4,196 matches
-
de viață pe termen lung a omenirii. Dacă vorbim despre managementul diversității la nivel micro sau la nivel macro, ar trebui să vedem ce se întâmplă dincolo de colectivele de muncă în cazul mult mai complex al statelor, formațiunilor sau uniunilor statale în care cuvântul multi este asociat în mod fericit sau nefericit, forțat sau în mod deliberat cu termenii cultură, educație, etnie, limbă, meserie, obicei, profesie, religie, tradiție etc. Cum mai funcționează diversitatea? Preocupat de o astfel de problemă extrem de serioasă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
toate ținuturile filistenilor... ținut canaanit și care este stăpînit de cei cinci domni ai filistenilor: cel din Gaza, cel din Asdod, cel din Ascalon, cel din Gat și cel din Ecron”. Vedem aici că filistenii erau organizați în mici structuri statale în frunte cu cîte un conducător, dar conștienți de apartenența la același neam și același interes pentru că s-au unit în fața triburilor ivrite și le-au ținut cu sabia la marginea țărilor lor. Aceste fapte sînt însă scorneli ivrite care
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
în totalitate cultura materială și spirituală. Situația este identică pentru celălalt neam al nostru, emeșii care au dat lumii atîtea valori fără de care nu se poate concepe civilizația contemporană, dar au avut nenorocirea să fie cotropiți și distruși ca entitate statală de triburile migratoare semite. Iscusiții prădători au șterpelit atît valorile materiale cît și cele spirituale iar unii dintre ei ne-au prezentat acest furt ca dar divin. Hiperboreenii Pindar, cunoscutul poet grec ce a trăit în secolul Vl î.e.n. spu-ne
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
care au schimbat comunitatea rurală românească din punctul de vedere al proprietății asupra pământului. Ruralul arhaic, tradițional, reglementează proprietatea funciară prin cutumă, prin legi nescrise, moștenite din generație în generație. Existau trei tipuri de proprietate funciară domenială: Domeniile regale sau statale, domeniile instituțiilor ecleziastice (episcopii, mănăstiri, biserici) și domeniile senioriale (Vedinaș, 2001: 82). Această structură a proprietății, apărută în zorii Evului Mediu în întreaga Europă, s-a menținut mult timp. Același autor menționează că dezvoltarea capitalului comercial și industrial și apariția
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din manageri și din așa numitele «gulere albeă. Importanța sa este că garantează stabilitatea societății. Și prin faptul că se bazează pe proprietatea particulară, independența sa economică o face să se sustragă, să se opună și chiar să reziste autorităților statale. Altfel spus, ea singură poate garanta efectiv libertatea și independența de spirit și, deci, în esență, libertatea și democrația politică. Din care cauză, micul burghez respinge ordinea totalitară pe toate planurile. Textul lui Varujan Vosganian, de o mare densitate și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în spațiul românesc unificat, într-o serie de modificări majore din punct de vedere teritorial, social și administrativ. Suprafața și populația României se dublează, ajungând la peste 18 milioane de locuitori, cei mai mulți (78.9%) aparținând mediului rural. Administrarea noii entități statale în contextul necesității refacerii postbelice a implicat însă nenumărate dificultăți. La acestea se adaugă și decalajul economic semnificativ al României față de restul Europei, discrepanțele accentuându-se în deceniile interbelice, în ciuda progreselor atinse pe diferite planuri 1. Perioada interbelică transpusă în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
secundar interbelic Anul 1918, ca moment de cotitură în istoria românească, marchează pe axa timpului metamorfoza idealului de stat național unitar în realitate. Împlinirea dezideratului a adus cu sine însă multiple transformări politice, sociale și economice la care noua structură statală trebuia să se adapteze. Bogăția acumulată în urma unirii era deci "un dar ambiguu și problematic"1, iar euforia momentului nu putea ignora dificultățile din noua organizare a societății românești, pentru a cărei gestiune experiența se dobândea din mers. Astfel, odată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
procesului democratizării trebuie să plece de la definiția regimurilor care fac obiectul analizei, pentru a trece apoi la studiul proceselor de schimbare, până la ce anume înseamnă în zilele noastre aprofundarea democratică în condițiile unei calități crescute a democrației și în afara granițelor statale. Există totuși o mare diversitate privind formele democratice în toată lumea, de aceea problema democrației, precum și analiza calității acesteia, reprezintă unul dintre aspectele cele mai importante. În acest sens, spre a surprinde în ce constă calitatea democrației, Leonardo Morlino a identificat
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
