4,646 matches
-
uit spre Nick Nolte, care așteaptă un chelner sau sfârșitul lumii. Privirea lui se oprește în ochii mei. Vreau să-mi cobor ochii spre farfurie, dar nu reușesc. Câteva secunde ne uităm unul la altul, fără expresie. Apoi capitulez și schițez o umbră de zâmbet. Ochii lui Nick Nolte se luminează. Îmi zâmbește cald și face un gest scurt, cu mâna, ca și cum mi-ar spune poftă bună. Enjoy. Bebeloiul urlă ca din gură din șarpe. Fără întrerupere. Tatăl lui îl ia
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
Mariana. Liniștită, cu obrazul puțin încordat, cu ochelarii de soare acoperindu-i ochii albaștri, cu mâinile puțin nervoase, ține strâns între degete geanta de voiaj. O îmbrățișez repede, apoi îi iau bagajul. Schimbăm două-trei cuvinte, zâmbete, ea înțelege, dar nu schițează nici un gest simte bucuria ce mă stăpânește. Stăm la umbră sub galeria de viță sălbatică din curtea mea. Mariana fumează neîntrerupt; nu avem ce să ne spunem. Propun să bem o cafea în oraș. În colțul străzii intrăm în barul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ridicat ochii puțin încurcat că ea pătrunsese în cameră fără să mă trezesc. Foindu-mă de parcă mi-aș fi căutat un loc mai comod, am uitat de toate, mă simțeam înăuntru ca și afară. Ți-o amintești, mi-a spus, schițând un gest discret în direcția tabloului. Era deosebită, ai desenat-o în prima ta vacanță petrecută aici. M-am gândit să o pun pe perete. Mă simțeam gol, fără putința de a replica. Vroiam să plec imediat. Mătușa s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
L. Van Beetoven, simfonia Harold în Italia, de H. Berlioz, poem simfonic O noapte pe Muntele Pleșuv, de Modest Musorgski, în stepele Asiei Centrale, de Alexandr Borodin, suita simfonica Priveliști moldovenești, de Mihail Jora, suita Munții Apuseni, de Marțian Negrea, schița simfonica Vârful cu dor, de Ion Hartulari Darclee etc. Instrumentele muzicale sunt foarte mult exploatate în lucrările programatice. S-au compus veritabile capodopere în care autorii și-au demonstrat capacitatea de mânuire a timbrelor instrumentale, dând naștere unor pagini orchestrale
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
i-am spus opinia mea sinceră: Cred că prietenul tău grec are dublă subordonare, adică încasează, la Atena, două salarii. Sunt convins că până mâine pe biroul șefului său de la Securitatea Greciei se va afla înregistrarea ziaristului, cu portretul meu schițat după regulile serviciului, plus impresiile personale. Mai cred că misiunea lui, în ce mă privește, s-a încheiat, întrucât i-am oferit toate elementele de care avea nevoie pentru portretul meu profesional, poate chiar și moral. Sunt sigur că și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Prin multe puncte cerești se întîlnesc firele gîndirii și creației unor ființe rare precum Mircea Eliade, Mihai Eminescu, Emil Cioran. Din acest noian de sugestii și revelații am ales să schițez o posibilă axă (cu totul imperfect și reductor exploatată aici): Sacru-luminălună-sacrificiu-coexistența contrariilor. Relația lui Mircea Eliade cu sacrul, contribuțiile și viziunea originală a istoricului religiilor, definițiile și analizele sale nuanțate au fost îndelung disecate, elogiate sau contestate. Epistemologic vorbind, judecat
Despre sacralitatea sacrificială a lunii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1377]
-
activitatea "georgiștilor" în anii 1939-1940, pe baza unor surse arhivistice inedite. Concluziile ample ale lucrării sintetizează clar principalele rezultate ale unui demers științific reușit, întemeiat pe bibliografia problemei adusă la zi, pe presa vremii și pe surse arhivistice. Autoarea a schițat imaginea unui partid politic deosebit de pe eșichierul politic românesc interbelic. A fost surprins specificul acestui partid care a reunit o serie de personalități ale epocii, întrucât, deși s-a numit PNL-Gh. I. Brătianu, nu a fost partidul unui singur om
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a mișcării legionare ar încheia o alianță cu Roma și cu Berlinul în cel mai scurt timp637. Deruta în rândul electoratului s-a accentuat. Așteptându-se la represalii din partea autorităților în urma încheierii pactului de neagresiune electorală, cele trei partide au schițat măsuri preventive. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, delegații desemnați ai partidelor semnatare au constituit o comisie centrală, care avea rolul să asigure legătura între cele trei formațiuni politice. În cazul în care Gheorghe Brătianu ar fi ajuns în imposibilitate de acțiune, reprezentanții
