4,171 matches
-
stinge, / pe un murg ca de funinge. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Cântă unul. Luncă lină, / miruie-mi-l cu sulfină. / Crengile, miresele, / peste doru-i țese-le. / Noaptea cu poenele, / graurii cu penele, / să-i sfințească genele. // Tace altul. Și cum tace, / gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și uscăciune. Iarba sfârâie, întoarsă, / frunza stă cu pleoapa arsă. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
dintre cele mai vechi biserici de pe teritoriul orașului Vașcău, existente de la sfârșitul sec. al XIII - lea, sunt: una ortodoxă, iar cealaltă romano-catolică. Din păcate nu există informații despre aceste două biserici. Se știe cu precizie că la Vașcău a fost sfințită noua biserică romano-catolică la 26 iulie 1744, biserică construită pe locul celei vechi, pe dealul Calvaria, acolo unde funcționa odinioară topitoria de fier și unde se găsește și astăzi. Această parohie s-a construit prin grija și oblăduirea contelui Nicolae
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
în această zi sunt aducătoare de necazuri și supărări în lunile care vor urma. În unele zone ale țării, ajunul zilei de Dragobete este asemănător cu simbolistica nopții de Bobotează. Fetele tinere, curioase să își afle ursitul, își pun busuioc sfințit sub pernă, având credința că Dragobete le va ajuta să găsească iubirea adevărată. Până în februarie 2016, Dragobete nu avea un simbol asociat. Pe 15 februarie 2016, simbolul Dragobetelui a fost ales în urmă a peste 20.000 de voturi, printr-
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
de a accelera dezvoltarea târgului, a încercat să aducă din Galiția un număr de 300 de negustori armeni și le-a construit o biserică în planul bisericilor catolice. Dar, negustorii armeni nu au ajuns la Bălți și biserica a fost sfințită ca una ortodoxă, Catedrala Sf. Nicolae, dărâmată de Sovietici în 1965 și reclădită după independență. În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, este anexată de către imperiului Rus. La 19 aprilie 1818, țarul Alexandru I trecând de la
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
din jurul orașului Turku (regiune denumită și astăzi „Finlanda Propriu-zisă”). Deși s-au găsit în zonă dovezi arheologice ale prezenței umane încă din Epoca Pietrei, orașul Turku a fost înființat spre sfârșitul secolului al XIII-lea. Catedrala din Turku a fost sfințită în 1300 și, împreună cu castelul Turku și cu mănăstirea dominicană (înființată în 1249), au făcut din oraș centrul Finlandei medievale. În Evul Mediu, Turku a fost sediul episcopiei Turku (titlu transformat mai târziu în arhiepiscopia de Turku), care acoperea pe
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
grăbește"”. În prezent termenul estimat este anul 2026. După moartea lui Gaudi, în 1926, lucrările au continuat sub conducerea lui Domènech Sugranyes, până în 1936, când au fost întrerupte de Războiul Civil Spaniol. La 7 noiembrie 2010, Papa Benedict XVI a sfințit biserică și a ridicat-o la rangul de "Basilica minor". Biserică are 18 turnuri, în ordinea înălțimii reprezentând pe cei 12 apostoli, cei 4 evangheliști, Sfântă Fecioara și, cel mai înalt turn, pe Iisus Hristos. Turnul central al lui Iisus
Sagrada Família () [Corola-website/Science/296751_a_298080]
-
de existența unei biserici de lemn la Botoșana, în apropierea locului unde se află actuala biserică de lemn. În "„Cronica Episcopiei de Rădăuți”" a lui Dimitrie Dan este publicat un document în care se spune că "„episcopul Dositei Herescul a sfințit la anul 1761 un antimis pentru biserica din Botușana”". După construirea actualei biserici de lemn (1810), biserica de lemn mai veche a fost donată în 1815 locuitorilor din Poieni-Solca. De acolo, biserica de lemn a fost strămutată din nou în
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
parohului, pr. dr. Florentin Loghinoaia, s-a început construirea Paraclisului „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
cel Mare”, ridicat pe locul vechii case de prăznuire (din scândură de brad acoperită cu azbest) a Bisericii „Sfinții Voievozi”. La 29 mai 2005, IPS Pimen a sfințit cele două cruci înălțate deasupra altarului și turnul paraclisului. Paraclisul a fost sfințit de către același înalt ierarh, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi, la 31 mai 2009. Cu acest prilej, ierarhul a depus în Biserica „Sfinții Voievozi” medalionul cu sfintele moaște ale Sf. Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Haralambie și Sf. Mc.
