12,660 matches
-
bună, mai rațională; oricum, diferită de trecutul ce trebuia depășit. Cum modernitatea nu e unică, mereu identificată cu aceleași forme de organizare socială, ci include varii tranziții în diverse perioade de timp și spații sociale, tot astfel, nu există o sociologie unică, a cărei paradigmă teoretică să explice întreaga modernitate și tranzițiile ce s-ar produce în interiorul ei, indiferent de timpul și spațiul social. În locul căutării unei paradigme sociologice unice și universale, s-a dovedit a fi mai profitabilă teoretic și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ar produce în interiorul ei, indiferent de timpul și spațiul social. În locul căutării unei paradigme sociologice unice și universale, s-a dovedit a fi mai profitabilă teoretic și mai benefică social prospectarea corespondențelor adecvate dintre tranzițiile modernității și paradigmele explicative din sociologie. În cele ce urmează, voi consolida „proiectul iluminist” societate și cel de știință socială, corespondențele dintre ele și gradul lor de (in)adecvare în raport cu configurările modernității și ale societăților actuale. 1.1. Începuturile „proiectului iluminist” de societate Fundamentele sociale ale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
naturii umane devenea esențială pentru construcția unei „științe a omului”. D. Hume mergea până acolo încât să considere că „știința omului este singura fundație solidă pentru alte științe”, anticipându-l astfel pe A. Comte, care, peste circa un secol, plasa sociologia, ca știință a societății, în vârful ierarhiei științelor. Germenii viitoarelor științe sociale sunt fixați astfel încât să genereze abordări raționaliste și empirice, bazate pe aplicații ale „metodei științifice” și menite a justifica reforma necesară a instituțiilor și a formelor de organizare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
clericii ar fi înlocuiți ca lideri spirituali de oamenii de știință și artă, iar c) reprezentanții și deținătorii puterii laice ar fi membrii noii clase industriale. Premisele noii „fiziologii sociale” inițiate de Saint-Simon sunt extinse de A. Comte în forma sociologiei: ca știință naturală („pozitivă”) a societății, capabilă să explice trecutul și să prezică viitorul, să analizeze statica și dinamica socială, respectiv evoluția și progresul social. Tranziției de la societatea tradițională la cea industrială i-ar corespunde astfel o nouă știință naturală
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explice trecutul și să prezică viitorul, să analizeze statica și dinamica socială, respectiv evoluția și progresul social. Tranziției de la societatea tradițională la cea industrială i-ar corespunde astfel o nouă știință naturală a societății, care n-ar fi alta decât sociologia. Trecând de la „știința morală” la „știința omului” și de la „fiziologia socială” la sociologie, proiectul iluminist al științei sociale a prins un contur mai clar și a deschis calea unei dezvoltări viitoare. Invocând societatea industrială în epoca de avânt a revoluției
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evoluția și progresul social. Tranziției de la societatea tradițională la cea industrială i-ar corespunde astfel o nouă știință naturală a societății, care n-ar fi alta decât sociologia. Trecând de la „știința morală” la „știința omului” și de la „fiziologia socială” la sociologie, proiectul iluminist al științei sociale a prins un contur mai clar și a deschis calea unei dezvoltări viitoare. Invocând societatea industrială în epoca de avânt a revoluției industriale și de conturare a consecințelor Revoluției franceze, Saint-Simon și A. Comte erau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și progresează prin cumulativitate; - teoria sociologică este universală și obiectivă, descoperă „legi” și identifică direcții viitoare ale dezvoltării (și devenirii) sociale. Din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și până târziu în a doua parte a secolului XX, sociologia urmează astfel de principii ale căror rădăcini am văzut că sunt de găsit în proiectul iluminist de știință socială. 1.2. Opțiuni, inițieri și consacrări ale proiectului iluminist Formulând proiectul de modernizare a tradiției, Iluminismul a trebuit să identifice atât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reverberare a ideilor modernității inițiatoare în modernitatea reflexivă, după ce s-a trecut prin experiențele de consacrare a modernității. ii) Divizunea muncii este a doua temă influentă asupra căreia A. Smith insistă, iar aceasta, din nou, va constitui în economie și sociologie un topos mereu revizitat pentru a explica instanțe, constitutive fundamentale ale modernității: ordinea socială și morală (mai ales prin E. Durkheim), productivitatea muncii (prin economiști, dar și prin sociologi de genul lui Pareto) și, în general, stilurile individuale și modurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