trebuie să plece de la definiția regimurilor care fac obiectul analizei, pentru a se trece la studiul proceselor de schimbare, inclusiv al schimbărilor, precizându-se ce anume înseamnă, astăzi, "aprofundare democratică", în condițiile unei calități crescute a democrației și în afara granițelor statale. O primă analiză, empirică, ajută la demarcarea momentului nașterii macro-fenomenului pe care îl analizăm. La începutul secolului XXI, oficial, în lume, numărul țărilor independente este de aproximativ 200, mai exact 192, cu 52 de teritorii conexe. Dintre acestea, aproximativ 80
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fie în măsură să pună în aplicare politici de "demobilizare" (cum ar fi serviciile de securitate, de sine stătătoare, sau cele din interiorul structurii militare); 2) slăbiciunea parțială sau absența structurii de mobilizare, cum ar fi partidul unic sau instituțiile statale similare, adică structurile capabile să declanșeze și să controleze, simultan, participarea. Mai este și un alt aspect (implicit) care nu trebuie uitat: absența garanției reale în ce privește diferite drepturi politice și civile. 2. Pluralismul. Central este gradul de pluralism (limitat) care
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în centrul atenției. Cel puțin trei mișcări importante de eliberare au avut succes și au instaurat regimuri similare în ex-coloniile portugheze în anii șaizeci (Angola, Mozambic și Guinea-Bissau). De asemenea, în anumite cazuri, odată traversată perioada inițială a independenței, birocrația statală capătă din ce în ce mai multă importanță în procesul de implementare a politicilor publice [Schulz, 1979; Asmeron, 1985]. Al doilea model de regim mobilizat se găsește în arii geografice și perioade istorice complet diferite: Europa orientală și Asia după al Doilea Război Mondial
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
contribuie la stabilizarea alternativelor de partid existente în fiecare țară. În cele din urmă, așa cum amintește Cama [2000: 64 urm.], în examinarea primei democratizări, într-o perspectivă instituționalistă, diferiți autori au evidențiat, la modul general, rolul moștenirii istorice, rolul birocrației statale și cel al adunării reprezentative și aspectele care, într-o anume formă, presupun analiza tranzițiilor succesive spre democrație. 2. Tranziția În acest moment trebuie să se încerce indentificarea aspectelor cele mai relevante în toate etapele procesului de democratizare. În faza
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
lovitura de stat și apoi au decis extinderea substanțială a sectorului public -, dar și prin recursul la modelul democratic european, susținut de alți actori, civili și militari, care au câștigat teren în cele din urmă. În Grecia, tradiția clientelară și statală este întărită de amplul sector public, de o lege electorală bipolarizantă care are un impact puternic de reducere a numărului de partide și de prezența unor lideri carismatici ca Karamanlis și, mai târziu, Papandreu 52. Se pot avansa trei ipoteze
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sau a altora (din zone aflate în afara Europei), teoria ancorării poate ajuta la identificarea mecanismelor din spatele lor. Astfel: • formulele de consolidare "izvorăsc" din: propriile negări din timpul petrecut în guvern, absența alternanței, dominarea guvernului de către un singur partid, puternica centralizare statală, hiperdezvoltarea organizațiilor de partid, existența unor legături strânse între grupurile de interese și partide, prezența unui electorat "înghețat" în absența îndelungată a manifestării nemulțumirii grupurilor; • criza depinde de formula precedentă de consolidare, fiind rezultatul interacțiunilor dintre elitele politice și cetățeni
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o legitimare complexă. Cele trei țări baltice, Slovenia și, într-o măsură mai mare, Republica Cehă și Slovacia au, în primul rând, o problemă de legitimare a statului. De la începutul anilor nouăzeci, ele s-au confruntat cu legitimarea unei entități statale cuprinzând o populație diversă, și, prin urmare, o comunitate politică și un teritoriu divers a cărui independența era recunoscută deopotrivă pe plan intern și extern. Nu întotdeauna s-a întâmplat așa: minorităților ruse din țările baltice, mai ales în două
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
celui al instaurării, demonstrează nivelul înalt de legitimare în toate țările importante din Europa de Est58. În timp ce în Europa de Sud și America Latină legitimarea este doar politică, în unele țări din Europa de Est există trei forme de legitimare care se întrepătrund: statală, economică, politică. În altele nu sunt decât două (economică și politică). Pentru acele țări care au o legitimare statală, făcând parte inițial dintr-o federație, legitimarea este tridimensională. În țări precum Bulgaria, Polonia, Ungaria, România, în care s-a ținut
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de Sud și America Latină legitimarea este doar politică, în unele țări din Europa de Est există trei forme de legitimare care se întrepătrund: statală, economică, politică. În altele nu sunt decât două (economică și politică). Pentru acele țări care au o legitimare statală, făcând parte inițial dintr-o federație, legitimarea este tridimensională. În țări precum Bulgaria, Polonia, Ungaria, România, în care s-a ținut cont doar de instituțiile politice și economice, legitimarea este una bidimensională. Ancorarea care însoțește aceste procese de legitimare inclusivă
