3,903 matches
-
aprobat al spitalului. c) suma pentru serviciile medicale spitalicești acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin, precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, care se stabilește astfel: ... număr de cazuri externate x tariful mediu pe caz rezolvat 1. Număr de cazuri externate La negocierea numărului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
plata se face prin tarif mediu pe caz rezolvat, acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin, precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, decontarea lunară și regularizarea trimestriala se realizează astfel: ... 1. Decontarea lunară, în limita sumei contractate, se face în funcție de: - numărul de cazuri externate realizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
de asigurări sociale de sănătate aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 706/2006 . b) Suma aferentă serviciilor medicale spitalicești acordate în spitalele de cronici și de recuperare precum și pentru secțiile și compartimentele de cronici, de recuperare și neonatologie - prematuri (de sine stătătoare, aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din alte spitale, care se stabilește astfel: ... ┌────────┬──────────┬────────────────────────┬───────────────┬─────────────────┐ │ │ │ Durată optimă de │ │ │ │ Secția │Nr. cazuri│spitalizare sau după caz│Tarif pe zi de *) Durată optimă de spitalizare este prezentată în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
nr. 706/2006 . c) Suma pentru serviciile medicale spitalicești acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, care se stabilește astfel: (2) Suma stabilită pentru serviciile spitalicești pe anul 2006 este de ..... lei. ... (3) Suma aferentă serviciilor medicale spitalicești contractate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181978_a_183307]
-
secții/compartimente de cronici, recuperare și neonatologie - prematuri, contractarea acestor servicii se efectuează conform prevederilor de la lit. b). b) suma pentru spitalele de cronici și de recuperare, precum și pentru secțiile și compartimentele de cronici, recuperare și neonatologie - prematuri (de sine stătătoare, aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din alte spitale, care se stabilește astfel: ... număr de cazuri externate x durată optimă de spitalizare sau, după caz, durata efectiv realizată x tariful pe zi de spitalizare 1. Numărul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
aprobat al spitalului. c) suma pentru serviciile medicale spitalicești acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin, precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, care se stabilește astfel: ... număr de cazuri externate x tariful mediu pe caz rezolvat 1. Număr de cazuri externate La negocierea numărului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
plata se face prin tarif mediu pe caz rezolvat, acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin, precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, decontarea lunară și regularizarea trimestriala se realizează astfel: ... 1. Decontarea lunară, în limita sumei contractate, se face în funcție de: - numărul de cazuri externate realizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
de asigurări sociale de sănătate aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 706/2006 . b) Suma aferentă serviciilor medicale spitalicești acordate în spitalele de cronici și de recuperare precum și pentru secțiile și compartimentele de cronici, de recuperare și neonatologie - prematuri (de sine stătătoare, aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din alte spitale, care se stabilește astfel: ... ┌────────┬──────────┬────────────────────────┬───────────────┬─────────────��───┐ │ │ │ Durată optimă de │ │ │ │ Secția │Nr. cazuri│spitalizare sau după caz│Tarif pe zi de *) Durată optimă de spitalizare este prezentată în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
nr. 706/2006 . c) Suma pentru serviciile medicale spitalicești acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, care se stabilește astfel: (2) Suma stabilită pentru serviciile spitalicești pe anul 2006 este de ..... lei. ... (3) Suma aferentă serviciilor medicale spitalicești contractate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181982_a_183311]
-
