10,831 matches
-
anxietate este ținută sub control ceea ce întărește comportamentul disfuncțional și favorizează perpetuarea simptomelor. Această teorie vine să completeze lipsurile prezentate de modelele anterioare și explică felul în care istoricul traumatic personal se constituie ca factor de risc pentru sindromul de stres traumatic în cazul traumelor ulterioare. Persoanele care au suferit episoade traumatice timpurii au dobândit o sensibilitate, formându-și credințe diferite de ale celorlalti despre lume ca fiind nesigură, periculoasă și despre sine ca fiind slab, vulnerabil și incapabil să se
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
crescut de a dezvolta un sindrom patologic (Foa și Riggs, 1993). Ambele puncte de vedere sunt plauzibile și rămân la stadiul de ipoteze ce necesită încă cercetare, pentru că abordarea retrospectivă nu prezintă garanții. Cercetările indică sistematic legătura dintre sindromul de stres posttraumatic, intensitatea resimțită a simptomatologiei și alterarea schemelor cognitive. În cazul persoanelor ce au fost abuzate în copilarie, distorsiunile cognitive legate de sine și de lume sunt considerate responsabile pentru majoritatea efectelor negative ulterioare: anxietate, dificultăți interpersonale, disfuncții sexuale. Credințele
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a se apăra și de a face față dificultăților este subestimată. Owens și Chard (2001) au realizat un studiu asupra unui eșantion de 79 de femei care au raportat că au fost agresate sexual. Rezultatele arătau că simptomatologia sindromului de stres traumatic este în corelație cu numărul și nivelul distorsiunilor cognitive. Participantele mai puternic afectate prezentau și alterarea credințelor în toate ariile investigate simțindu-se lipsite de valoare. De altfel, cogniții mai pozitive în cele cinici domenii: siguranță, încredere, putere, stimă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
și nedreaptă în timp ce alții, dându-și seama de fragilitatea vieții, vor alege să trăiască mai intens, să lupte mai mult pentru atingerea obiectivelor dorite, să ducă o existență mai încărcată de sens. Astfel, nu doar credințele negative sporesc incidența simptomelor stresului traumatic, ci și felul de a înțelege și de a interpreta întâmplările petrecute. A semnifica pozitiv un eveniment dificil poate fi o strategie deosbit de folositoare în gestionarea stresului traumatic. Park și Folkman (1997) și-au propus trei obiective în
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
încărcată de sens. Astfel, nu doar credințele negative sporesc incidența simptomelor stresului traumatic, ci și felul de a înțelege și de a interpreta întâmplările petrecute. A semnifica pozitiv un eveniment dificil poate fi o strategie deosbit de folositoare în gestionarea stresului traumatic. Park și Folkman (1997) și-au propus trei obiective în cercetarea lor: să analizeze legătura dintre semnificare și condițiile și evenimentele de viață stresante, să extindă modelul tranzacțional al stresului și burnout-ului pentru a îngloba și aceste dimensiuni și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
poate fi o strategie deosbit de folositoare în gestionarea stresului traumatic. Park și Folkman (1997) și-au propus trei obiective în cercetarea lor: să analizeze legătura dintre semnificare și condițiile și evenimentele de viață stresante, să extindă modelul tranzacțional al stresului și burnout-ului pentru a îngloba și aceste dimensiuni și să realizeze un inventar al literaturii de specialitate în acest domeniu. Autorii definesc două niveluri ale semnificării: • semnificarea globală: credințele și obiectivele de bază ale individului; • semnificarea situațională: interacțiunea dintre semnificația
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sens experienței se asociază cu un nivel mai scăzut al distresului emoțional, doar în primul an după deces, în timp ce găsirea de beneficii este mai strâns asociată cu adaptarea la interviurile realizate 13 și 18 ani după pierderea persoanei dragi. În ceea ce privește stresul traumatic secundar, Cadell et al. (2003) și-au propus să investigheze creșterea posttraumatică în cazul a 174 de indivizi ce avuseseră grijă de persoane dragi care au decedat infectați cu HIV. Au constatat că factorii asociați cu semnificarea și creșterea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
propus să investigheze creșterea posttraumatică în cazul a 174 de indivizi ce avuseseră grijă de persoane dragi care au decedat infectați cu HIV. Au constatat că factorii asociați cu semnificarea și creșterea posttraumatică sunt spiritualitatea, suportul social și sursele de stres. Semnificarea se poate realiza în două moduri: fie experiența traumatică este integrată schemelor deja existente, fie cognițiile pre-traumă sunt modificate astfel încât experiența traumatică să nu le contravină. Numeroase studii susțin acest proces de integrare a traumei ca precedând recadrarea pozitivă
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
poate modifica credințele de bază ale individului, iar felul în care acesta reușește să se adapteze cognitiv la noile semnificații, va face diferența dintre recuperare și patologie. Strategiile de coping Grija pentru persoanele aflate în suferință aduce cu sine riscul stresului traumatic secundar, simptomatologia în cauză decurgând natural ca urmare a implicării empatice. Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele, dar dincolo de factorii de risc, diferențele interindividuale sunt determinate și de strategiile de burnout adoptate pentru combaterea și prevenirea efectelor stresului
