5,507 matches
-
preferință pentru tonuri joase; preferă căștile pe urechi. * Pune mâna la ochi în anumite situații (ochelari de protecție). * Mănâncă greu, alege mâncarea, vomită. * Nu-i place mirosul de ceapă prăjită, alt parfum. * Refuză să urce scările. * Se împiedică tot timpul. Stimulii senzoriali au rolul de „schimbători de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în anumite situații (ochelari de protecție). * Mănâncă greu, alege mâncarea, vomită. * Nu-i place mirosul de ceapă prăjită, alt parfum. * Refuză să urce scările. * Se împiedică tot timpul. Stimulii senzoriali au rolul de „schimbători de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate. Când vigilenta este ridicată (se mișcă rapid și neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate. Când vigilenta este ridicată (se mișcă rapid și neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul de alertă). Deci: Deficit neurologic → un alt mod de prelucrare a informației (verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul de alertă). Deci: Deficit neurologic → un alt mod de prelucrare a informației (verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri de prelucrare a stimulilor: * nivelul senzitiv; * nivelul semnificativ. Atunci când copilul cu autism încearcă să ofere semnificație întâmpină următoarele probleme: 1. Dificultate în combinarea stimulilor (mono prelucrare a stimulilor). 2. Dificultate în selecție și relevantă. 3. Literaritate, incapacitatea de a adăuga un sens figurat informațiilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de prelucrare a informației (verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri de prelucrare a stimulilor: * nivelul senzitiv; * nivelul semnificativ. Atunci când copilul cu autism încearcă să ofere semnificație întâmpină următoarele probleme: 1. Dificultate în combinarea stimulilor (mono prelucrare a stimulilor). 2. Dificultate în selecție și relevantă. 3. Literaritate, incapacitatea de a adăuga un sens figurat informațiilor. 4. Altă oferire a semnificațiilor. 5. Perceperea liniară (pas cu pas dar și alt fel). Perceperea pas cu pas și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri de prelucrare a stimulilor: * nivelul senzitiv; * nivelul semnificativ. Atunci când copilul cu autism încearcă să ofere semnificație întâmpină următoarele probleme: 1. Dificultate în combinarea stimulilor (mono prelucrare a stimulilor). 2. Dificultate în selecție și relevantă. 3. Literaritate, incapacitatea de a adăuga un sens figurat informațiilor. 4. Altă oferire a semnificațiilor. 5. Perceperea liniară (pas cu pas dar și alt fel). Perceperea pas cu pas și oferirea de semnificație: Luca
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acțiunilor. * A face ușor de perceput o situație. * A prelucra situațiile sociale. * A prelucra strategiile de soluționare. * A face vizibilă trecerea timpului. Aceste noțiuni intervin și sunt utile în vorbirea și învățarea spontană. De multe ori intervențiile repetate asupra unor stimuli slab percepuți, asupra unor fluctuații de înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prelucra strategiile de soluționare. * A face vizibilă trecerea timpului. Aceste noțiuni intervin și sunt utile în vorbirea și învățarea spontană. De multe ori intervențiile repetate asupra unor stimuli slab percepuți, asupra unor fluctuații de înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor perseverări
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stimuli slab percepuți, asupra unor fluctuații de înlocuire, intervertire sau omisiuni de foneme (stimuli) pot favoriza posibilitatea de înțelegere și coerența centrală. În acest sens este recomandat să se insiste asupra identificării procesului de intoxicare generat de înlocuirea unui singur stimul (fonem) care înlocuiește o multitudine de foneme, să se lupte asupra unor perseverări stereotipe vechi, având reticențe și mișcări neașteptate, la nivel de alertă pentru acțiuni noi, feluri de mâncare inedite, memorări de cuvinte după imagini, diferențieri de imagini pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Concluzii Posibilitățile de comunicare ale autiștilor sunt deficitare în sensul că ei ignoră în general vorbirea, neînțelegându-i utilitatea. Aproximativ 75% dintre aceștia se exprimă ecolalic, iar 25% au abilități de vorbire pe care le adaptează în circumstanțe schimbătoare la stimuli din mediul înconjurător. Competențele și abilitățile acțional-motorii sunt aleatorii, fără motivație logică, de aceea practic le desfășoară haotic. Flexibilitatea comportamental-acțională și comprehensivă sunt precare, apelând la gesturi și expresii automatizate mecanic, comunicarea verbală fiind abstractă, difuză. Terapeutul specializat face eforturi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
elasticitatea toracică normală, capacitatea vitală corespunzătoare vârstei. 3) Examen endocrin: ușoară hipertiroidie. 4) Examen oftalmologic: văz în limite normale. 5) Examen audiologic: auz în limite normale. 6) Examen neuromotor: insuficientă forță a degetelor, scapulară și lombară. Timpul de reacție la stimuli luminoși și sonori nesatisfăcător, cu aspect patologic. Echilibrul corpului în limite normale. Execută satisfăcător deprinderile motorii fundamentale: mers, alergare, târâre, cățărare, dar defectuos pe cele de prins, aruncat și sărit. 7) Examenul lateralității: lateralitate încrucișată, dextralitate manuală și oculară dreaptă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să ofere, în suficientă măsură, atât stimulente, cât și modelele corecte de comunicare verbală. Vorbesc puțin și cu întârziere copiii care sunt lăsați mult timp singuri sau care provin din familii cu un nivel socio-cultural scăzut, cu o penurie de stimuli verbali. Aceasta se poate foarte ușor constata la copiii instituționalizați, unde există diferențe chiar între copiii instituționalizați care provin din familie și cei de la leagăn și e firesc să fie așa dacă ținem cont de rolul familiei și în special
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
școlari, atât sub aspectul limbajului, cât și al intelectului. În general, la copiii din casa de copii se observă întârzieri de diferite grade în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii, un număr de copii (4-6 ani) cu tulburări de pronunție am identificat și am constatat că sub masca alterărilor de pronunție ca simptom de prim plan, se aflau diverse sindroame și anume
