4,438 matches
-
putea să uităm câtă nevoie de ajutor au cei de lângă noi. Haideți, așadar, astăzi să ne regăsim toți cei îndrăgostiți de frumos, toți cei cu gând de lumină și încântare și să ne lăsăm purtați pe aripile acestui vis de simțiri înalte. Să dea Dumnezeu să fie această dulce întâlnire prilej de încărcare a bateriilor care să ne ajungă un an întreg și să ne dorim ca zilele să treacă într-o clipă ca să putem rosti : regăsire, molipsește-ne, aurește-ne
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
dezvoltarea sensibilității și a gustului artistic și estetic. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara lor, urmărește să valorifice afectivitatea și inteligența elevilor prin dezvoltarea capacității lor de cunoaștere artistică. Fără a le limită libertatea de simțire, gândire, voința și de creare trebuie sa-i atragem pe calea folosirii conștiente a elementelor de limbaj estetic pe care ei trebuie să le înțeleagă ca fiind agenți ai expresiei artistice. Numai așa vor deveni creatori artistici. Se știe că
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
cultivarea unui stil algoritmic de gândire și rezolvare a problemelor în detrimentul celor euristice și creative; - insuficienta dezvoltare și implicare a forței eului subiectului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale; - nerealizarea unei concordanțe operaționale între motivele de cunoaștere, simțire și acțiune ale subiecților educației; - încurajare insuficientă a atitudinilor constructive, de încredere în forțele proprii ale individului sau grupului; - nevalorificarea adecvată a interacțiunilor comunicative, cognitive , afective și a relațiilor interpersonale dintre membrii grupului; - prezența unui climat psihosocial nefavorabil manifestării inițiativei
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cuvinte prin înlocuire de sunete și silabe. c) Joc de cuvinte „Spune repede și corect?”. Pentru dezvoltarea auzului fonematic s-a folosit mult analiza kinestezică și optică. Particularitățile pronunției unui sunet dat s-au fixat prin pipăirea laringelui, cutiei toracice, simțirea jetului de aer pe mână, urmărirea cu ochii a a rticulației (software), simțirea încordării organelor de vorbire prin atingerea cu mâna în regiunea rădăcinii limbii. Tot în scopul dezvoltării auzului fonematic au fost folosite ilustrații în denumirile cărora existau sunete
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și corect?”. Pentru dezvoltarea auzului fonematic s-a folosit mult analiza kinestezică și optică. Particularitățile pronunției unui sunet dat s-au fixat prin pipăirea laringelui, cutiei toracice, simțirea jetului de aer pe mână, urmărirea cu ochii a a rticulației (software), simțirea încordării organelor de vorbire prin atingerea cu mâna în regiunea rădăcinii limbii. Tot în scopul dezvoltării auzului fonematic au fost folosite ilustrații în denumirile cărora existau sunete identice, în diferite poziții. Au fost făcute exerciții de diferențiere a sunetelor apropiate
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
paradis, omul era într-o „siguranță imperturbabilă”, nimic nu i se împotrivea, totul îl servea, iar prin «cogito ergo sum», Descartes recâștiga, cel puțin pentru sine, certitudinea ascunsă între cele patru ziduri pe care le va dărâma, unul câte unul: simțirile, visul, imaginația, Dumnezeu înșelător. II.6. Solitudinea și solipsismul cartesian Este știut faptul că punctul de plecare al gîndirii filosofice și științifice la Descartes este îndoiala metodică însă ea nu se poate desfășura oricum, oriunde, în orice condiții. Ducînd o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nolens, imaginans quoque, et senties», înțelegînd așadar, de data aceasta, că sensibilitatea și imaginația fac parte din gîndire. Descartes procedează la o limitare strictă a ceea ce, în sensibilitate, poate fi numit gîndire: este vorba de aparența de a simți, manifestarea simțirii. Chiar dacă lucrurile pe care le văd nu există, e adevărat totuși că eu cred că le văd, sau că mi se pare că le văd, și aceasta este aparența de,ceea ce apare, care este numită acum gîndire: ) Față de această definire
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nu este vorba de o simplă lărgire a domeniului gîndirii, ci de o veritabilă modificare a noțiunii ei: ceea ce constituie esența gîndirii nu mai este plasat în anumite facultăți privilegiate, ci în dimensiunea fenomenologică a unei facultăți obișnuite, în aparența simțirii ca și în cea de a înțelege și de a vrea. În consecință, noțiunea de gîndire pe care am dobîndit-o înlocuiește definitiv prima noțiune, devenind un rezultat permanent și ireversibil al progresului meditativ. Noțiunea propriu-zis cartesiană de gîndire este deci