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mea, am văzut sărind din el bucăți, l-am atins dar nu sunt sigur că l-am doborât. M-am uitat în sus spre ora 2 și am văzut venind spre mine un alt 190, dar era prea târziu să schițez vreun viraj, nu am putut decât să închid ochii și să mă fac mic în cabină. Am crezut că mi-am cumpărat locul de veci chiar aici. Am avut noroc pentru că aveam viteză foarte mică față de inamic care m-a
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
mașină. În acel moment, din sens opus, un ofițer englez ne încrucișează, cunoșteam uniformele și gradele ofițerilor englezi căzuți prizonieri în Romania, cu un an în urmă. Imediat mi-am dat seama că era căpitan. Însoțitorul meu salută, iar eu schițez un semn politicos cu capul. Ofițerul englez se oprește brusc, se întoarce și plasându-se în fața noastră, mă apostrofează. "D-ta nu știi să saluți?" Total neobișnuit cu asemenea atitudini, surprins, mă adresez însoțitorului meu, în franceză: "Ce înseamnă asta
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fi pălmuit pentru atitudinea lui obraznică. Simțeam o furie nebună. Trebuia însă să mă stăpânesc cu toată demnitatea, strângând din dinți și apăsând ușor iconița atașată lănțișorului de la ceas. L-am urmat până la jeepul care ne aștepta în curte. Am schițat un gest de salut gardianului penitenciarului care ne însoțise cu aceeași expresie disperată și am urcat în mașina care se puse imediat în mișcare. În primele momente îmi trece prin minte un gând: și dacă totuși englezii, examinând cele întâmplate
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
relație care unea, în cadrul monarhiei absolute, regele, intendentul regal și subordonații acestuia"5. Pregnanța controlului prefectoral a eliminat puțina autonomie municipală care supraviețuise sub Vechiul Regim. Inventarea noțiunii moderne de primar persoană de frunte și bun cap de familie este schițată încă de pe vremea monarhiei din Iulie. Votul cenzitar a fost restabilit în 1831 pentru alegerea consilierilor municipali, iar în 1833 pentru alegerea consilierilor din departamente și arondismente. Legea din 1837, care dădea comunei statutul de persoană morală, iar primarilor, autoritate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
MELT340 și DAU341 expunea condițiile unei "reînnoiri a planificării urbane și teritoriale". Suplețea regulilor de folosire a solurilor nu a fost considerată un scop în sine, ci un mijloc de asigurare a predominanței proiectului asupra procedurii. Urmând o orientare deja schițată de Legea de orientare funciară din 1967, se voia o planificare mai strategică și mai puțin constrângătoare. Acestei diminuări a constrângerii trebuia să i se substituie adeziunea la proiect. Perfecționarea planificării urbane și stăpânirea incidențelor sale economice primesc denumirea de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
propusese o reformă atât de ambițioasă a politicii urbane. Proiectul valorizează rolul aglomerației urbane și introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta o adevărată dezbatere democratică. Înainte era dificil de discutat plecând de la procedurile și de la reglementările unui urbanism abscons"344. La nivel operațional, proiectul urban apare ca o alternativă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
două războaie mondiale, comunicarea a împrumutat teme și tehnici de cercetare din disciplinele învecinate - mai ales din psihologie socială și sociologie. Odată cu acestea, comunicarea a împrumutat, în mod natural, și abordarea dominantă în respectivele științe sociale - abordare pe care am schițat-o mai sus. Astfel că, în anii 1930, studiul comunicării pe tărâm american era caracterizat, și el, de un spirit empiric agresiv. Ceea ce s-a dovedit benefic din mai multe motive, poate cel mai important fiind acela că a oferit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
gratification. Apar și păreri în contra curentului majoritar: efectele media nu sunt puternice, nu este schema liniară a „glonțului magic” (Melvin De Fleur) și nici teoria „stimul-răspuns” fondată pe credința în uniformitatea reacțiilor umane la aceiași stimuli. (Modelul hegemonic a fost schițat de Antonio Gramsci și reluat de reprezentanții Școlii de la Frankfurt: Adorno și Habermas.) Efectele sunt recunoscute ca subtile, deși limitate. Modelul este agenda setting (Shaw și McCombs) sau uses and gratifications. Mass-media nu ne determină să gândim într-un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
