11,661 matches
-
e greu să le separ.” E. Haak evocă exemplul unor tovarăși (cursanți) care erau mai competenți decât profesorii În anumite probleme. „Aveam multe de Învățat de la ei și deci aceasta a devenit pentru noi mai important din punct de vedere subiectiv.” Apropierea de conducerea partidului era o sursă de legitimitate și considerație În interiorul aparatului de partid; chiar și În cazul studenților care ocupau poziții ierarhice superioare. „Desconsiderați? N-aș putea spune. Teoretic, Îmi erau superiori și ei o știau, bineînțeles. De
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
datează din 1982). Puterea simbolică este de asemenea cea care face posibil exercițiul violenței simbolice, dar nu este reductibila la atât. Într-un articol din 1977, Bourdieu clasifică diferitele «instrumente simbolice» În funcție de intervenția lor că «structuri structurante» (forme simbolice, structuri subiective, modus operandi), si «structuri structurate» (mijloace de comunicare, obiecte simbolice, opus operatum), ca și «instrumente de dominare» (printre care puterea și ideologiile). Puterea ideologică era definită aici drept locul de trecere de la violență simbolică (ortodoxie) la violență politică (dominare), În vreme ce
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și Jeana Morărescu, cronica cinematografică e ținută de Valerian Sava, iar despre arta plastică se pronunță Dan Grigorescu, semnatar ulterior al rubricii „Carnet”, în care abordează subiecte de estetică a cotidianului. Sub genericul „Scaunul catodic”, Nicolae Iliescu susține o cronică subiectivă a emisiunilor de televiziune. Poziția particulară apărată de revista L. în contextul confruntării de idei din presa literară și culturală a momentului constă în ocrotirea unor valori literare și culturale cvasiunanim prețuite în epoca imediat anterioară și contestate violent și
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
aplicată în continuare. 2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologicetc "2.2.2. Aportul și limitele metodelor directe în investigarea structurilor axiologice" Dacă acceptăm ideea - așa cum am arătat la început - că orientarea axiologică reprezintă componenta subiectivă latentă a personalității, dar și dezirabilul, este ușor de sesizat aportul metodelor directe. Într-un anumit fel, ele sunt cele mai propice pentru a plonja, cu mai puține medieri, în interiorul conștiinței, al intenționalului. În materie de ce crede individul, de opiniile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
culminând cu „fără școală”, cu atât proporția femeilor ce au trei copii și peste este mai mare. 6.3. Satisfacția în viața familialătc "6.3. Satisfacția în viața familială" Evaluarea gradului de satisfacție familială se face prin indicatori obiectivi și subiectivi sau, poate mai corect spus, ai subiectivității. Dintre primii, principali sunt ceireferitori la actele de violență, certuri, tentative de divorț și divorț, starea de sănătate mintală. După cum se poate remarca, acești indicatori ne spun mai multe despre insatisfacție, dar indirect
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
divorț și divorț, starea de sănătate mintală. După cum se poate remarca, acești indicatori ne spun mai multe despre insatisfacție, dar indirect. Date despre trăirea efectivă interioară nu putem afla decât interogând persoanele în cauză. Satisfacția și fericirea sunt realități pur subiective, la care nu avem acces decât prin mijlocirea declarațiilor indivizilor. Desigur, construirea și interpretarea indicatorilor subiectivității trebuie să țină seama și de posibilele distorsiuni introduse, mai ales de efectul dezirabilității sociale (vezi capitolul 2). 6.3.1. Diferențieri marcantetc "6
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociologi, antropologi și nu de puține ori și cei identificați de psihologi acționează indirect asupra partenerilor. Ei se traduc în probleme ce duc la neînțelegeri și tensiuni în cuplu. Unele dintre aceste mecanisme de trecere de la factorii „obiectivi” la cei „subiectivi” au fost deja descrise, altele urmează în pasajele următoare. 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporaltc " 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal" În mod tipic, divorțul este punctul final al unui proces de disoluție maritală. El nu poate fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
domestice sunt: problemele deja discutate ale disciplinării și educației. Să mai adăugăm aici că ele sunt o sursă de conflict între soți. Părintele biologic îl vede pe cel vitreg (în cauză sunt preponderent tații) ca fiind prea autoritar, dur și subiectiv. La rândul lui, acesta se simte tratat nedrept, considerând că vrând să facă bine educând copiii, răsplata este reproșul. El fie va deveni prea tolerant, fie nu se va mai implica serios; favoritismul este o altă cauză majoră a nemulțumirilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Strong, DeVault, Sayad, 1998, pp. 532-533). Trăsăturile intelectuale și de personalitate, abilitățile de comunicare și relaționare cu ceilalți fac într-adevăr diferențe în statutul economic și psihosocial al familiilor cu un singur părinte. În strânsă conexiune însă cu aceste potențialități subiective trebuie avute în vedere și următoarele date „obiective”: • În cele mai multe cazuri, părintele nu e singur în creșterea copilului. El locuiește cu părinții, cu bunicii, cu frații, surorile, cu partenerul sexual. Sau i se acordă ajutor de către propriile rude, de către rudele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mine mă iubește” etc.). (Desigur, înaintea acestui principiu ar fi acela de a nu te angaja în relații extraconjugale, având în vedere răul ce îl produce celuilalt partener și riscurile pentru viața de familie.) • Să împărtășești problema și experiența ei subiectivă prietenilor apropiați și familiei. Bazat pe același mecanism al pierderii prestigiului și al stimei, mulți „pățiți” nu discută cu nimeni problema lor. Închiderea în sine și încercarea de a o reprima nu o rezolvă însă. • Cel în cauză poate face
