6,494 matches
-
simbol de pe medalie converg spre ideea de înălțare durabilă prin știință și practică. Inspirat alese sunt și culorile care, luate împreună alcătuiesc simbolul drapelului național „pentru a sublinia premiera națională a Primei Școli Superioare de Electricitate din România, înființată de savantul Dragomir Hurmuzescu la 1 noiembrie 1910”, iar luate separat devin simboluri specifice pentru domeniul tehnic (albastru), pentru iluminare prin știință (galben), pentru sărbătoarea centenarului (roșu). Mai menționăm că reprezentările fac un tot unitar cu inscripția pe două rânduri FAC. DE
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a Moldovei, mai ales că imaginea va fi preluată pe medalia jubiliară și de protocol din anul 1999. Medalia realizată în 1999, la împlinirea a 120 de ani, după cum contemplatorii inițiați în medalistică vor fi observat, preia pe revers efigia savantului Grigore T. Popa de pe medalia Societății Medicilor Scriitori și Publiciști (fig 57rv), iar pe avers, imaginea Institutului de Anatomie de pe medalia de expoziție filatelică și numismatică, din anul 1979 (fig 57av). Ar fi nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nedrept să-i fie contestată originalitatea acestei medalii. Prin reprezentările (imaginile simbol) pe care cu îndreptățire și le-a arogat de pe realizări anterioare, medalia consemnează noul statut al instuției academice de după 1991, când a căpătat rang de Universitate și numele savantului „Gr. T. Popa”. Considerăm că poate fi considerată medalie jubiliară și de protocol întrucât nu poartă anul emiterii. În anul 2004 se realizează o altă medalie care poate fi considerată o replică la medalia anterioară deoarece inițiatorul renunță la imaginea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
această dată într-o interesantă compoziție. Sub inscripția pe două rânduri 130 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT / MEDICAL UNIVERSITAR LA IAȘI este amplasată compoziția alcătuită din cele două edificii care au fost valorificate separat pe medaliile de mai sus și bustul savantului Gr. T. Popa sub care este plasată o altă inscripție pe trei rânduri UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI / FARMACIE / „GR.T.POPA”. O altă inscripție care completează legenda este plasată puțin în dreapta jos RECTOR / PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR / VASILE ASTĂRĂSTOAEa. În stânga jos pe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
singurătate și experiențe spiritiste (expuse în cartea Sic cogito). Prezența medalistică a lui Hasdeu este semnalată în lucrarea bucureștenilor Buzdugan-Niculiță , pe medalia celui de Al X-lea Congres Internațional al Lingviștilor, desfășurat la București, în 1967 (fig. 92av), unde chipul savantului apare în prim-plan, acolat cu cel al lui Dimitrie Cantemir. Prezența lui Hasdeu pe o astfel de medalie vine ca o recunoaștere a contribuțiilor sale de seamă în lingvistica românească. Tot în 1967, numele lui Hasdeu apare pe medalia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de seamă în lingvistica românească. Tot în 1967, numele lui Hasdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău. Menționăm că anul apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O altă medalie este prilejuită de A II-A SESIUNE NAȚIONALĂ DE MEMORIALISTICĂ, CÂMPINA, 10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe bandă mărginită de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe bandă mărginită de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de jos între două puncte, ROMANIAMINISTERUL CULTURII. În mijlocul cercului cu inscripție este plasat chipul cu bust al savantului, cu privirea orientată în față, având deasupra umărului drept numele B.P.HASDEU (arcuit), iar deasupra umărului stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