patologie socială fără limite. Modelul cultural al lui Durkheim este, în bună tradiție iluministă, binar: sacru vs profan, solidaritate mecanică vs solidaritate organică, normal vs patologic. Dihotomia explicativă este fundată pe distincția tranșantă dintre societatea tradițională și cea modernă, întrucât sociologia, devenită deja o știință socială specializată, căuta să explice modul de configurare și constelațiile constitutive ale societății moderne izvodite în cadrele celei tradiționale, ce părăsea scena istoriei. Prin Durkheim, Pareto și Weber, sociologii se referă deja la consacrările modernității din
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
modernități succesive sau coexistente. Primul marchează începuturile discursive și cele de edificare ale modernității. Proiectul postiluminist îl continuă, dar și adaugă noi dezvoltări. Vă propun să explorăm în continuare acele convergențe discursive ce ne-ar ajuta să înțelegem mai bine sociologia modernității inițiatoare și a celei organizate în vederea consacrării, pentru a ajunge apoi la modernitatea târzie din prezent. „Proiectul iluminist” a inițiat un set eminamente novator de opțiuni economice, politice, culturale și sociale și un discurs distinct despre societatea modernă. Influențele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
catastrofic sau apocaliptic. Modernitatea consacrării le-a și experimentat pe unele, de exemplu, în forma „socialismului (comunist) de stat” sau a fascismului. După eșecul istoric al acestora, modernitatea și-a reluat cursul istoric capitalist deja consacrat. Deși „proiectul iluminist” al sociologiei și al altor științe sociale s-a vrut a fi unul eminamente științific, el și-a asociat consecvent o filozofie și/sau o ideologie justificative. Științificitatea sociologică ar rezulta din aplicarea metodologiei de cercetare din științele naturii, din observarea și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
XIX-lea, susține tocmai deconstrucția evoluționismului istoric „totalizant” și teleologic, ce privește istoria ca unică și unitară, conformă cu realizarea unui principiu unificator al organizării și transformării evolutive. Întrebarea care s-ar pune astăzi devine astfel mai clară și solicită sociologii să-și formuleze opțiunea: concentrare asupra discontinuității istorice sau asupra evoluției sociale lineare, continue și omogene? O asemenea opțiune nu-i una printre altele. De natura ei ar depinde atât explicația și înțelegerea socială, adică forma pe care teoriile sociologice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
haos evenimențial în istorie și nici faptul că se pot propune sau impune o infinitate de istorii. Dimpotrivă, evenimente, întâmplări, fapte sau dezvoltări sociale se agregă și se dezagregă în episoade cu durate determinate și cu tranziții istorice specifice. Menirea sociologiei este tocmai de a distinge astfel de agregări și dezagregări și de a releva modul în care se configurează tranzițiile. Odată cu aceasta, fără a se detașa de trecut sau de istorie, sociologia ar fi prin excelență contemporană. Fiind istorică, teoria
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
durate determinate și cu tranziții istorice specifice. Menirea sociologiei este tocmai de a distinge astfel de agregări și dezagregări și de a releva modul în care se configurează tranzițiile. Odată cu aceasta, fără a se detașa de trecut sau de istorie, sociologia ar fi prin excelență contemporană. Fiind istorică, teoria sociologică își asumă un sens al construcției sociale; fiind contemporană, se vrea a fi pe cât de constructivă, pe atât de critică. Fără a fi instrumentală sau tehnologică pur și simplu, cunoașterea sociologică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a țărilor din Centrul și Estul Europei și tranziția de la modernitatea consacrării la modernitatea reflexivă a țărilor dezvoltate. Analiza tranziției postcomuniste este, după 1990, una dintre temele dominante ale cercetării din științele sociale de la noi, fie că este vorba despre sociologie, economie sau știință politică. Luând ca referință societatea capitalistă dezvoltată din țările europene sau nord-americane, o astfel de analiză a urmărit să identifice modul în care societatea postcomunistă se transformă pentru a asimila și practica acele instituții care sunt compatibile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Această orientare tematică nu este de remarcat numai la noi. Ea este prezentă în toate țările postcomuniste ca și în acele laboratoare occidentale de cercetare interesate de tranziția postcomunistă. Pe de altă parte, multe dintre lucrările cele mai influente din sociologia, economia sau știința politică din țările occidentale dezvoltate, publicate mai ales după 1990, deși am putea cu ușurință să coborâm până prin anii ’70, se raportează, prin tematică și concluzii, tot la problematica tranziției. Numai că, evident, au în vedere o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de „excepționalitate” (așa cum a făcut R. Inglehart în analiza sa consacrată schimbărilor intergeneraționale ale sistemelor de valori din 43 de societăți contemporane), țările postcomuniste