5,379 matches
-
-i va primi ultimele pâlpâiri de viață. Scena aceasta a fost văzută de vecini care ieșiseră în stradă, alertați de strigătele bunicii, pentru a vedea ce se întâmpla în "familia refugiaților". Din goana mea avântată am fost oprit de niște săteni care mă văzuseră alergând și care, de asemenea, auziseră strigătele disperate ale bunicii. Măi băiete, măi, unde fugi așa? Ce ai? Întoarce-te că, uite, colo, bunica ta a căzut în șanț. Du-te repede la ea. O fi bolnavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
i-ar fi transmis post-mortem un mesaj printr-un cod secret cunoscut numai de ele. Tata a coborât din mașină și, ajutat de șofer, a dus-o pe Silvia în camera ei. La plecarea șoferului, curtea era deja plină de săteni care auziseră de nenorocirea ce se abătuse asupra "refugiaților". Dar timpul nu stătea pe loc. Trebuiau începute pregătirile pentru înmormântare. După datina creștină, bapțea și Silvia au fost spălate, pieptănate și îmbrăcate în haine curate și frumoase. S-a luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
s-au revărsat asupra tuturor, în valuri succesive de elemente ale construcției și modelării personalității în spiritul umanismului renascentist, al unui om total eliberat de orice constrângeri care i-ar limita dezvoltarea multiplă și armonioasă. Da. E adevărat. La început, sătenii din comunele învecinate: Niculești-Jianu, Zăvoaia, Tătaru, Cioara, Simu ne considerau niște leproși, hoți, bandiți, criminali, dușmani periculoși ai regimului. Au fost dopați permanent și insistent lămuriți să ne evite, întrucât de la nepot până la bunic suntem niște monștri, vampiri care ucid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
că aceste calificative josnice și mincinoase nu sunt decât niște invenții grosolane și absurde la adresa unor oameni cinstiți, muncitori, deosebit de capabili, excelenți gospodari și complet nevinovați, cu scopul de a justifica în ochii opiniei publice actul condamnabil al deportării noastre. Sătenii recunoșteau cu bucurie și sinceritate influența benefică, în foarte multe privințe, a deportaților asupra vieții lor. Viața își urma cursul ei firesc. Acum aveam apă. Am trecut "in corpore" la confecționarea chirpicilor. Mai întâi ne-am deplasat la depozitul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
-i va primi ultimele pâlpâiri de viață. Scena aceasta a fost văzută de vecini care ieșiseră în stradă, alertați de strigătele bunicii, pentru a vedea ce se întâmpla în familia refugiaților. Din goana mea avântată am fost oprit de niște săteni care mă văzuseră alergând și care, de asemenea, auziseră strigătele disperate ale bunicii. Măi băiete, măi, unde fugi așa? Ce ai? Întoarce-te că, uite, colo, bunica ta a căzut în șanț. Du-te repede la ea. O fi bolnavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
un text din cartea de debut: "Nu ținta spune ceva despre tine, ci oboseala călătoriei". Într-o vreme, în prima tinerețe, făceam călătorii mai lungi cu bicicleta, treceam prin sate și ne amuzam, noi, companionii, bicicliștii, întrebînd pe cîte un sătean: "Nu vă supărați, drumul acesta duce pînă la capăt?" Sau: Nu știți, mai este mult pînă departe?". Primeam răspunsuri fel de fel, bieții se implicau să ne demonstreze că sîntem pe drumul cel bun. Așa și cu drumul în literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Împiedicat complet formarea unei gândiri economice În activitatea sa de gospodar. Lipsa de instruire l a limitat la o muncă necesară subzistenței și trebuie să recunoaștem că această stare a durat multă vreme, până În zilele noastre. Sunt foarte puțini gospodari săteni care să-și așeze activitatea lor pe principii economice de rentabilitate. Vorbim despre cei care ar fi avut posibilitatea să o facă măcar În parte. Din acest punct de vedere starea noastră este cu totul nefavorabilă față de proprietarii de pământ
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ar fi putut amesteca În drepturile ce marii proprietari le aveau asupra pământului lor... Tot așa acum și cu micii proprietari, statul poate impune multe obligații. Și pe drept cuvânt. Producția și venitul principal al României azi e În mâna sătenilor. Orice mică scădere a producției aduce și țării pagube mari». Pentru practicarea unei agriculturi eficiente propune măsuri concrete: cooperative de producție și de valorificare, diferite societăți, măsuri de sprijin din partea statului prin asigurarea semințelor de soi și vitelor de prăsilă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