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lumea imaginară este totodată o modalitate de a fi, iar educatorul are sarcina de a conduce fantezia lui către aspectele pozitive; se urmărește crearea unui cadru în care el să poată dezvolta riguros gândirea sa (convergent = unul sau mai mulți stimuli ce produc aceeași reacție și invers, divergent = în sensul producerii de idei destul de libere, elaborând o pluralitate de ipoteze și admițând ca valabile mai multe soluții). 5. Ipoteza propusă: punerea în evidență a potențialului de imaginație și dacă bogăția și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
suficientă măsură atât stimulentele, cât și modelele corecte de comunicare verbală. Vorbesc cu întârziere și deficitar copii lăsați mult timp singuri, cei dintr-un mediu sărac în stimulenți verbali, cei ocoliți de educatoare și de învățătoare sau cei solicitați excesiv de stimuli extrem de numeroși și disproporționați față de vârsta copilului (cazul bilingvismului înainte de 3-4 ani). De asemenea, tulburările în sfera afectivă, lipsa de afecțiune a mamei, indiferența, apatia condiționează un deficit de atenție care afectează implicit recepția stimulilor verbali, cât și expresia formulărilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
învățătoare sau cei solicitați excesiv de stimuli extrem de numeroși și disproporționați față de vârsta copilului (cazul bilingvismului înainte de 3-4 ani). De asemenea, tulburările în sfera afectivă, lipsa de afecțiune a mamei, indiferența, apatia condiționează un deficit de atenție care afectează implicit recepția stimulilor verbali, cât și expresia formulărilor verbale. În cazul întârzierilor grave în apariția și dezvoltarea vorbirii ca urmare a unei incapacități funcționale care afectează limbajul și vorbirea în ansamblu, credem că este preludiul unor forme grave de tulburare a limbajului de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sinteză fenomen denumit de către C. Păunescudisfonografie. O parte dintre tulburările limbajului scris citit se datorează unei imaturități școlare. Acești copii prezintă întârzieri în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptiva și receptarea adecvată, în special a stimulilor vizuali și auditivi. Uneori copiii nu pot percepe și diferenția la nivel de fonem grafem și nu pot stabili legături între simbolurile grafice. Toate aceste aspecte ale imaturității școlare (care intră fie în categoria tulburărilor de dezvoltare, fie în categoria
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-i încurce desenele. Fetiță a început să plângă atunci când a văzut că toate desenele ei sunt amestecate. Îi este greu Andreei să refacă totul singură. Ați vrea să o ajutăm să-și pună în ordine desenele? Conversația III. Prezentarea materialului stimul și dirijarea învățării Profesorul prezintă planșa-suport și oferă fiecărui elev câteva desene. Li se cere elevilor să denumească animalul reprezentat în desen, să reproducă „vocea” fiecărui animal și să le găsească locul pe planșa-suport. „Vrăjitoarea cea Rea s-a supărat
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
nervoase superioare și a limbajului verbal - copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă prin puține cuvinte, cu fraze stereotipe, redundant, vorbește greoi, efectuează cu mare dificultate operații abstracte, comparații, generalizări; 7. Incapacitatea concentrării atenției asupra dimensiunilor relevante ale stimulilor din jur - individul nu se poate concentra pe ceea ce i se explică, întreabă de mai multe ori același lucru, etc.; 8. Incapacitatea de a fixa sau de a organiza, într-o manieră eficientă, elementele unei sarcini de lucru - dificultăți în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dificultăți în articularea unor secvențe practice de lucru în scopul obținerii unei finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă; 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale - menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii din exterior; 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental - rigiditate a conduitei, iar pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor, se poate ajunge fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de relaționare, neîncredere. Deficiența mintală ușoară prezintă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
șanse de profesionalizare, cu un potențial foarte scăzut de integrare și adaptare socială. Deficiențele senzoriale Deficiențele de auz conferă următorul tablou psihopedagogic copilului: dezvoltarea fizică generală este normală, dar dezvoltarea componentelor motrice este ușor întârziată, datorită absenței vorbirii și a stimulului emoțional afectiv;gesturile și mimica se însușesc în mod spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe de vorbire, vorbire întârziată, stereotipii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
contact vizual, nu se lasă luat în brațe; absența contactelor afective și a concordanței afectelor; preferință mai mare pentru stimulii tactili și olfactivi decât pentru cei vizuali și auditivi, absența fricii față de pericol, atenție deosebită pentru obiecte, interes intensiv pentru stimuli imuabili și identici; lipsa de identitate personală, control corporal scăzut în contexte specifice; deficiențe de vorbire, vorbire întârziată, stereotipii verbale, etc.; întârziere în dezvoltarea psihică, rigiditate în gândire și acțiune, coeficientul de inteligență este la limită sau ușor sub medie
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
dezvoltarea generală, relaționări sociale reduse ca număr, ocazii puține de dezvoltare a inițiativei și a autonomiei personale. în ciuda problemelor ridicate de specificul activităților recuperativ-compensatorii și educative realizate cu copiii ce prezintă surdocecitate, ei trebuie ajutați să experimenteze, să interacționeze cu stimulii din mediul extern, să dezvolte deprinderi motorii importante sau modalități de comunicare eficientă, precum și deprinderi de viață și mobilitate de bază necesare în procesul de integrare în societate și în viața comunitară. 2.3 Specificul creativității și aptitudinilor copilului cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]