în eșantioanele investigate și în demonstrațiile avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a traiectoriilor dominante ale dezvoltării postindustriale. Ceea ce urmăresc să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și b) să se distanțeze de unele presupoziții și demonstrații derivate din „proiectul iluminist”. Această complementaritate și distanțare ar avea două surse constitutive: una este substanțială, adică ține de natura dezvoltării sociale, iar alta este disciplinară, referindu-se la specificul sociologiei ca „știință a tranziției societale”. Să ne referim la fiecare sursă. Mai întâi, în măsura în care comunismul a fost un proiect al modernității, eșecul său și despărțirea societăților respective de moștenirile pe care comunismul le-a lăsat pentru a avansa pe calea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unei tranziții societale mai cuprinzătoare, circumscrise spațiului istoric al modernității târzii, fiind astfel diferite de tranzițiile istorice mai vechi din epocile modernității timpurii sau ale celei deja consacrate. În al doilea rând, din perspectivă disciplinară, să spunem din nou că sociologia însăși s-a dezvoltat ca o „știință a tranziției sociale”, începând cu Auguste Comte, Karl Marx și Max Weber și continuând cu Ferdinand Tönnies, Emile Durkheim sau Talcott Parsons. Apărută în perioada de consacrare a statului național și a modernității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
știință a tranziției sociale”, începând cu Auguste Comte, Karl Marx și Max Weber și continuând cu Ferdinand Tönnies, Emile Durkheim sau Talcott Parsons. Apărută în perioada de consacrare a statului național și a modernității asociate societății industriale, am văzut că sociologia a început prin a analiza tranziția spre modernitatea timpurie a comunităților tradiționale. Sigur că termenii de referință s-au schimbat (e.g. comunitate vs societate la Tönnies, solidaritate mecanică vs solidaritate organică la Durkheim etc.), însă a rămas referința principală: - tranziția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și dezvoltări specifice unei societăți postindustriale care este profund diferită de societatea industrială a modernității timpurii. Teoria lui Bell suferă astfel de ceea ce aș numi „inadecvarea la context”: Bell aplică un aparat conceptual și un mod de explicare adoptat de sociologii iluminiști și clasici cu referire la tranziția de la societatea tradițională la cea modernă pentru aproprierea conceptual-explicativă a unei tranziții specifice modernității deja consacrate și intrate într-un nou stadiu constitutiv. Inevitabil, ajunge să fie când teleologic, când apocaliptic, când imitativ
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau Weber), dar cu o puternică notă mesianică. Sigur că putem menționa încă o dată că abordarea dialectică a contradicțiilor între varii componente ale societății au oferit lui Bell șansa distanțării față de determinismele lineare, holiste și evoluționiste atât de frecvente în sociologia vremii. Așadar, societatea postindustrială, care abia se contura în vremea lui D. Bell, risca să se bazeze pe o mare scindare între raționalitatea ce domina în lumea economică și iraționalitatea tot mai extinsă din sectoarele culturii artistice și ale culturii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reinstaurarea concordanțelor și accelerarea dezvoltării. Teoreticienii de mai târziu au venit însă cu alte soluții, pentru că problema pe care au formulat-o a fost întru câtva diferită. Oricum, este de observat că Bell operează cu unele concepte ale filozofiei și sociologiei „proiectului iluminist” și oferă o soluție „recesivă”, de tipul reactivării puternice, mai ales în morală și cultură, a religiei. O astfel de soluție nu apare nici pentru prima, nici pentru ultima oară, ci mai degrabă reapare cu insistență în destule
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trăită până acolo încât să dobândim o libertate ciudată de a propune acea ideologie a practicilor sociale ce servesc interese constructive la fel de obscure sau abia disimulate. Să admitem deci că ne aflăm în faza de evadare din „proiectul iluminist” al sociologiei, fie ea occidentală sau postcomunistă, pentru că numai astfel am ajunge să dăm seamă de constelațiile modernității noastre actuale și ale modernizării ei. Un început al acestei noi căi ar fi oferit și de modul în care ar trebui să ne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la greve, demonstrații și alte acțiuni neconvenționale de protest care au doborât regimurile comuniste sau care au ajutat menținerea unui regim reformist, în cazul sovietic [...]. Un al treilea exemplu de analiză este oferit de Raymond Aron într-un eseu despre „sociologia și revoluția de la 1848”. Aron consideră că... ... în cursul perioadei dintre 1848 și 1851, Franța s-a confruntat cu un conflict politic care, mai mult decât oricare alt episod din istoria secolului al XIX-lea, se aseamănă cu conflictele politice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]