fum Înecăcios. Dar la Cojocaru, după un contact Îndelungat, germanii și au schimbat părerea despre populația de acolo. Oamenii se bucurau de sănătate fizică si morală. Fără cultură, dar cu inteligență spontană, sobri, prietenoși, onești. Între Cojocaru și Tăcău locuia săteanul Anghel Buzdrugă, un minunat crescător de vite. În 1917, În plin război, el poseda 20 de iepe și un minunat armăsar, bine dresat, care În schimbul unei mici cantități de ovăz, Îi aducea În fiecare seară herghelia la curte. A. Buzdrugă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Eugen Motrescu, Silviu Zugrav, Loghin Nuțu - care avea și responsabilitatea directă a ziarului din partea redacției. Se realiza la Tipografia Institutului de arte grafice și edituri „Glasul Bucovinei”, Cernăuți. Începând cu numărul 1 din 10 mai 1922 purta subtitlul „Foaie pentru săteni”. * Albina Albina, organ oficios al Centralei însoțirii economice române din Bucovina, 1909. * Amicul poporului Amicul poporului, organul societății cu același nume, a apărut în perioada 1878 - 1896. * Apărarea Neamului Apărarea Neamului, organ politic poporal, apare la 2 mai 1908. Săptămânal
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui Iancu Flondor, care a înfăptuit Unirea Bucovinei cu România, jertfindu-și averea” și apărea în fiecare sâmbătă începând din august 1919. În articolul „Frați Moldoveni”, în numerele 1 și 2 ale Bucovinei, Constantin Cehan - Racoviță stătea de vorbă cu sătenii îndemnându-i ca, la fapt de seară, să citească Foaia pentru că „... Azi Bucovina e a noastră; azi jandarmul austriac nu te va mai urmări ca Iuda pe Hristos, azi nu vei mai fi străin, nici înaintea legilor, nici înaintea judecăților
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziar Patria în care Partidul Poporal Național își publicase programul. Își propunea „să fie scrisă într-o limbă care va fi înțeleasă de tot Românul și va avea un supliment care va cuprinde materii menite anume pentru creșterea politică a sătenilor noștri.” De la 1 octombrie 1900, Deșteptarea va apare de 3 ori pe săptămână, iar de la 5 ianuarie 1903 în format mai mare: 44/29 cm. Ea era purtătoarea opiniilor intelectualilor dr. Iancu Cavaler de Flondor și dr. George Popovici, creatorii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Deșteptarea în această perioadă era Eusebi Ștefanelli iar redactor responsabil George Bor. La 1 februarie 1921, purtând numărul 1, anul III de la reapariție Deșteptarea - gazetă pentru popor, avându-l pe I. Iacoban la pupitru, se adresa „dragilor și cinstiților săteni” spunându-le că tinerii studenți din societatea studențească „Junimea” din Cernăuți, scot gazeta pentru popor Deșteptarea pe care a înființat-o în 1907 Ion Grămadă, fecior de țăran din comuna Zăhărești, mort pentru țară în războiul de la Mărășești întro bătălie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
responsabil era Ioan Hreniuc. În 1922 au apărut 11 numere, iar la redacționalele din nr. 10 și 11 - noiembrie - decembrie se comunica: „Redacția Deșteptării aduce la cunoștință onoraților cititori că Deșteptarea nu va mai apare!” De acum erau cunoscute de către săteni numele publiciștilor: Șerban Grigorovici, dr. Vasile Gheorghiu, Adrian Olinic , Ștefan Năchescu, S. Silcovan, Ilie Dugan. Liviu C. Tcaciuc, Căpitan D.T. Răteanu cu versurile „Dulcei Bucovine” le adusese mereu în casă amintirea camaradului lor sublocotenent I. Grămadă mort la Cireșoaia în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mărimea unei foi de carte și a numărat 152 de pagini. * Deșteptarea apare în 1893, mentorul ei fiind Constantin Morariu, născut în 1854 la Mitocu Dragomirnei - „Sfântul de la Pătrăuți” - cum avea ca să i se zică mai târziu , și era destinată sătenilor. Cum se întâmplă uneori, Deșteptarea era scoasă aproape în întregime de preotul și publicistul Constantin Morariu, în ea citinduse articole cu caracter instructiv din domeniul agricol, economic și istoric, bucăți educative și literare, întâlnite și în „Biblioteca Deșteptării”. Independent de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la Pătrăuți lângă Suceava. Persecuțiile oficialităților de la Cernăuți iau dat o aură de legendă, fiind supranumit Sfântul de la Pătrăuți, el fiind o figură simbolică de luptător pentru drepturile românilor. A contribuit la apariția în 1893 a Deșteptării, gazetă destinată educației sătenilor, pe care a condus-o și a scris-o. 70 A publicat versuri și tălmăciri în Aurora română, Amicul familiei, Candela etc. Constantin Morariu Casa care a adăpostit (18541927 ) Deșteptarea în anii 1892-1904 * Deșteptarea Deșteptarea, gazetă pentru popor, apare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovinei și starea poporului român din această țărișoară, puțin cunoscute poporului român.” Prim redactor la Foaea a fost G. Tofan. Foaea poporului (4 decembrie 1909-1918 nr.40) era ziarul românilor uniți, un continuator al periodicului ce-i vestise sosirea. * Foaia Săteanului apare la 2 octombrie 1932; redacția și administrația Cernăuți, Piața Grigore Ghica Vodă nr. 3 redactor responsabil dr. G. Jeleriu - Tipografia Universității. În „Crezul nostru” - un fel de cuvânt înainte, redacția își arată pe scurt ținta pe care o urmărește