după propria ei mărturie - să iasă un moment pentru a plânge. Așa mi-o reprezint în lume și în vârtej, înainte de retragerea ei. Ar fi de scris despre ea un șir de capitole pe care nu pot nici măcar să le schițez. Unul dintre aceste capitole ar fi acela al relațiilor și al intimității ei cu Doamna de Staël, două influențe strălucitoare atât de distincte, adesea interferente, aproape niciodată rivale, care se completau atât de bine. A fost în 1807, la castelul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sociologice, istorice, estetice - determinarea fizionomiilor individuale, a „monadei inexprimabile“, ireductibile la vreo formă de determinism. Frumosul este relativizat și esența umană istoricizată. Singurul efort clasificator al lui Sainte-Beuve a fost acela de a circumscrie „familii de spirite“ și de a schița o „istorie naturală a spiritelor“. -SAINT-SIMON, LOUIS DE ROUVROY, duce de ăParis, 1675-Paris, 1755). Memorialist, soldat, diplomat și curtean. Tatăl său își datora averea și titlul lui Ludovic al XIII-lea, pe care fiul l-a pomenit toată viața cu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
însă, patetice. Charles se stinge încet și dureros sub ochii noștri, și nu renunță la a se preface nici atunci când își analizează moartea și ne-o descrie. Autorul se încurcă în tot felul de aluzii. Iubirea e atât de discret schițată că se stinge înainte ca lectorul să ajungă la ea. Ideea cărții este: nu poți simula și nu poți păcăli moartea. Chatterton și Philip sfârșesc prin a deveni unul și același personaj (procedeu cunoscut la Ackroyd) și lectorul se simte
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de gol pe care acești tineri încearcă să-l umple, fie participând la un marș comunist, fie zădărnicindu-l ("banda lui Baines"), se prelungesc în deprimarea celorlalte vieți, adulte. Doctorul, proprietara casei cu petrecerea, părinții, mătușa cu manifeste, toți sunt schițați cu aceeași grabă, ceea ce vrea să spună că autorul nu ne comunică starea de spririt a unor personaje albe ci, mult mai ingenios, resentimentul creatorului la adresa nevoii de compasiune a personajelor tradiționale. Tânărul romancier Brownjohn este un Desperado, prin zgârcenia
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
era un permanent reproș, așa cum se afla închis în celula lui din temniță. Prin urmare, eroul principal al romanului e de fapt Mike, studentul mediocru, omul care-și distruge propria viață. Jon își botează fiul tot Michael. Povestirea încearcă să schițeze un gen de neastâmpăr care nu e ușor de înțeles. Ni se spune doar că Mike n-o să-și afle niciodată menirea sau liniștea. Fiindcă e într-o ureche. Nu știm ce vrea să zică povestitorul prin aceasta. Cert este
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
există așa ceva e limbajul, felul cum scriu, ce iese. Limbajul creează și eroii și intriga. Sună stupid, însă cu multe din cărțile mele habar n-aveam ce va urma până ce nu-mi spuneau cuvintele încotro mă îndrept. Sigur că uneori schițezi elementele importante ale intrigii, ca un fel de viziune mentală, dar înșiruirea capitolelor, narațiunea, e invaraibil determinată de expresie și câteodată perosnajele se ivesc dintr-o greșeală, când nici nu le așteptai, o întorsătură de frază, o descriere și gata
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poveste, chiar o schimbă. Totul se trage din actul concret de a așterne vorbe pe hârtie. Cum am mai zis, scrisul e scris, iar experiența scrisului este esențială în crearea oricărui fel de carte, roman ori altceva. Student: Dacă vă schițați uneori intriga în minte, vi s-a întâmplat vreodată să ajungeți unde nici nu v-ați fi așteptat la început? PA: Mai tot timpul. Nu în biografii, unde, evident, perosnajul a existat și nu te poți juca prea mult cu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
încerc s-o arăt universului. Nu spun că scriu blând, ci că importantă e nevoia de a oferi blândețe. Universul a dus-o destul de greu. În tiparele ample, oarecum sumbre dar neagresive ale poemelor mele, trăiesc ființe omenești. Aceste tipare schițează o lume posibilă, foarte reală. LV. În Transylvana scrii: "Morții/ alunecă primejdios în mașini printre vii". Și poezia ta e o astfel de cursă riscată (scrii undeva că iubești riscul), o provocare. Rezultatul este, ca în Soil, că acasă "nu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a oamenilor și pretind să fie eficienți. Este vorba de o eficiență rezultată din antrenarea conștiinței oamenilor, antrenare făcută prin rostul sau lipsa de rost a cuvintelor rostite, care să le fie de folos celor care le ascultă, să le schițeze viitorul, nu independent de cel individual al psihologului, și al psihologiei. Abia după ce am terminat facultatea, am aflat cât de greu este să le vorbești oamenilor cu rost, că în viață mult mai bine o duc cei care știu să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]