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Și de fapt cu titlu de substanță, gîndirea nu este cognoscibilă în ea însăși, ci doar plecînd de la actele în care ea este subiect, deci ea nu este cunoscută decât ca subiect al diferitelor modi cogitandi; îndoiala, afirmația, voința, imaginația, simțirea, etc. Așa cum știm, Heidegger a contestat traducerea grecescului ousia prin latinescul substantio, care va fi definită ca ceea ce se află sub accidente, ca subiect, fundament sau hypokheimenon, despre care, Aristotel avea să spună că este forma care definește înainte de toate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Analiza antecedentelor cogito-ului cartesian ne-a permis să vedem filosofia lui Descartes ca filosofie și ca artă de “a ști să treci”. Făcînd din cogito un principiu, Descartes nu neglijează însă varietatea complexă a modurilor sale de manifestare: imaginația, voința, simțirea, rațiunea, care împletindu-se alcătuiesc țesătura miraculoasei conștiințe umane ce rămîne în continuare, în ciuda acestor “apariții” accidentale, certă și indubitabilă. Prin aceasta gîndirea capătă o nouă identitate: conștiința. Cogito-ul este mai mult decât rațiune, el este gîndire, este peste tot
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
altarului se află imaginile răstignirii și ale învierii, imagini ce pot fi descoperite ca alfa și omega ale suferinței și transcendenței. Foarte puțini artiști înainte și după el au reușit să creeze o analiză mai complexă și mai plină de simțire a pătimirilor lui Isus Cristos. Deși se cunosc puține lucruri din viața sa, cu toate acestea, arta sa este una dintre cele mai personale și expresive din pictura occidentală: ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să ne exteriorizăm sentimentele și emoțiile, de buna chibzuire și măsurare a exprimării prin cuvinte.Stăpânirea de sine presupune deci controlul expresiei și al actelor de comunicare. Ea pune sub semnul interdicției cuvântul sau gestul aflate sub influența impulsurilor sau simțirii pătimașe, actele și manifestările nesăbuite, orice exteriorizare a unor proiecte de acțiune insuficient gândite sau motivate, actele pripite etc.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
p. Lamura. București (1919-1928). Indice bibliografic de Aurora Alucăi. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1981, 274 p. Literatura română. Indice bibliografic de Lenuța Drăgan și Dorina Mercheș. Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, 1973, 714 p. Literatura și arta română. Idei, simțire, formă (București, 18961910). Indice bibliografic de Mariana Stescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1971, 209 p. Literatură, arte, idei în Alma Mater / Dialog: 1969 1990: indice bibliografic / Aurelia Stoica (coord.), Anca Cristina Alexandrescu, Elena Bondor, Cezara Gherghel, Laura Guțanu, Mariana Nestor, Veronica
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări un caracter de avânt aprins, înfocat. Astfel, el nu mai vorbește în termeni intelectuali despre mișcarea iubirii sufletului, ci în termeni mistici, pătrunși de focul simțirii și al entuziasmului. Dorința sufletului ajunsă în nesfârșitul iubirii divine nu se stinge niciodată, ci e ținută mereu trează din cauza infinității în care se află. Întrucât ea nu mai aspiră spre ceva care e dincolo de această infinitate, se spune că
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
smerenie, iubire" și un "Cuvânt despre Înfricoșata Judecată". Vorbind despre semnificația revoluției anticomuniste din decembrie 1989, Părintele Arsenie Papacioc remarcă: " Această plină de har revoluție nu s-a făcut numai ca să se cucerească o mare redută, ci să intre în simțiri toată lumea, pentru că nu țara este pentru redută, ci reduta pentru țară. I-am spus revoluție plină de har fiindcă Bunul Dumnezeu a răbdat destul păgânitatea ce a fost și a umplut inimile grozavilor tineri cu forță și putere. N-au
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Filocalia, vol. II, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Apologeticum, 2005, pp. 171: "Cel ce și-a luminat mintea cu înțelesurile dumnezeiești și și-a obișnuit rațiunea să-L laude pe Făcător neîncetat prin cântări dumnezeiești, iar simțirea și-a sfințit-o prin imagini curate, acela adaugă la bunătatea naturală a chipului bunătatea voită a asemănării cu Dumnezeu". 6 Cf. Evagrie Ponticul, Tratatul practic. Gnosticul, ediția a II-a, Iași, Polirom, 2003, pp. 112-113: Mintea se întărește când
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
îndepărtat de la scopul declarat al revistei, ajungând la „defăimări și prihăniri jignitoare bunelor rânduieli pe care se reazimă soțietatea, că intrând în particularitățile de familie, s-au atins anume de persoane”, ajungând să fie „o pricină de scandal și de simțire învrăjbitoare” . Revista „s-a făcut vrednică de râs”, pentru că a publicat în paginile sale „filele cele mai mârșave ale istoriei”b8. Se interzicea tipărirea „oricărei scriere fără avizul senzurii” și se recomanda „ca să contenească publicarea Daciei, fără mai multă mijlocire