secții/compartimente de cronici, recuperare și neonatologie - prematuri, contractarea acestor servicii se efectuează conform prevederilor de la lit. b). b) suma pentru spitalele de cronici și de recuperare, precum și pentru secțiile și compartimentele de cronici, recuperare și neonatologie - prematuri (de sine stătătoare, aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din alte spitale, care se stabilește astfel: ... număr de cazuri externate x durată optimă de spitalizare sau, după caz, durata efectiv realizată x tariful pe zi de spitalizare 1. Numărul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
aprobat al spitalului. c) suma pentru serviciile medicale spitalicești acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin, precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, care se stabilește astfel: ... număr de cazuri externate x tariful mediu pe caz rezolvat 1. Număr de cazuri externate La negocierea numărului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
plata se face prin tarif mediu pe caz rezolvat, acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin, precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, decontarea lunară și regularizarea trimestriala se realizează astfel: ... 1. Decontarea lunară, în limita sumei contractate, se face în funcție de: - numărul de cazuri externate realizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
de asigurări sociale de sănătate aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 706/2006 . b) Suma aferentă serviciilor medicale spitalicești acordate în spitalele de cronici și de recuperare precum și pentru secțiile și compartimentele de cronici, de recuperare și neonatologie - prematuri (de sine stătătoare, aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din alte spitale, care se stabilește astfel: ... ┌────────┬──────────┬────────────────────────┬───────────────┬─────────────────┐ │ │ │ Durată optimă de │ │ │ │ Secția │Nr. cazuri│spitalizare sau după caz│Tarif pe zi de *) Durată optimă de spitalizare este prezentată în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
nr. 706/2006 . c) Suma pentru serviciile medicale spitalicești acordate pentru afecțiuni acute în spitale, altele decât cele prevăzute în anexa nr. 19 a) la ordin precum și pentru servicii medicale spitalicești acordate în secțiile și compartimentele de acuți (de sine stătătoare aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice în structura spitalelor) din spitalele de cronici și de recuperare, care se stabilește astfel: (2) Suma stabilită pentru serviciile spitalicești pe anul 2006 este de ..... lei. ... (3) Suma aferentă serviciilor medicale spitalicești contractate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181984_a_183313]
-
pentru popor), În practică, pe măsură ce guvernul și-a asumat responsabilități crescute și birocrațiile s-au supradimensionat, jocul politic s-a Îngustat la o relație binară Între guvernatori și guvernați. Guvernarea a ajuns să fie percepută ca o activitate de sine stătătoare, separată și distinctă de toate celelalte activități care au loc În societate. Rebeliunea studențească din 1968 a jucat un rol fecund În lărgirea ideii de guvernare. Studenții susțineau că universitatea era o comunitate de interese și că ei aveau dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
boala și bolnavul psihic în perioadele de la începutul existenței moldovenilor pe meleagurile lor și mai ales la locul ocupat de acestea în mentalitatea populară. * La originea mentalității populare cu privire la bolile psihice stă convingerea în existența unui suflet, individualizat, de sine stătător. Această convingere a plasat boala psihică într-un sector pur spiritual. Ne explicăm, astfel, înclinarea de a atribui unor forțe spirituale, metafizice, cauzele halucinațiilor, ale agitațiilor, ale delirului de tot felul, ale convulsiilor epileptice sau isterice. Aceste convingeri au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de lemn. Butucul de lemn numit portativ îngreuia mișcările... Butucul de pedeapsă era mai mare, mai greu și făcea imposibilă orice mișcare, obligând omul să stea jos, adică trântit pe pământul gol. Mai exista și un al treilea butuc, butucul stătător, pentru condamnații bolnavi și nebuni. Acest butuc, alcătuit tot din două bucăți de lemn cu scobituri, diferea însă de ceilalți prin dimensiunile sale mult mai mari, fiind făcut din grinzi groase și trebuind să servească pentru mai mulți inși; capetele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
