3,958 matches
-
unu: Păi nu toate scenele sînt niște morminte? Mai abitir decît albumele alea soioase?! Ia zi-i! Păi nu-s toate scenele niște cimitire doldora cu atîtea și atîtea personaje rămase prin aer, pe ziduri..., printre faldurile de perdele..., printre scînduri? Crezi că nu orbecăim și noi prin lumea aia de imagini..., de sunete...?! Gh. P. doi: Cunosc teoria asta "nimic nu se pierde, nimic nu se cîștigă, totul se stochează". Tu mi-ai mai spus-o... Gh. P. unu: (mirat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eforturilor de modernitate, adesea prea explicite sau prea evidente. Casa Bernardei Alba stârnește interesul în măsura în care pretinde o radicalizare a alegerii. Cum să prezinți astăzi pe o scenă teroarea supravegherii? Oare trebuie să revenim la scena improvizată de bâlci, la acea „scândură pe patru picioare”, pentru a relua faimoasa definiție a lui Lope de Vega, sau, dimpotrivă, trebuie să o convertim în spațiu supertehnologizat? Casa Bernardei Alba trimite, de asemenea, la o supraveghere primitivă, familială, tot așa cum se prezintă și ca parabolă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
acest context sunt fericiți cei ce nu-și pun întrebări, ceilalți sunt chemați de contemplație și însingurați de perspectiva izolării și a morții: Trista pădure din semne de întrebare/ lemn de esență dură și amară/ din care se vor face scânduri de sicriu/ din care se vor face case vechi/ cetăți pentru un cal troian de mai târziu". În volumul "Întrebați fumul", poetul ajunge la delir verbal (" Pentru cine bate vântul", "Cum se cheamă", "Numim arbitrar ochi": "Cum se cheamă el
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
am spus,/ dacă te sperie piața, mașinile,/ ochii de lup care licăre-n șiruri/ mereu curgătoare." Rămân izbutite descrierile orașului și ale străzilor bucureștene: ("Geamlâcuri de han și absurde vile maure,/ case scunde cu cișmele în curte și poteci de scânduri,/ și umbrarul de viță"), însoțite de un sentiment de însingurare dar și de înstrăinare: "Ca un câine se apropie și-mi caută în ochi/ atunci când îi fluier/ numele straniu,/ numele: Eu." Evocarea lui Zampano, intrusul desuet din "La strada", nu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
că îi intră un șarpe în gură ("Momâile"). Tatăl era blând și visător, copilul îi păstrează o amintire duioasă; tatăl era un om puternic, capabil să-l scoată din coarnele vitei nărăvașe. Bunica era o ființă stranie, maniacă, dormea pe scândură și pe cergă după cuptor ("Baba"). Șirul de rubedenii sunt prezente, pentru a evoca alte întâmplări. Țața Manda îl va dezmoșteni pe Marin, pentru că îi lasă ogorul nearat ("Dezmoștenitul"). Ca și Darie, Marin pleacă la școală cu părere de rău
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
s-a înnoptat”, „Spre abator vin lupii licărind”), abatorul pare mare. Cred că așa îl percepea și poetul. Fotografia, apărută în Bacăul din trecut și de azi de Gr. Grigorovici, arată însă că era mic: o magazie cu pereți de scînduri, cu un geam meschin într-o parte și, probabil, cu încă unul de același fel în partea opusă, așezată pe piloni și înconjurată de apă. Fusese construit în 1886, adică la cinci ani după nașterea lui Bacovia. în nota din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este cultul barăcii, și oriunde găsesc un locușor gol, fac ce fac și construiesc o baracă. [...] Astfel, la Bacău, baraca este un edificiu public, este un monument și o operă de artă, oricum și din orice-ar fi clădită: două-trei scînduri bătute pe patru pari; cîteva șipci lipite cu lut; doi-trei pereți de cărămidă, cu acoperiș de carton asfaltat, iată baraca băcăoană.[...] Pretutindeni, hîdă, murdară, puturoasă”.6) A doua chestiune frecvent atacată era, cu o vorbă de azi, infrastuctura. Un autor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
