3,827 matches
-
colaboratori, între care Romulus Seișanu, N. Batzaria și Silviu Dragomir, vor avea de suferit pentru convingerile exprimate în publicistica lor politică. Continuă să semneze literatură și articole dedicate evenimentelor culturale Leontin Iliescu și Al. Agnese (vechi redactori ai gazetei), Constantin Salcia, N. Vătămanu (rubrica „Sfatul medicului”), Mihail Sevastos, Vasile Netea, Al. Dimitriu-Păușești, Victor Eftimiu, G. Oprescu ș.a. Dar U. nu mai are nici autoritatea sau difuzarea unui cotidian național, nici - în ceea ce privește informația propriu-zisă, influența politică și cuprinderea vieții culturale și literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; În timpul regimului comunist au existat colonii de muncă forțată la Cavnic, Baia- Sprei, Periprava și Salcia; în zona Munților Făgăraș rezistența anticomunistă a fost organizată de frații Arnăuțoiu. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
genital masculin), peștera umbrelor, poarta întunecată, calea umbroasă (organul genital feminin), jocul vântului cu luna, nori și ploaie, aruncarea peștelui în apă, dragonul salută foenixul, cerul zâmbește pământului (actul sexual), draperii mișcate (nestatornicia în relațiile sexuale), ploaie asupra florilor și sălciilor (boli venerice). Pozițiile erotice au, de asemenea, denumiri metaforice: răsucirea dragonului, uniunea rațelor mandarinale, pirueta fluturelui, bambus lipit de templu, planarea pescărușului, săritura tigrului alb, maimuța îmbrățișează copacul, de-a șoarecele și pisica etc. Textele erotice indicau și practici de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
existau 25000 de actrițe și curtezane. Într-un cartier din Changan (Xian), din perioada dinastiei Tang (sec. VII-X), trăiau 10000 de curtezane. Ele erau organizate în asociații iar veniturile le erau impozitate. Frecventau casele vesele, numite metaforic lumea florilor și sălciilor, împărați, demnitari, oameni bogați, toți fiind atrași de ambianța artistică elevată și de rafinamentul erotic. Locațiile erau conduse de matroane / jia mu, un fel de mame adoptive. Ele cumpărau copile din familii modeste, le creșteau și le încredințau profesorilor pentru
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
bucurat de mare popularitate; a reflectat moravurile timpului în piesa de teatru Cortigianna/ Comedia curților. Gheișele în Japonia În Japonia s-a creat o categorie socială superioară curtezanelor, aceea a gheișelor, gheiko, în Kyoto. Ele formau lumea florilor și a sălciilor / karyukai și au marcat viața socială, începând din secolul al XVIII-lea. Gheișele (ghei = artă, sha = persoană) creau o lume iluzorie a iubirii rafinate. Erau precum operele de artă în mișcare, forme stilizate ale frumuseții, reprezentau cultura națională, stilizau frumusețea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sau protectorul, danna, care își asumau obligația de întreținere a gheișelor, le stabileau programul întâlnirilor cu clienți sau le stabileau aparițiile la întâlniri oficiale, de afaceri, banchete. Frumoase, fermecătoare, seducătoare, misterioase, gheișele creau clienților atmosfera lumii rafinate a "florilor și sălciilor", îi delectau cu arte tradiționale, îi distrau cu jocuri de societate și le compensau atmosfera austeră și monotonă din familie în care rolurile soției erau acelea de administrator al casei și de educator al copiilor. Rar se întâmpla ca soțiile
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Academia Franceză, apreciată de mulți literați, printre care Marcel Proust, autorul capodoperei A la recherche du temps perdu / În căutarea timpului pierdut. Contemporanii și posteritatea au apreciat valoarea lucrărilor Marthei Bibescu. Mihail Sadoveanu i-a prefațat romanul Isvor, Țara Sălciilor, considerând-o pe autoare drept scriitor de prim plan. Rainer Maria Rilke i-a apreciat lucrarea istorică Alexandr Asiatique, François Mauriac a caracterizat-o pe autoare: cea mai admirabilă inteligență de femeie pe care o cunosc, Max Jacob a considerat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
convins că Martha Bibescu a cucerit prin frumusețea, inteligența și talentul numeroase admirații. Amintim principalele lucrări ale Marthei Bibescu: Alexandr Asiatique (Alexandru cel Mare), 1912, Marie Walewska, Katia (semnate cu pseudonimul Lucile Decaux), Isvor, Le Pays des Saules / Isvor, Țara Sălciilor, 1923, Le perroquet vert / Papagalul verde, 1924, Cathérine-Paris, 1927, Le destin du lord Thomson of Cardington / Destinul lordului Thomson de Cardington, 1927, Une victime royale, Ferdinand de Roumanie / O victimă regală, Ferdinand de România, 1927, Noblesse de robe / Noblețea rochiei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dragi s-au întrecut în a-i compune versuri, i-au plăcut în special cele create de Baochai: Spre-apus de zidu-mpărătesc, Locuri divin înmiresmate. Semn de belșug: rază de soare Prin norii de sită străbate. Revine cântec de graur, Tremură salcia de aur; Pe fir de bambus mlădiu Foenix cu graiul său viu. I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână pururi Coline