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
în timpul căruia a fost finalizată construcția și înfrumusețarea sfântului lăcaș. Construirea noii biserici s-a realizat prin contribuția enoriașilor, cu fonduri din partea Guvernului României și de la Consiliul Județean Suceava. Biserica nouă din Forăști, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", a fost sfințită duminică, 1 august 2010, de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Acesta a sosit într-o caleașcă, înconjurat de călăreți îmbrăcați în costume naționale. Cu acest prilej, arhiepiscopul Pimen a acordat preotului paroh Ionel Coca rangul de iconom. În
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
cu timpul neîncăpătoare, iar preotul Petru a început construirea unei noi biserici de lemn, fiind ajutat și de locuitorii satului. Construirea noului lăcaș de cult, cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, a fost finalizată în anul 1808, biserica fiind sfințită la 15 august 1808 (de ziua hramului). Pe spatele pomelnicului de lemn al bisericii se află pictată următoarea inscripție: "„Pomelnicul preotului Ioan și al tatălui său preotul Petru care au fost întâi ctitor și singur stoler la facerea bisericii din
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
află pictată următoarea inscripție: "„Pomelnicul preotului Ioan și al tatălui său preotul Petru care au fost întâi ctitor și singur stoler la facerea bisericii din Boroaia, durată din nou la anul 1808 august în 15, care atunci s-au și sfințit”". Din această inscripție, istoricul de artă Nicolae Stoicescu a dedus că preoții Petru și Ioan ar fi ctitorii bisericii, în timp ce Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu au susținut că preotul Petru ar fi singurul ctitor. Altarul bisericii a fost pictat în
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
din bârne ai bisericii au fost placați cu scânduri vopsite cu albastru. Între anii 1969-1970, preotul Ioan Argatu (viitorul arhimandrit Ilarion Argatu) a construit o biserică de zid la Boroaia, cu hramul "Sfinții Părinți". Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 21 mai 1977 de către episcopul-vicar Adrian Botoșăneanul. Bisericuța de lemn a devenit biserică de cimitir. Cronica Parohiei Boroaia-Vale menționează următorii preoți slujitori ai acestui lăcaș de cult: Petru (ctitorul), Ioan, diaconul Ioniță Mateianu, Costache Ionescu, Th. Ionescu, Ștefan Rafael
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
1910-1921 s-a ridicat un nou lăcaș de cult din cărămidă cu stâlpi din beton armat, după modelul Bisericii „Sfânta Sofia” din Constantinopol. Biserica de lemn din centrul satului a fost vânduta sătenilor din Burla. În anul 2007, s-a sfințit piatra de temelie a unei noi biserici cu hramul "Înălțarea Domnului" în cătunul Schit Călugărița, în apropierea bisericii de lemn. În prezent, s-a finalizat demisolul noii biserici, iar la sfârșitul anului 2009 a fost terminată zidăria. este construită din
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
1935, cu cheltuiala membrilor obștei comunale și ai celorlalți credincioși și prin contribuția Mitropoliei de Cernăuți, precum și cu purtarea de grijă a părintelui Vasile Andrici, paroh de Capu Câmpului (1930-1949), s-a început construcția unei noi biserici, care a fost sfințită în 1938 de către preotul consilier Ion Puiu, delegat al mitropolitului Bucovinei. În anul 1938, după terminarea construcției bisericii noi și sfințirea acesteia, sătenii din Capu Câmpului au donat vechea biserică de lemn credincioșilor ortodocși din satul Iacobești, ea fiind resfințită
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
George Guțiu. Până în toamna anului 2001 toate oficiile liturgice se făceau într-o capelă improvizată dintr-o casă pe care Pr.Monsenior a cumpărat-o pentru Parohie, iar în luna septembrie a aceluiași an pe data de 2 s-a sfințit noul lăcaș de închinăciune în prezența IPSS Lucian Mureșan. În anul 2009 parohia avea 189 de credincioși dintre care 23 copii.