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe scurt ținta pe care o urmărește: „Combaterea ceea ce ura și zavistia o aruncă în lumea satelor mânuitorii de vorbe mieroase, prevăzute cu întonări patriotice, în care se ascunde sămânța destrămării și a dezordinii. Pusă în slujba acestei credințe Foaia Săteanului se adresează în primul rând săteanului nostru, dar și învățătorului, preotului, intelectualității satelor”. Nu o spune, dar Foaea Săteanului este săptămânalul care se adresează în fiecare duminică cititorilor din partea Partidului Național Țărănesc - dr. C. Jeleriu scriind și la Cuvântul Țărănimii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urmărește: „Combaterea ceea ce ura și zavistia o aruncă în lumea satelor mânuitorii de vorbe mieroase, prevăzute cu întonări patriotice, în care se ascunde sămânța destrămării și a dezordinii. Pusă în slujba acestei credințe Foaia Săteanului se adresează în primul rând săteanului nostru, dar și învățătorului, preotului, intelectualității satelor”. Nu o spune, dar Foaea Săteanului este săptămânalul care se adresează în fiecare duminică cititorilor din partea Partidului Național Țărănesc - dr. C. Jeleriu scriind și la Cuvântul Țărănimii - oficiosul acestui partid. Foaea le oferă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vorbe mieroase, prevăzute cu întonări patriotice, în care se ascunde sămânța destrămării și a dezordinii. Pusă în slujba acestei credințe Foaia Săteanului se adresează în primul rând săteanului nostru, dar și învățătorului, preotului, intelectualității satelor”. Nu o spune, dar Foaea Săteanului este săptămânalul care se adresează în fiecare duminică cititorilor din partea Partidului Național Țărănesc - dr. C. Jeleriu scriind și la Cuvântul Țărănimii - oficiosul acestui partid. Foaea le oferă cititorilor săi mai de toate: politică, educație, cultură, inclusiv poezie, dar mai ales
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
două cârciume din sat. Și bine au făcut, spune Foaea, pentru că „mai ales acum, în aceste vremuri de sărăcie, acolo unde înfloresc crâșmele și se îmbogățesc cârciumarii, înflorește și sărăcia și puturoșenia și boala.” Ca în poezia Răchia, consemnată pentru săteni: Blestemată ești răchie, Multă lume nu te știe, Cum o-nșeli cu viclenie. Blestemată ești răchie, Vai de cei care din junie Fac cu tine prietenie. Blestemată ești răchie Tu faci multă nebunie Și la case sărăcie. Blestemată ești răchie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ce se face? Din omul care nu-ți place. Urâtul din ce-i făcut? Din omul care-i tăcut. Cine a scornit urâtul Să nu-l înghită pământul, Că mie de mult urât Sufletu-mi s-a amărât!. Prețioase pentru săteni erau sfaturile care li se dădeau: privind îngrijirea trupului și a locuinței, alegerea semințelor, combaterea căpușelor găinilor și a cailor, despre proba de înmulțire a semințelor, pregătirea gunoiului pentru îngrășământ, curățirea broderiilor și a cusăturilor în general, doftorii din buruieni
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
național, Gazeta Bucovinei a știut să mobilizeze întreaga conștiință națională și cuvântul său era socotit un adevărat îndreptar politic. (Din aprecierile Revistei Bucovina nr.3/1943, p.146) * După obiceiul de la Sibiu sau Timișoara, la Cernăuți Gazeta Bucovinei edita pentru săteni Foaia Săteanului Foaia Săteanului, supliment pentru țărani, a Gazetei Bucovina (18911897) a dat o deosebită atenție românismului, a combaterii celor deveniți prea puțin naționali, a luminat satele și le-a călăuzit să înțeleagă pericolul consumului de alcool. În această direcție
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovinei a știut să mobilizeze întreaga conștiință națională și cuvântul său era socotit un adevărat îndreptar politic. (Din aprecierile Revistei Bucovina nr.3/1943, p.146) * După obiceiul de la Sibiu sau Timișoara, la Cernăuți Gazeta Bucovinei edita pentru săteni Foaia Săteanului Foaia Săteanului, supliment pentru țărani, a Gazetei Bucovina (18911897) a dat o deosebită atenție românismului, a combaterii celor deveniți prea puțin naționali, a luminat satele și le-a călăuzit să înțeleagă pericolul consumului de alcool. În această direcție s-a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știut să mobilizeze întreaga conștiință națională și cuvântul său era socotit un adevărat îndreptar politic. (Din aprecierile Revistei Bucovina nr.3/1943, p.146) * După obiceiul de la Sibiu sau Timișoara, la Cernăuți Gazeta Bucovinei edita pentru săteni Foaia Săteanului Foaia Săteanului, supliment pentru țărani, a Gazetei Bucovina (18911897) a dat o deosebită atenție românismului, a combaterii celor deveniți prea puțin naționali, a luminat satele și le-a călăuzit să înțeleagă pericolul consumului de alcool. În această direcție s-a folosit de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]