda. În martie 1838 o mare parte a Pestei a fost inundată de Dunăre; actuala înfățișare a Pestei se datorează reconstrucției
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
republicile foste iugoslave întâlnim deasemenea transformarea sentimentului "local", dintr-o simplă apartenență geografică și istorică, într-un sentiment național deosebit de cel iugoslav, sârbesc sau bulgăresc și potrivnic acestora. Astfel, în Muntenegru există o controversă identitară între oamenii care se simt "Sârbi" fiindcă vorbesc acaiași limbă ca și Sârbii și au aceeași religie, și cei care se simt "Montenegrini" fiindcă Muntenegru și Serbia au avut perioade când au făcut parte din state diferite sau au fost state diferite. Guvernul, desigur, promovează identitatea
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
local", dintr-o simplă apartenență geografică și istorică, într-un sentiment național deosebit de cel iugoslav, sârbesc sau bulgăresc și potrivnic acestora. Astfel, în Muntenegru există o controversă identitară între oamenii care se simt "Sârbi" fiindcă vorbesc acaiași limbă ca și Sârbii și au aceeași religie, și cei care se simt "Montenegrini" fiindcă Muntenegru și Serbia au avut perioade când au făcut parte din state diferite sau au fost state diferite. Guvernul, desigur, promovează identitatea "Montenegrină". Dreptul strămoșesc definește naționalitatea după strămoșii
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
lui Pavelić sprijin financiar și tabere de antrenament pentru nou formata miliție croată a ustașilor. Această organizație avea să devină mai târziu forța conducătoare în Statul Independent al Croației și a fost implicată în asasinarea a sute de mii de sârbi, evrei și membri ai altor minorități naționale în timpul celui de-al doilea război mondial. În 1936, regimul fascist s-a implicat în Spania în cea mai importantă intevenție din perioada interbelică. A doua Reblică Spaniolă era sfâșiată de războiul civil
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
pierdrile teritoriale ale Croației prin crearea așa numitului Stat Independent al Croației, aflat sub conducerea naționaliștilor ustași. În schimbul cedării Dalmației și a unor insule din Marea Adriatică, Croația primea controlul teritoriului Bosniei și dreptul de a coloniza acest teritoriu în detrimentul etnicilor sârbi. În mod oficial, Croația era un regat aflat sub protectorat italian, condus nominal de monarhul Tomislav al II-lea, din Casa de Savoia. Tomislav al II-lea nu a venit niciodată însă în Croația, statul fiind condus practic de Ante
Regatul Italiei (1861-1946) () [Corola-website/Science/310881_a_312210]
-
rar ""În cânechiști"" sau ""În verzării"", legumele au fost și au rămas întotdeauna sub nevoile de consum ale populației. În trecut acest deficit se echilibra prin cumpărarea lor de la renumiți grădinari ce veneau să-și vândă marfa în ""Plațu Ariștii"": ""sârbii"" sau ""bulgarii"" din [[Bradu, Sibiu|Bradu]], [[Tălmaciu]] sau chiar din [[Bungard, Sibiu|Bungard]]. Principalele legume cultivate sunt: [[Salată|salata]], [[fasole]]a, [[ardei]]ul, ""părădăicile""([[Roșie|roșiile]]), [[Castravete|castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
un referendum pentru independență în Muntenegru, care a dus la separarea de Șerbia. Astfel acestea au devenit state independente. Odată cu separarea celorlalte republici din RSFI, RFI a fost mult mai omogena punct de vedere etnic. Cele două grupuri etnice majore, sârbii și muntenegrenii au fost din punct de vedere etnic și cultural identici, desi naționaliștii muntenegreni susțineau că grupul lor etnic este diferit, pe când alții susțineau că muntenegrenii sunt un sub-grup etnic al sârbilor. Printre minoritățile etnice se numără albanezii, ungurii
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
vedere etnic. Cele două grupuri etnice majore, sârbii și muntenegrenii au fost din punct de vedere etnic și cultural identici, desi naționaliștii muntenegreni susțineau că grupul lor etnic este diferit, pe când alții susțineau că muntenegrenii sunt un sub-grup etnic al sârbilor. Printre minoritățile etnice se numără albanezii, ungurii, românii și alte grupuri etnice. Conflictele și tensiunile etnice dintre sârbii și albanezii din provincia Kosovo au fost o problemă continuă și gravă de-a lungul existenței RFI. Statul nu a fost recunoscut
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
cultural identici, desi naționaliștii muntenegreni susțineau că grupul lor etnic este diferit, pe când alții susțineau că muntenegrenii sunt un sub-grup etnic al sârbilor. Printre minoritățile etnice se numără albanezii, ungurii, românii și alte grupuri etnice. Conflictele și tensiunile etnice dintre sârbii și albanezii din provincia Kosovo au fost o problemă continuă și gravă de-a lungul existenței RFI. Statul nu a fost recunoscut ca fiind succesorul oficial al RSFI, si a rămas nerecunoscut până în 2000. Între 1992-2000, țări precum Statele Unite s-
Republica Federală Iugoslavia () [Corola-website/Science/309718_a_311047]
-
în mod semnificativ dimensiunile statului maghiar, față de suprafața pe care o avusese în componența Imperiului Austro-Ungar. Transilvania a fost anexată de a România, Slovacia a devenit parte a noului stat Cehoslovacia, Croația, Slavonia și Voivodina au devenit parte a Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor (din 1939 Iugoslavia), iar Ținutul Cetăților(Burgenland) a fost anexată chiar de Austria. Ungaria, în fruntea căreia a venit o serie de premieri de dreapta și extremă dreapta naționaliști, a încercat fără întrerupere să obțină revizuirea Tratatului
Regatul Ungariei (1920–1944) () [Corola-website/Science/309735_a_311064]
-
3,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,05%), dar există și minorități de penticostali (8,61%), greco-catolici (5,1%), baptiști (1,63%), Martorii lui Iehova (0,48%), ortodocși sârbi (0,44%), romano-catolici (0,3%), adventiști de ziua a șaptea (0,18%) și reformați (0,11%). Pentru 2,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica de lemn din Groșii Noi
Comuna Bârzava, Arad () [Corola-website/Science/310103_a_311432]