Biserica greco-catolică din Boian () [Corola-website/Science/317158_a_318487]
-
de bisericuța de lemn. Ca urmare a demersurilor inițiate de specialiștii de la Oficiul de Patrimoniu și de cei de la Muzeul Național al Bucovinei, lucrările au fost întrerupte în 1994, dar fundația era deja săpată. Noua biserică din Șerbănești a fost sfințită la 11 octombrie 2009, de către un sobor de 25 de preoți, în frunte cu ÎPS Pimen Zainea, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților. În aprilie 2010, Daniel Hrenciuc, șeful Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național din județul Suceava, a atras atenția asupra
Biserica de lemn din Șerbănești () [Corola-website/Science/317143_a_318472]
-
de la nașterea lui Christos. Totuși, până la anul 1572 se utiliza în Moldova stilul de la 1 ianuarie, iar după această dată stilul bizantin de la 1 septembrie. Ca urmare, anul 7007 reprezintă anul 1499 și nu 1498. Faptul că biserica a fost sfințită abia la 6 decembrie 1499 (de ziua hramului) se datorează faptului că logofătul Ioan Tăutu a trimis cu solie în Polonia în anul 1497, fiind închis la Liov. Despre construcția acestei biserici vorbește și cronicarul Grigore Ureche în "Letopisețul țărâi
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
au mai construit apoi o casă monahală cu 10 camere, inclusiv trapeza, o bucătarie, o magazie și camere de oaspeți, după care a urmat turnul clopotniță din piatră (cu două clopote mari) și toate anexele gospodărești. Noua biserică a fost sfințită la data de 26 septembrie 1993 de către mitropolitul Daniel, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Cu această ocazie, ieromonahul Firmilian a fost hirotesit protosinghel. Protosinghelul Firmilian s-a înscris în anul 1994 la Seminarul Teologic "Veniamin Costachi" de la
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
lista monumentelor istorice, . Biserica a fost ridicată în satul învecinat Cerghid, de unde a fost cumpărată de locuitorii din Cerghizel și mutată pe actualul amplasament în anul 1937. În biserică s-a slujit până în anul 1981, an în care a fost sfințită biserica nouă, din cărămidă, cu hramul „Sf.Gheorghe”. Acoperișul din șindrilă a fost înlocuit cu plăcuțe de azbest.
Biserica de lemn din Cerghizel () [Corola-website/Science/317217_a_318546]
-
celelalte laturi de salcâmi. În cadrul necropolei mai existau doar 10 însemne de căpătâi ale eroilor români fără „nici un fel de inscripții”. La 1 iunie 2006, cu ocazia Praznicului Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor, s-a dezvelit și s-a sfințit un monument în formă de cruce, ridicat în memoria fiilor satului căzuți în luptele pentru apărarea patriei din cel de-al doilea război mondial. Acesta a fost construit din inițiativa unor săteni și cu sprijinul Primăriei Miroslava. Slujba de sfințire
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
că satul Sărcia se afla lânga satul Șurian și aveau parohie comună. Slujbele se făceau în limba slavonă, iar preoții, de care se știe, au fost Simion Adamovici și Nicodim Lansovici. Pe locul actual al satului, la 1796 s-a sfințit o biserică, iar preot a fost Grigorie Petrovici. Această biserică a ars într-un mare incendiu în anul 1894. Ca preoți din această perioadă se amintesc: Iancu Trailovici, Nicolae Popovici, Andrei Bugariu, Pavel Martinovici. În 1872 vine ca preot Pavel
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
preot Pavel Condan, originar din sat. După dânsul vine ca preot Liubomir Nestorovici (din 1883 până în 1906), care, cu contribuțiile enoriașilor din sat, pe locul bisericii vechi ridică actuala biserică. Această biserică, cu hramul Sf. M. M. Dimitrie, s-a sfințit în anul 1896 (de către episcopul Ioan Mețianu). Este construită după proiectul ing. Paul Rozvan, din România. Are următoarele dimensiuni: lățimea interioară 9 m. ; lungimea interioară 18, 5; grosimea zidurilor 1 m; înălțimea interioară 7, 8 m; iar înălțimea turnului 36
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
egumen pe ieromonahul Teodosie Bahnă. Deoarece Mănăstirea Vorona avea atunci obște de maici, schitul a fost pus în ascultare canonică față de Mănăstirea Sihăstria Voronei. În anul 1995 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă biserică, care a fost sfințită la 1 octombrie 1999. În aceeași perioadă s-au realizat icoanele, catapeteasma și pardoselile, s-a construit o casă nouă cu trapeză și beci (prin contribuția credincioșilor din Oneaga, Rădășeni și Vorona), un turn clopotniță, un gard din piatră de
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
lavabil, pictarea interiorului și acoperirea edificiului cu tablă lindab. Printre cei care au donat bani pentru construcția bisericii s-a aflat și Gigi Becali, care a dat bani pentru finalizarea catapetesmei. Odată terminate aceste lucrări, Biserica „Sfântul Mina” a fost sfințită la 27 august 2006. Acest lăcaș de cult este una dintre cele trei biserici din România în care se află părticele din moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]