iubita, poetul o arată și pe ocolite, prin alte nume, dar destul de transparent. În basmul mai sus amintit, găsim un tînăr retras din lume și călugărit. E slab ca umbra și doarme pe-un pat de zdrențe, întinse pe două scînduri, Bea apă amară, din mare, ca să moară mai curînd. Călugărul cîntă pe arpa-i cu strunele de aramă, deci un călugăr poet. Noaptea, o rază albă coboară din cer, pe o scară de aur și intră pe fereastră, în chilia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unul care previne, așa cum avertizase la timpul său și Mihail Kogălniceanu, comparându-l cu felinarul ce se pune la marginea unui șantier, pentru a avertiza că acolo se construiește și că există deci pericolul de a cădea o cărămidă, o scândură, o mistrie peste trecătorul neatent. Critica îndreaptă, dar și previne răul. Nu sabia, ci pana susține popoarele" spunea același Maiorescu, la care ne vom întoarce mereu, ca la un spirit care a știut să vadă limpede problemele societății românești și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în propriile sale convulsii sau că certurile sale lăuntrice îl lasă la discreția dușmanilor din afară, el poate fi atunci considerat iremediabil pierdut: el este în puterea noastră. Despotismul capitalului, care este întreg în mâinile noastre, îi apare ca o scândură a naufragiatului de care este obligat, vrând nevrând, să se agațe, de frică să nu se scufunde. Pe acela pe care sufletul său liberal l-ar face să socotească aceste raționamente ca imorale l-aș întreba: dacă orice stat are
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC Testul nr. 40 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: De-atâtea nopți aud plouând, Aud materia plângând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre. Și parcă dorm pe scânduri ude, În spate mă izbește-un val - Tresar prin somn, și mi se pare Că n-am tras podul de la mal.[...] De-atâtea nopți aud plouând, Tot tresărind, tot așteptând... Sunt singur, și mă duce-un gând Spre locuințele lacustre
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător! Frumos!... (I.L. Caragiale) 2.9.4. Figuri de gândire/de nivelul viziunii artistice (metalogisme) Spre deosebire de tropi (metasememe), care vizează numai spațiul interior al limbajului, metalogismele se definesc prin raportarea discursului la referentul real, operând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
surâzătoare, pe o măgură pe care o împodobește ca un amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de strălucitoare clopotnițe care reflectă de departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează din moment ce intri în localitate. Aceleași construcții din scânduri și vălătuci, tot timpul întâlnești animale și păsări care aglomerează ulițele, porcii blânzi se plimbă chiar prin curți și camerele hotelului... trebuie să menționez că turnul pompierilor este un eșafodaj înalt cu podea superioară unde se ajunge pe o scară
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în Calea Victoriei. Cu suma colectată reușește să construiască prima ambulanță (o trăsură) după modelul celei vieneze. Caii au fost donați de prefectul de poliție de pe atunci al Capitalei, iar ca sanitari, instruiește sergenți de oraș; ca sediu, o baracă de scândură în curtea prefecturii. Acesta a fost începutul. Punctul 0. Din curtea Prefecturii „Salvarea” a fost adăpostită apoi tot într -un șopron de scânduri, de lângă Institutul medico-legal. Mai târziu, reușește să amenajeze un local propriu donat de Teodora Cazavilan, pe care
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
poliție de pe atunci al Capitalei, iar ca sanitari, instruiește sergenți de oraș; ca sediu, o baracă de scândură în curtea prefecturii. Acesta a fost începutul. Punctul 0. Din curtea Prefecturii „Salvarea” a fost adăpostită apoi tot într -un șopron de scânduri, de lângă Institutul medico-legal. Mai târziu, reușește să amenajeze un local propriu donat de Teodora Cazavilan, pe care l-a mărit an cu an și l-a completat zi de zi. Constituirea Societății de Salvare (denumită așa pe scurt) este rezultatul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind lemne și scânduri de la guvernământ, pentru facerea bordeielor, am primit ordin să-i adăpostesc în cazarmile de la Alexandrudar, care nu aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind lemne și scânduri de la guvernământ, pentru facerea bordeielor, am primit ordin să-i adăpostesc în cazarmile de la Alexandrudar, care nu aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