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Valea Urloii, Urluia; Bahna, Valea cu Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Ion Budai-Deleanu, Țiganiada. Poem eroi-comico-satiric într-o recitire, București, 1994; Între patru anotimpuri, ed. plurilingvă. tr. Constantin Frosin și Ștefan Benea, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Dincolo de tăcere, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1994; O sărbătoare a felinarelor stinse, București, 1995; Sălcii vechi și noi, București, 1995; Scoici fără perle, Timișoara, 1997; Testamentul din Strada Nisipuri sau Poeme din cartea de muncă (1985-1989), București, 2002. Repere bibliografice: Marin Marian, Întemeietorii, CNT, 1985, 16; Mihaela Racovițeanu, O întâmplare numită Școala de poezie renga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
un paralelism specific eminescian. De fiecare dată, cititorul trăiește alături de poet starea de grație, imortalizată Într-un text, fără nici o dificultate, memorabil. Există În poezia lui Eminescu o floră distinctă: codrul, teiul, cornul, creanga, pădurea, copacul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia, mesteacănul, paltinul, salcâmul, liliacul, iarba, nufărul, trandafirul, viorelele, crinul, macul, trestia, răchita etc. Ele nu puteau lipsi Într-o poezie care dezvoltă una din temele eminesciene, fundamentale, natura și dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
doctor în Drept. Subdirector în cadrul Secretariatului General al Președinției Consiliului de Miniștri (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste în 1949 sub învinuirea de "sabotaj economic", a fost judecat și condamnat în 1951 la 2 ani închisoare. A trecut prin închisorile Iași, Salcia, Văcărești, Brăila, Poarta Albă, fiind eliberat la 30.03.1953. Rearestat în același an la 17.11.1953, a fost condamnat din nou la 5 ani închisoare pentru "luare de mită". A trecut prin închisorile Salcia, Fălticeni, Buzău, Iași, Văcărești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
trecut prin închisorile Iași, Salcia, Văcărești, Brăila, Poarta Albă, fiind eliberat la 30.03.1953. Rearestat în același an la 17.11.1953, a fost condamnat din nou la 5 ani închisoare pentru "luare de mită". A trecut prin închisorile Salcia, Fălticeni, Buzău, Iași, Văcărești, Poarta Albă, Oradea, Gherla, fiind eliberat la 13.04.1956. 1287 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1288 Vezi și documentul nr. 311. 1289 Monitorul Oficial, partea I, nr. 164 din 14.07.1941. Decretul-Lege
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost Ion S. Borș, Dumitru P. Chirițoiu, Maria Burciu (născută Dănăilă, zis Scânteie), Vasile și Costache Manole, Marin Perjeru din satul Umbrărești-Vale; Vasile Gorgan II, Alexandru Hagiu, Pintilie Popa, Sandu Cucoaneș (poreclit Chitic), fiicele lui Gheorghe Perjeru din satul Salcia; Andrei Munteanu, Ghiță Bute, Trandafir Miron din Condrea; Vasile Stratulat (Bucur), Neculai Sava Milea (Vlaicu), Ilie Marincea din satul Siliștea; Gheorghe Mihalcea Trifan, Mihăiță Bulai, Culai Popa, Ileana Angheliu (născută Dănăilă), Constantin Marin (Cătina) din Umbrărești-Deal; Ion S. Ioniță, Gheorghe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și câteva fragmente de la vase modelate cu mâna dintr-o pastă grosieră. Să fi provenit acestea de la recipiente ce au aparținut triburilor alogene ? Greu de dat un răspuns corect în lipsa cercetărilor sistematice. La Inărie, loc situat la sud de satul Salcia, pe care, cu prilejul desfundării terenului în vederea înființării livezii intercooperatiste de aici, au fost scoase la suprafață multe fragmente ceramice, chiar și vase întregi, distruse concomitent cu efectuarea lucrărilor, urmare a ignoranței oamenilor angajați la această muncă, inclusiv a inginerului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între ele doar în plan local, în obște. În afara obștii și în actele oficiale scrise, identificarea se realiza pentru toți locuitorii, indiferent de vatra pe care trăiau, după numele de obârșie, de început, adică Umbrărești. Iar aceasta pentru că satele Condrea, Salcia (multă vreme ambele având un singur nume, Condrea), Siliștea, Bozieștii și Tămășenii, Torceștii și Slobozia-Torcești — acesta identificându-se prin numele de familie purtate de locuitorii săi cu Cătunașii de mai târziu — toate au format, secole de-a rândul, o singură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mai târziu, cât și Slobozia-Torcești au dispus de peceți sătești proprii la prima dată a instituirii acestora pentru satele Moldovei, 1834, deși satele aveau hotar de moșie comun. Singurul sat de răzeși care nu a avut pecete a fost Salcia, pentru că a format o singură unitate fiscală și administrativă cu Condrea, pecetea sătească emițându-se numai pe numele acestuia. Cercetând teritoriul celor două vetre consemnate în 1835 cu numele Umbrărești, acum nelocuite, am constatat că doar una păstrează urme arheologice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
această vatră, probabil când s-a produs despărțirea dintre stăpânirea boierească și cea răzeșească, anul 1704. Prin urmare, satul de pe vatra străveche va deveni stăpânire boierească, în timp ce partea sudică rămâne obște devălmaș-răzeșească, cuprinzând în hotarele sale și comunitățile numite Condrea, Salcia, Slobozia-Torcești (Cătunașii), care a fost consemnată documentar multă vreme doar cu numele de „Umbrăreștii-răzeși, partea din gios”. Din 1704 sau puțin timp după această dată, cele două entități, cea răzeșească și cea boierească, apar cu identități distincte din punct de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de a efectua unele munci gratuite stăpânului satului, dar păstrând dreptul de folosință devălmașă în câteva structuri teritoriale, cum ar fi pădurea, imașul, fâneața, și Umbrăreștii, partea de jos, în care rămân incluse administrativ-fiscal o bună perioadă de timp Condrea, Salcia și Slobozia Torceștii (Cătunașii); ele rămân stăpâniri devălmașe asupra teritoriului lor. Acestea din urmă au format, în continuare, obștea Umbrăreștilor-răzeși, menționată ca atare în actele de vânzare-cumpărare din epoca modernă prin sintagma răzeșie veche. Primul document ce face referire în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționată cu numele specificat în cartea domnească din 1635 ca făcând parte și formând anterior o singură comunitate, obștea Umbrăreștilor. Identitatea numelor de locuitori din Torceștii aceștia din respectivul act cu nume de locuitori din satul răzeșesc Umbrărești (inclusiv Condrea, Salcia, Cătunași, toate răzeșești), nume precum Borș, Bute, Bulai, Căulea, Galalb, Cucoaneș, Druță, Hagiu, Hâncu, Ojoc, Perjeru, Tiron și multe altele, cuprinderea răzeșilor din satul Slobozia-Torcești în lucrările de hotărnicie și în planurile topografice în hotarul moșiei Umbrăreștilor-partea din jos, neseparați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi ne-au bătut încât acum abia am scăpat”. A fost făcut un izvod (notă) de „cei foarte semeți și obraznici oameni răzăși”, în fruntea listei fiind chiar vornicul satului, un anume Anghel, posibil descendent din neamul Perjeru, din satul Salcia de azi. Împlinirea, de care vorbesc mătcașii, consta în luarea forțată a unor capete de vite, ale lor, care nu acopereau, ca valoare, suma răscumpărării, de unde și perseverența umbrăreștenilor de a cere să fie despăgubiți în totalitate. În cele din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
firele trecutului. Așa se și explică fenomenul aparent paradoxal că, în sângerosul an 1907, majoritatea țăranilor participanți la actele de răzvrătire era constituită din foștii răzeși, în fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe teritoriul comunei Umbrărești, apreciem că și locul în discuție trebuie situat prin partea de vest a pădurii numită de localnici Balș, unde este atestată existența pârâului sau gârlei cu numele Bârlovița, hidronim și toponim bine cunoscute de către locuitorii satului Salcia și ai Cătunașilor, dar necunoscute la ora actuală iveștenilor și vecinilor lor din Bucești și Liești. Țigăneii În ordine cronologică, este al doilea loc de pe actualul teritoriu al comunei noastre devenit stăpânire dependentă cu numele Țiganeii și cu variante în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu care îl întâlnim în izvoarele narative ale vremii sale, poreclă trecută și fiului său. Un loc de la sud de satul Salcia era cunoscut localnicilor cu numele Veninoaia și bănuim că a derivat de la stăpânii locului, ce au avut această poreclă și care se referă la moșia Țigăneilor. Așa cum s-a întâmplat cu multe sate mici din vechime, și locuitorii din Țigănei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]