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
În schimb, Lituania este singurul caz în care un design instituțional manipulator, combinat cu un sistem de partide oarecum instabil și mai puțin structurat, stimulat puternic de Uniunea Europeană, au plasat instituțiile în centrul procesului de consolidare. Se confirmă, așadar, caracterul statal al procesului global de consolidare. Estonia, Letonia și Slovacia prezintă procese mixte în care nu există un element dominant vădit, chiar dacă, pentru cele două țări baltice (Estonia și Letonia), independența statului rămâne o prioritate politică (ca și pentru o a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ambele țări, elita partinică joacă roluri diferite în diverse contexte de consolidare. Figura 5.3. Modele și cazuri de consolidare democratică în Europa de Est Legitimare Ancorare Tridimensională Bidimensională Prin intermediul partidelor Model comunitar Republica Ceha Slovenia Model de elită Bulgaria (?) Prin intermediul instituțiilor Statal Lituania Reglementat Polonia Ungaria România În Polonia, Ungaria și România modelul manipulator pare a fi elementul cheie al consolidării. Se evidențiază un proces controlat (sau mai bine-zis "reglementat") de către instituțiile guvernamentale. Liderii și partidele au un anumit rol, poate chiar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratizare completă, devin posibile datorită unei clase muncitoare în mare parte organizată și recunoscută politic, din care făceau parte, începând cu anii treizeci (în Nord) și muncitorii negri. La acest rezultat a contribuit modernizarea agriculturii, industrializarea țării, o anumită centralizare statală după "New Deal", organizațiile negrilor și noua poziție internațională a Statelor Unite. Acestor cazuri de primă democratizare a celor trei mari democrații occidentale li se alătură democratizarea din țările mici din Europa de Nord (lipsesc din analiza lui B. Moore). În Danemarca, Norvegia
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
la un nivel mai larg, dacă nu chiar la nivel mondial, sunt suficient de clare, dar tot atât de utopice. Baldassarre [2002, 299 ss.] vorbește în principal despre exportul (la un nivel larg și cu respectarea principiului reprezentativității) instituțiilor create în interiorul democrațiilor statale, chiar al celor din lumea occidentală. Aceasta este, în cele din urmă, calea de urmat de către Uniunea Europeană, a cărei provocare este tocmai cea de-a exporta democrația, odată cu unele dintre dimensiunile analizate în capitolul 7, la niveluri suprastatale și/sau
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ele iau decizii, rezolvă conflicte, produc bunuri publice, reglementează piețe, distribuie resursele și îndeplinesc diferite alte funcții ale unui regim politic. Una dintre aceste instituții, Parlamentul, este format în urma unor alegeri. Aceste instituții nu constituie totuși, o autoritate superioară celor statale. Ele nu au teritorii și populații bine definite, nu au identități concrete granițe proprii; nu au capacitatea de a aplica în mod direct deciziile luate, nu au membri în cadrul organizațiilor internaționale și nici dreptul de a încheia tratate în mod
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
integrarea și unificarea merg mai departe, deciziile și activitățile instituțiilor europene vor afecta și mai mult viața cetățenilor din țările membre: pentru toți cetățenii europeni vor exista mijloace semnificativ inferioare față de responsabilitatea (accountability) sau de receptivitatea (responsiveness) celor din democrațiile statale. Cum să realizezi trecerea de la o democrație statală la una interstatală, posibil federală? Vă puteți gândi la o democrație fără aparatul de stat care garantează rule of law și responsabilitatea aleșilor, atunci când experiențele de până acum o exclud? [v. Hix
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
activitățile instituțiilor europene vor afecta și mai mult viața cetățenilor din țările membre: pentru toți cetățenii europeni vor exista mijloace semnificativ inferioare față de responsabilitatea (accountability) sau de receptivitatea (responsiveness) celor din democrațiile statale. Cum să realizezi trecerea de la o democrație statală la una interstatală, posibil federală? Vă puteți gândi la o democrație fără aparatul de stat care garantează rule of law și responsabilitatea aleșilor, atunci când experiențele de până acum o exclud? [v. Hix și Lord, 1997, cap. 8]. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
statistica s-a îmbogățit continuu, odată cu progresul științific și tehnic general, cu realizările celorlalte științe, transformându-se din ce în ce mai mult într-o disciplină de graniță. Prima etapă în dezvoltarea statisticii matematice coincide cu apariția primelor forme de evidență. La primele formațiuni statale se consemnează forme incipiente de evidență a terenurilor, a numărului și mișcării naturale a populației, a averilor etc., precum și la orașele sumeriene, în China, în Egipt, în Grecia. În Imperiul roman se efectuau înregistrări periodice (census) ale populației, se întocmeau
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]