capului”. Dacă n-ar circula încă o versiune orală asemănătoare, provenită de la o sursă demnă de încredere (un nepot al doctorului Șuțu), care relata unui distins poet de-al nostru (în viață) că Eminescu ar fi fost lovit cu o scândură în cap de tenorul Petrea Poenaru, că acesta i-a „spart țeasta” omorându-l aproape pe loc, n-am crede. Nepotul doctorului Șuțu a explicat și motivele (lesne de înțeles) pentru care versiunea oficială n-a consemnat evenimentele așa cum s-
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să se poată uita în rai" 100, iar în Transilvania, sicriul se lasă deschis la picioare, loc care se numește "ușă": Dar și noi ne-om duce / În păduri de brazi / Casă ei i-om face / Căsuță de brad / De scânduri de fag / Cu ușă la picioare / Să-mi vină răcoare / Dor de primăvară / Să te-ntoarcă iar." 101 În unele localități din Bucovina, când se trece cu mortul peste pragul tindei, se lovește de trei ori cu sicriul pragul ușii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în cer și se va răzima pe dânsul ca pe un adevărat toiag, iar, pe de altă parte, "toiagul" "arde" toate păcatele, "ca să meargă curat în cealaltă lume" 310. În sicriu se mai pun și așchii, "geluituri", "surcele" rămase de la scândurile pentru confecționarea lui, pentru ca mortul să aibă "cu ce-și ațâța focul" pe cealaltă lume 311. Dacă cineva n-a murit "de moarte bună", ci "și-a făcut seama", pe locul în care a fost înmormântat, fiecare trecător pune câte
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Până când „un băiat al nimănui” a inventat cuiul. „Cuiul nou o săptămână/ A umblat din mână-n mână./ A fost strâns și pipăit,/ Pus pe limbă, mirosit,/ Nici-un om nu Înțelege/ Cuiul țeapăn cum să lege,/ Fără funii și curele,/ Scândurile Între ele./ Năzdrăvanul și golanul/ Îl Înfipse cu ciocanul.// Zice unul: - «Dragul meu,/ Așa cui făceam și eu,/ Poate chiar mai dichisit,/ Însă, vezi, nu m-am gândit»” (Arghezi, II, 1980, pp. 50-51). Desigur, s-ar putea da mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
În seu de lumânare. FRACTURI (ruperi de oase) Tratamente populare Se așează osul la loc, potrivindu-se capetele rupte În poziție normală, apoi se pun atele și se leagă strâns cu o față. De regulă, se folosesc 4 bucățele de scândură (scândurele) subțiri, de tei sau de brad. Odinioară, oasele fracturate se legau În scoarță de tei, de cireș de salcie, stejar, timp de 40 d ezile. Legători cu sămânță de in, cu untdelemn, săpun, ceapă hagimă și albuș de ou
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o cheie secretă comună pe care doar ei să o știe și să o folosească. David Kahn, autorul cărții The Codebreakers, citează ca formă embrionară a steganografiei un caz din Istoriile lui Herodot, în care mesajul a fost scris pe scândurile unei mese, prin gravare, apoi s-a acoperit textul cu ceară, fără să dea nimic de bănuit. Doar primitorul mesei va ști taina. O altă metodă constă în preluarea primei litere a fiecărui cuvânt dintr-un text, formând mesajul ascuns
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
precizarea caracterului de luptători evrei antifasciști a foștilor întemnițați de la Vapniarca.” Dar iată și Vapniarca în poezia scrisă de Lebel Moshe: Un vuiet lugubru și aspru / În noapte răsună / Sun t vânturi și geruri ce bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată / Înapoi / Răcnet de fiare / spumegă fasciștii / Crepuscul de veacuri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
viață l-am găsit totdeauna la postul său în timpurile cele mai grele, trebuie să întindem cu toții o mână de ajutor unicului său fiu, căci, în împrejurarea această, grea în care se află, numai d-stră cetățeni, puteți să i fiți scândura de salvare a fiului lui Ioan Popescu, care din nenorocire în mijlocul d stră, a amicilor, colegilor și foștilor săi elevi, fiul suferă mizeria !... Vă rugăm așa dar, să binevoiți ca de urgență să-i acordați puternicul d-stră sprijin atât material
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]