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
face o nouă inspirație proprie și lasă pacientul să execute pasiv expirația prin elasticitatea și replierea toracelui la poziție de repaus • În timpul următoarelor insuflații, medicul privește gradul de destindere respiratorie a toracelui pacientului și percepe aerul expirat prin auz și simțire. • Timpii expirației se repetă cu frecvența de 10-15 insuflații pe minut, urmărind eficacitatea, recolorarea pacientului,pulsul, până când reapar respirațiile spontane eficiente sau până când victima a ajuns într-un mediu spitalicesc. Tot timpul, medicul controlează permanent existența pulsului la arterele carotide
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
pe pânză „Dar orice încercare de clasificare ar ignora unitatea de viziune a acestui artist, ce nu se lasă periodizată pentru că nici o influență n-a fost decisivă pentru cursul ei firesc și nici un impuls exterior nu i-a alterat autenticitatea simțirii. Comentariul său plastic se petrece sub specia individului când traversează nuanțe infinitezimale de duioșie sau ironie, de șarjă sau relatare detașată, ca și sub specia universalului, când uimit de dimensiunile frumuseții vizibilului, îi urmărește mișcarea pe un fond reflexiv de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sau a blazării. Pictura mă ajută să rămân lucidă și totodată afirm că (după mine) pictura este o formă a „rugăciunii“ care mă transpune într-o lume umană și naturală, a gândurilor care vine din interiorul sufletului meu, cu multă simțire puse pe un tablou naiv colorat, prin care colegii, artiștii și admiratorii privesc printr-un ochi „naiv“.” Născută la 16 octombrie 1983, în localitatea Reșița. Studii: Universitatea Iftimie Murgu, Reșița, Facultatea de inginerie economică în domeniul mecanic, promoția 2008; urmează
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
melodii deodată și auzul lor se deprinsese cu ele. Pentru popor Însă nu era deloc simplu să sesizeze În același timp patru, cinci, opt, ba chiar 48 de melodii. Poporul năzuia la o muzică mai simplă, dorea cântece pline de simțire, ale căror melodii să le poată fredona. Bineînțeles Însă că o singură melodie devenea un lucru prea simplu: era nevoie de un acompaniament, cu acorduri, cu armonii... luând astfel naștere armonia. Nașterea armoniei a Însemnat un pas important În muzică
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
la fel ca cea a polifoniei, a muzicii pe mai multe voci, cu secole mai Înainte. Firește că asemenea lucruri nu se nasc brusc, Într-un an sau chiar În zece. Ele sunt legate de transformări treptate ale auzului și simțirii omenești. Locul polifoniei l-a luat deci, Încetul cu Încetul, muzica mai simplă, cu melodie și armonie sau acompaniament. Multă vreme, cum se Întâmplă Întotdeauna În cursul unor asemenea schimbări, amândouă au existat Împreună. Însă, Încă de pe la 1600 se poate
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
Munca în echipă dezvoltă capacitatea copiilor de a lucra împreună, o competență importantă pentru viață și activitatea viitorilor cetățeni. Învățarea prin cooperare determină dezvoltarea personală prin acțiuni de autoconștientizare în cadrul grupurilor mici. Ea solicită toleranță față de modurile de gândire și simțire, valorizând nevoia copiilor de a lucra împreună, într-un climat prietenos, de susținere reciprocă. Cooperarea presupune colaborarea (participarea activă la realizarea unei acțiuni, bazată pe schimbul de propuneri, de idei). Cu toate că cele două noțiuni sunt sinonime, putem face unele delimitări
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
centrul preocupărilor didactice valoarea cognitiv-educativă a muzicii, chiar de la cea mai fragedă vârstă școlară. În acest sens, încă de la început, este necesar să meargă pe calea activizării gândirii elevilor și a transferului de idei din opera muzicală în gândirea și simțirea elevilor, în scopul înțelegerii conștiente a mesajului artistic pe care-l poartă opera de artă în general și, respectiv, cântecul adresat micuților „consumatori de frumos”. Iată de ce programa școlară își propune să înzestreze cu cunoștințe deprinderi muzicale, care să le
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
cunoscut, în ultimul timp, însemnate transformări de concepție, atât în ceea ce privește conținutul, cât și mijloacele de realizare a educației muzicale. Orientându-se pe linia reformei întregul proces de învățământ, noua concepție de educație muzicală pune accent sporit pe activizarea gândirii și simțirii copiilor, determinându-i să-și însușească limbajul muzical pe care conștientă, pentru a fi îndrăgit și înțeles ca modalitate de exprimare a vieții lor afective, alături de limba maternă și de alte activități artistice. Prin numeroasele argumente științifice care stau la
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]