stâng, cu caractere foarte mici, M.FETIȚA (numele gravorului). Pe reversul medaliei (fig. 93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuală de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o altă medalie. Aceasta are menirea să marcheze 65 de ani de viață ai lui Nicolae Iorga și 30 de ani de când, în aprilie 1906, apăruse revista NEAMUL ROMÂNESC. După cum se poate observa, medalia are pe avers (fig. 96av) busturile savantului și cel al soției acestuia, orientate spre stânga, precum și, pe o bandă marginală, reliefată, inscripția: ECATERINA ȘI NICOLAE IORGA, iar în partea de jos, ramuri de lauri și de stejar. Pe reversul medaliei, (fig. 96rv), în centru, este reprezentată „clădirea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o plachetă. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medaliei respective (fig. 97rv), dar ne contrariază astrul simbol de deasupra capului, pe care l-am mai întâlnit într-o poziție identică și pe o medalie Eminescu, din anul 1989, a aceluiași gravor. La fel de interesantă ni se pare și imaginea savantului în postura de orator, realizată de Adoc pe aversul unei plachete ce a fost inițiată de aceeași secțiune a S.N.R. Nu subscriem însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
însă la ideea asocierii versurilor de pe revers cu imaginea bradului, având în vedere că poemul „Bradul strâmb” este o premoniție genială, acceptată aproape unanim, în legătură cu tragicul său sfârșit, o parabolă scrisă, după cum se știe, în preajma batjocoririi și asasinării bestiale a savantului la 27 noiembrie 1940 în pădurea Strejnic-Prahova. Cât privește medalia din 1993, inițiată de Universitatea Populară București, aceasta copiază jenant aversul medaliei S.N.R. și stârnește confuzii prin inscripția reversului. O realizare medalistică din anul 1996, inițiată de Muzeul de Istorie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
talentul artistului Vasile Gabor etalează o reușită imagine a Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei la Iași, în anul 1880. Aici urmează cursurile primare și liceul, la Institutele Unite, între anii 1886 - 1898. După un an de studii
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
BRAD, iar în partea de jos sunt două motive ornamentale sub forma spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după macheta lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativă a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuită pe două
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
celui ce contemplă medalia. Receptăm imaginea medalistică ca pe aceea a unui om în vârstă, cu părul cărunt, cu expresie meditativă a feței. În partea dreaptă-sus este inscripția arcuită pe două rânduri ION IONESCU DE LA BRAD / 1891-1991. Ținuta vestimentară a savantului este alcătuită din haină cu revere bogate, vestă, cămașă cu guler înalt și papion. Pe reversul medaliei (fig. 103rv) este imaginea mormântului, având în față un monument cu inscripție adecvată. De jur-împrejur este inscripția CENTENARUL TRECERII ÎN ETERNITATE (în partea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
interesante și pline de sugestie. Din nefericire, inscripția de pe avers, pentru un receptor neavizat, poate stârni confuzie din moment ce, aceasta comunică, conform uzanțelor, că Ion Ionescu de la Brad sa născut în 1891 și a murit în 1991. Considerăm că sub numele savantului trebuiau marcați anul nașterii și anul morții acestuia, iar anii 1891-1991 puteau să fie trecuți pe revers, în locul inscripției de sub monumentul funerar, care strică unitatea tematică a medaliei. HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ, NECULAI ZAMFIRESCU Personalitatea de numele căreia se leagă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
iulie 1880. Așa cum ne informează Ionel Maftei în primul volum din lucrarea Personalități ieșene, a absolvit Liceul internat și apoi, la diferență de un an, secțiile de fizică-chimie și matematică, ale Universității ieșene. Fiind remarcat ca elev și student strălucit, savantul Petru Poni l-a propus pentru continuarea studiilor în străinătate cu bursa „Vasile Adamachi” oferită de Academia Română. Timp de patru ani a urmat în Germania studii de agronomie și chimie agricolă, pe care le-a finalizat cu doctoratul. În anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
venerabilul universitar ieșean Constantin Vasilică excelează, ca susținător și realizator notabil, și în domeniul medalistic. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR TEHNICE DRAGOMIR HURMUZESCU Dintr-o lucrare a fostului internatist, inginerul Cristian Ciornei, am aflat de existența unei medalii care cinstește memoria savantul român Dragomir Hurmuzescu, profesor și director la Liceul Internat și profesor la Universitatea ieșeană. Am tot sperat ca, în ciuda numărului mic de medalii realizate, 51 din care 21 de tombac și 30 din tombac argintat, să pot găsi și eu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