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
stresului traumatic secundar, simptomatologia în cauză decurgând natural ca urmare a implicării empatice. Unele persoane sunt mai vulnerabile decât altele, dar dincolo de factorii de risc, diferențele interindividuale sunt determinate și de strategiile de burnout adoptate pentru combaterea și prevenirea efectelor stresului resimțit. Dezvoltarea de strategii de burnout eficiente va ajuta păstrarea sănătății fizice și psihice a specialistului, garantând însă și o mai bună îngrijire a pacientului. Lazarus (1993) definește conceptul de burnout ca fiind efortul cognitiv și comportamental de a controla
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
resimțit. Dezvoltarea de strategii de burnout eficiente va ajuta păstrarea sănătății fizice și psihice a specialistului, garantând însă și o mai bună îngrijire a pacientului. Lazarus (1993) definește conceptul de burnout ca fiind efortul cognitiv și comportamental de a controla stresul psihologic, incluzând atât strategiile adaptative cât și pe cele neadaptative, fie ele eficiente sau ineficiente. Încercările individului de a rezolva sarcinile interne sau externe ce par a depăși resursele de care acesta dispune la un moment dat, sunt integrate în cadrul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
problemelor adaptate stresorului în cauză, iar burnout-ul orientat asupra emoțiilor își propune să gestioneze distresul resimțit ca rezultat al influenței factorului stresant. Funcția burnout-ului orientat asupra problemei este de a modifica relația dintre persoană și mediu acționând asupra factorului de stres fie el intern sau extern. Pe de altă parte, burnout-ul orientat asupra emoțiilor are rolul de a schimba fie modul persoanei de a se raporta la factorul de stres, fie recadrând, modificând semnificația a ceea ce se întâmplă. În acest fel
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a modifica relația dintre persoană și mediu acționând asupra factorului de stres fie el intern sau extern. Pe de altă parte, burnout-ul orientat asupra emoțiilor are rolul de a schimba fie modul persoanei de a se raporta la factorul de stres, fie recadrând, modificând semnificația a ceea ce se întâmplă. În acest fel stresorul poate fi reevaluat și catalogat ca irelevant (Lazarus, 1993). Lazarus și Folkman (1984) susțin că strategiile de burnout orientate asupra problemelor pot fi mai eficiente atunci când situațiile stresante
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
un instrument alcătuit din 13 scale diferite menite să operaționalizeze cât mai bine cele două categorii ale burnout-ului. În cadrul burnout-ului orientat asupra problemelor, au distins între: • coping-ul activ: individul întreprinde acțiuni concrete pentru a îndepărta sau a evita factorul de stres sau pentru a-i ameliora consecințele; • planificarea: organizarea etapelor optime pentru a face față factorului de stres; • îndepărtarea activităților perturbante: renunțarea la anumite activități pentru o mai bună concentrare asupra factorului de stres; • coping reținut: acționarea la momentul potrivit; a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
burnout-ului. În cadrul burnout-ului orientat asupra problemelor, au distins între: • coping-ul activ: individul întreprinde acțiuni concrete pentru a îndepărta sau a evita factorul de stres sau pentru a-i ameliora consecințele; • planificarea: organizarea etapelor optime pentru a face față factorului de stres; • îndepărtarea activităților perturbante: renunțarea la anumite activități pentru o mai bună concentrare asupra factorului de stres; • coping reținut: acționarea la momentul potrivit; a nu acționa pripit, prematur; • căutarea de susținere instrumentală: căutarea de informații, sfaturi, asistență. În cadrul burnout-ului orientat asupra
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a îndepărta sau a evita factorul de stres sau pentru a-i ameliora consecințele; • planificarea: organizarea etapelor optime pentru a face față factorului de stres; • îndepărtarea activităților perturbante: renunțarea la anumite activități pentru o mai bună concentrare asupra factorului de stres; • coping reținut: acționarea la momentul potrivit; a nu acționa pripit, prematur; • căutarea de susținere instrumentală: căutarea de informații, sfaturi, asistență. În cadrul burnout-ului orientat asupra emoțiilor au distins între: • căutarea de susținere socială: căutarea de susținere morală, înțelegere și compasiune; • împărtășirea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