psihice, privite ca o consecință a biodinamicii chimice cerebrale, caracteristic pentru C. I. Parhon, care, ca medic și biolog, a gândit medical și biologic. El se întreabă, de exemplu: "Un fenomen psihic, o stare de conștiință poate fi de sine stătătoare sau este legată întotdeauna de existența unui organism și de funcționarea unui organ? Nu mi se pare îndoielnic că ultima alternativă este cea adevărată. În orice caz, niciodată nu s-a putut dovedi contrariul". Aceeași idee o regăsim de nenumărate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este cel mai util și cel mai plăcut”. 2.7 Isidor din Sevilla (560-636 d. Cr.) Tendința de a considera muzica nu numai ca o disciplină matematică-armonică, ci și ca o artă independentă, ridicată la rangul de știință de sine stătătoare intrată pe deplin în sistemul materiilor creștine, devine mai evidentă la Isidor din Sevilla. Pe lângă considerațiile teoretice asupra armoniei, episcopul din Sevilla subliniază diferite aspecte concrete ale fenomenului muzical sensibil: „Muzica este capacitatea de a modula sunetul și cântecul ... Sunetul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
izoritmică, alcătuită din suprapunerea mai multor voci deasupra unui tenor preexistent. În secolele XV și XVI a devenit, însă, o compoziție polifonică liberă, formată din mai multe secțiuni, determinate de frazele textuale, fiecare având un sens muzical împlinit, de sine stătător. Fiecare secțiune era formată din mici episoade imitative, construite pe o idee tematică ce migra printre voci. Frazele melodice se identificau cu cele textuale și se întrepătrundeau una cu cealaltă. Arta polifonică a fost folosită și pentru imnele liturgice, realizate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
reușit să fie estompate nici măcar de numeroasele atenționări din partea autorităților ecleziastice. În fond, cerințele Conciliului din Trento au rămas literă moartă, nefiind ascultate. 5.1 Oratoriul Rădăcinile oratoriului se găsesc în reprezentările sacre medievale. Însă, ca formă muzicală de sine stătătoare, oratoriul se conturează începând cu anul 1630, sub formă dramatică, dar fără reprezentare scenică: argumentul era biblic sau hagiografic. De obicei, un historicus cântă sub forma unui recitativ evenimentele și succesiunea faptelor, asemenea unui povestitor. Personajele, în schimb, intervin cântând
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ci cu Moldova însăși, recunoștea, prin semnătura fondatorului Rusiei moderne, drepturile «istorice și naționale» ale acestui stat român pe întreg teitoriul său, care se întindea, fără nici o contestație, de la Nistru la Dunăre”. Gh. I. Brătianu Constituirea statelor românești de sine stătătoare a răspuns unor cerințe obiective ale societății, fiind rezultatul procesului de unificare a formațiunilor prestatale din teritoriul de continuitate românească, aflate într-un anumit impact cu vecinii. Voievodatul Transilvaniei, instituție a populației românești, și-a păstrat mult timp (de la 1176
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și-a păstrat mult timp (de la 1176 până la 1541) autonomia în fața tendințelor regalității ungare de a impune „principatul”. Secolul al XIV-lea înregistra accelerarea procesului de unificare a formațiunilor existente la sud și est de Carpați. Dobândirea existenței de sine stătătoare prin biruința lui Basarab I asupra regelui Carol Robert de Anjou la Posada (noiembrie 1330) a reprezentat pentru Țara Românească începutul unei etape de consolidare internă și de afirmare pe scena politică a sud-estului european. Ca și în cazul Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
I din 2 februarie 1365. Ridicarea țării în vremea lui Bogdan I la o viață proprie și întărirea acesteia sub dinastia căreia el i-a pus bază au determinat pe urmași să-i atribuie lui Bogdan întemeierea statului de sine stătător, după cum lui Basarab I i s-a atribuit întemeierea Țării Românești. Conferirea apelativului de „întemeietori de țară” își găsea justificarea în faptul că poporul român a căpătat o identitate istorică, statală, în cadrul căreia își va confirma entitatea și originalitatea. Constituirea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
I i s-a atribuit întemeierea Țării Românești. Conferirea apelativului de „întemeietori de țară” își găsea justificarea în faptul că poporul român a căpătat o identitate istorică, statală, în cadrul căreia își va confirma entitatea și originalitatea. Constituirea statelor de sine stătătoare a condus la sporirea potențialului lor uman, economic și militar. În noua situație, țările române și-au putut extinde autoritatea asupra unor teritorii mai puțin centrale, precizându-se hotarele lor, în sensul medieval al termenului. Către sfârșitul secolului al XIV
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]