argintat, să pot găsi și eu, dacă nu un exemplar original, măcar o imagine fotografică sau scanată. Deși cu multă întârziere, șansa mi-a oferit-o Internetul, de unde am extras imaginile de mai jos. Pe avers (fig. 105av) este efigia savantului ieșean, realizată în viziunea gravorului Vasile Gabor și legenda semicirculară DRAGOMIR HURMUZESCU 1865-1954, continuată pe două rânduri, deasupra umărului stâng, CNR-CEI / 1994. Pe revers (fig. 105rv), în coroană de lauri, este o legendă distribuită în două registre: PROMOTORUL / ÎNVĂȚĂMÂNTULUI / ELECTROTEHNIC
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
România și al prestigioasei publicații periodice „Annales Scientifiques de l΄Universite de Jassy”. Dragomir Hurmuzescu, după studii liceale și universitare la București, pe bază de concurs, obține o bursă pentru studii de profunzime la Sorbona. Munca de cercetare în laboratorul savantului Gabriel Lippman s-a materializat în publicarea a 17 lucrări științifice, în inventarea dielectrinei, a electroscopului Hurmuzescu, a primului dinam de mare voltaj și a fost încununată cu obținerea doctoratului în primăvara anului 1896. La Iași, unde a venit în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
uităm că din laboratorul lui Dragomir Hurmuzescu au plecat pentru prima dată în eter cuvintele „Alo, alo, aici Radio București !”, sau, după o altă sursă, „Aici Radio România !” ȘTEFAN PROCOPIU Din elita corpului profesoral al Universității ieșene face parte și savantul Ștefan Procopiu, fizicianul care a intrat în conștiința științifică mondială cu magnetonul Bohr Procopiu, fenomenul Procopiu și efectul Procopiu. Activitatea de excepție a fostului elev al lui Dragomir Hurmuzescu, care din 1925 a slujit neîntrerupt pentru Alma Mater ieșeană, se materializează
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din Bîrlad a S.N.R., la centenarul nașterii, îi cinstește memoria și prin realizarea unei medalii (tombac, 60 mm), modelată de unul dintre gravorii consacrați din jurul Monetăriei Naționale, Constantin Dumitrescu. Medalia are pe avers (fig. 106av) chipul cu puțin bust al savantului, orientat jumătate dreapta, înconjurat de inscripția ACAD. PROF. ȘTEFAN PROCOPIU (sus) 1890-1990, între două ramuri de laur (jos). Pe revers (fig. 99rv), inscripția circulară 100 DE ANI DE LA NAȘTEREA MARELUI FIZICIAN ROMÂN (sus) S.N.R. SECȚIA BÎRLAD (jos), încadrează o reprezentare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
o reprezentare ce cuprinde formula cuantei de energie (ε=hν), cea a magnetonului Bohr - Procopiu, admis ca unitate cuantică de moment magnetic al electronului (µ=eh/4pim) ș.a. Sobrietatea chipului, simplitatea reprezentărilor de pe medalie sugerează, credem, linia de conduită a savantului, dascălului și omului Ștefan Procopiu. Cu ocazia centenarului nașterii se realizează și o plachetă (tombac, 76/50 mm), care reia pe avers portretul și inscripția de pe medalie (fig.107av), iar pe revers (fig 107rv) are o inscripție cu principalele descoperiri
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și omului Ștefan Procopiu. Cu ocazia centenarului nașterii se realizează și o plachetă (tombac, 76/50 mm), care reia pe avers portretul și inscripția de pe medalie (fig.107av), iar pe revers (fig 107rv) are o inscripție cu principalele descoperiri ale savantului, pe ani și numele inițiatorului care ocupă un sfert din suprafața acesteia. Alte rațiuni decât cele strict comerciale nu credem că motivează apariția plachetei, din moment ce aceasta nu aduce absolut nici o noutate, nici ca mesaj și nici ca realizare medalistică. De
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la Bîrlad, ci și la Botoșani, Suceava, într-un fel sau altul în mai toate zonele țării, fără a o întrece însă pe cea din capitală. Dar despre aceasta nu este locul să insistăm aici, pentru a nu umbri memoria savantului Ștefan Procopiu. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR MEDICALE ION CANTACUZINO Prezența în viața Iașului a doctorului Ion Cantacuzino o atestăm, la sfârșitul secolului al XIX lea când, după studii în capitala Franței (liceale și universitare de filozofie, apoi de științe naturale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]