burnout-ului orientat asupra emoțiilor au distins între: • căutarea de susținere socială: căutarea de susținere morală, înțelegere și compasiune; • împărtășirea emoțiilor: centrarea asupra distresului resimțit și împărtășirea lui pentru diminuarea presiunii; • dezangajarea comportamentală: reducerea eforturilor de a face față factorului de stres; • dezangajare mentală: antrenarea în activități menite să reorienteze atenția de la problema stresantă; • recadrarea pozitivă: reevaluarea pozitivă a situației cu schimbarea punctului de vedere pentru diminuarea distresului; • negarea: refuzul de a crede că factorul de stres există sau încercarea de a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a face față factorului de stres; • dezangajare mentală: antrenarea în activități menite să reorienteze atenția de la problema stresantă; • recadrarea pozitivă: reevaluarea pozitivă a situației cu schimbarea punctului de vedere pentru diminuarea distresului; • negarea: refuzul de a crede că factorul de stres există sau încercarea de a acționa ca și cum sursa de stres nu e reală; • acceptarea: adaptarea la realitatea unei situații; • orientarea către religie. Burnout-ul a mai fost împărțit în burnout situațional sau dispozițional. Burnout-ul situațional se referă la faptul că încercarea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
activități menite să reorienteze atenția de la problema stresantă; • recadrarea pozitivă: reevaluarea pozitivă a situației cu schimbarea punctului de vedere pentru diminuarea distresului; • negarea: refuzul de a crede că factorul de stres există sau încercarea de a acționa ca și cum sursa de stres nu e reală; • acceptarea: adaptarea la realitatea unei situații; • orientarea către religie. Burnout-ul a mai fost împărțit în burnout situațional sau dispozițional. Burnout-ul situațional se referă la faptul că încercarea de a face față unui factor stresant se constituie într-
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de examen. Stilurile dispoziționale care au corelat cel mai puternic cu cele situaționale au fost folosirea religiei și a alcoolului. Alte strategii ce au prezentat corelații ridicate au fost recadrarea pozitivă, reținerea, căutarea susținerii instrumentale, negarea și dezangajarea mentală. În ceea ce privește stresul traumatic secundar, cercetările arată că folosirea anumitor strategii de burnout poate preveni sau ameliora semnificativ intensitatea simptomatologiei. Schauben și Frazier (1995) au evaluat strategiile de burnout cel mai des folosite de psihoterapeuți și apoi au analizat în ce măsura acestea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
anumitor strategii de burnout poate preveni sau ameliora semnificativ intensitatea simptomatologiei. Schauben și Frazier (1995) au evaluat strategiile de burnout cel mai des folosite de psihoterapeuți și apoi au analizat în ce măsura acestea sunt în legautra cu nivelul de stres traumatic secundar. Participanții au raportat a prefera burnout-ul activ, susținerea emoțională, planificarea, susținerea instrumentală socială și umorul. Strategiile cel mai puțin folosite au fost utilizarea substanțelor psihoactive, negarea și dezangajarea comportamentală. Toate cele cinci strategii preferate de psihoterapeuți sunt asociate
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
a prefera burnout-ul activ, susținerea emoțională, planificarea, susținerea instrumentală socială și umorul. Strategiile cel mai puțin folosite au fost utilizarea substanțelor psihoactive, negarea și dezangajarea comportamentală. Toate cele cinci strategii preferate de psihoterapeuți sunt asociate cu un nivel scăzut de stres traumatic secundar. Participanții care au ales mai des burnout-ul activ și planificarea raportau mai puține alterări ale credințelor legate de lume și mai puține simptome ale stresului traumatic secundar, un nivel scăzut de traumatizare vicariantă și burnout și mai puține
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cele cinci strategii preferate de psihoterapeuți sunt asociate cu un nivel scăzut de stres traumatic secundar. Participanții care au ales mai des burnout-ul activ și planificarea raportau mai puține alterări ale credințelor legate de lume și mai puține simptome ale stresului traumatic secundar, un nivel scăzut de traumatizare vicariantă și burnout și mai puține afecte negative. Subiecții au fost rugați să precizeze și alte strategii folosite pentru a face față stresului la locul de muncă. Mai mult de 35% dintre cei
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
ale credințelor legate de lume și mai puține simptome ale stresului traumatic secundar, un nivel scăzut de traumatizare vicariantă și burnout și mai puține afecte negative. Subiecții au fost rugați să precizeze și alte strategii folosite pentru a face față stresului la locul de muncă. Mai mult de 35% dintre cei interogați au raportat că se angajează în activităti ce favorizează sănătatea fizică și starea de bine (exercițiul fizic, alimentația corectă și somnul odihnitor), implicarea în activități orientate spiritual (meditația, ieșirea
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
familie și prieteni, călătoriile, socializarea, exercitiul fizic și reducerea numărului de pacienți consultați. Rosenberg (1991) a realizat un studiu cu privire la rolul umorului ca strategie de burnout în rândul paramedicilor. Rezultatele au susținut importanța umorului și rolul său de protecție împotriva stresului. Participanții având mai multă experiență îl clasau ca fiind mai eficient decât discuțiile cu membrii familiei sau cu prietenii, decât timpul pentru reculegere, socializarea și ieșitul în oraș, relaxarea și hobbiurile. Studiul a diferențiat între tipurile de umor folosite, subiecții
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]