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Ștefulescu), sociologie (Radu Rosetti) ș.a. Literatura rămâne totuși segmentul cel mai bine reprezentat. Nu se poate vorbi de o direcție literară, fie și pentru că scriitorii prezenți aici veneau din cercuri diferite („Literatorul”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”), dar și pentru că orgoliosul și subiectivul Hasdeu nu putea face școală. De altfel, după moartea fiicei sale, Iulia, rupt de ritmurile vieții reale, obsedat de posibile legături pe cale spiritistă, el lasă liber accesul unor scriitori mediocri. Poezia din R.n. este în genere fără strălucire, majoritatea autorilor
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
Un palid oaspe calcă, din Sicilii), Emil Racoviță (A ști sau a nu ști), Lucian Blaga (Albastrul Lancrăm), Nicolae Labiș (Băiatul din fotografii), în dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore Moisil, C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și în O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective (1976), ambele cărți fiind alcătuite în colaborare cu Ana Blandiana. De relevat și pasiunea pentru arta cinematografică, formatoare (prin cunoaștere) și deformatoare (prin iluzie) a privirii, materializată în
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
nu ști), Lucian Blaga (Albastrul Lancrăm), Nicolae Labiș (Băiatul din fotografii), în dialogurile cu Dimitrie Cuclin, Grigore Moisil, C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și în O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective (1976), ambele cărți fiind alcătuite în colaborare cu Ana Blandiana. De relevat și pasiunea pentru arta cinematografică, formatoare (prin cunoaștere) și deformatoare (prin iluzie) a privirii, materializată în cronici și eseuri publicate inițial în reviste, apoi ca substanță a volumelor
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
să se poată defini imaginea reală a comunismului românesc. Alături de Ana Blandiana, organizează anual Școala de Vară de la Sighet, simpozioane la Memorialul din aceeași localitate ș.a. SCRIERI: Râul ascuns, pref. Al.I. Ștefănescu, București, 1963; Expres ’65, București, 1965; Convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1971; O discuție la Masa Tăcerii și ale convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1976; America ogarului cenușiu, București, 1977; La început n-a fost cuvântul, București, 1977; Arta fără muză, Cluj-Napoca
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
Vară de la Sighet, simpozioane la Memorialul din aceeași localitate ș.a. SCRIERI: Râul ascuns, pref. Al.I. Ștefănescu, București, 1963; Expres ’65, București, 1965; Convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1971; O discuție la Masa Tăcerii și ale convorbiri subiective (în colaborare cu Ana Blandiana), București, 1976; America ogarului cenușiu, București, 1977; La început n-a fost cuvântul, București, 1977; Arta fără muză, Cluj-Napoca, 1980; Roua și bruma, București, 1982; Cauze provizorii, București, 1983; Filmar, București, 1984; O călătorie spre
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
existența lor, marcându-le viața. De aceea sunt ispitite, în clipe de cumpănă, să se întoarcă spre obârșii, pentru a regăsi, pe firul generațiilor, punctul nevralgic care le-ar putea, în cele din urmă, justifica. Călătoria lor în timp e subiectivă și urmează meandrele unei imprevizibile memorii afective, care îngăduie evocării să se lase impregnată de un lirism subteran. Mecanismele trăirii acestui timp interior, deprinse din scrierile lui Marcel Proust, William Faulkner, James Joyce ori D. R. Popescu, ies în evidență
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
Caracterizată prin unitate dinamică, această zonă are o logică proprie și specifică, pe care R. o denumește, după Ernst Barthel, logodynamos și care nu este nici rațională, nici irațională, ci suprarațională. Frumosul nu e nici el obiectiv, ca adevărul, nici subiectiv, ca binele, ci obiectiv-subiectiv sau, cu un cuvânt preluat de la Max Dessoir, coniectiv. „Specificul frumosului este că din sânul lumii individuale el scoate în evidență unitatea, pe care o exprimă în forme concrete. Această unitate nu este altceva decât sinteza
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
în forme concrete. Această unitate nu este altceva decât sinteza adâncă a trăsăturilor esențiale care stau la baza existenței noastre și care țin în coeziune vastitatea lumii individuale. În frumos, unitatea inerentă lumii obiective se întâlnește cu unitatea inerentă lumii subiective și se pun de acord. De aici sentimentul de mulțumire pe care îl trezește.” Esteticianul și-a valorificat ideile și în două cercetări folcloristice, Le Sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine și Viziunea lumii în poezia noastră
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
cu noțiunea de calitate a vieții, pe care o definesc ca „aspectele nemateriale ale traiului cum ar fi sănătatea, relațiile sociale sau calitatea mediului Înconjurător”89. Calitatea vieții trebuie să includă de asemenea condițiile de viață reale, ca și bunăstarea subiectivă a cetățenilor, după cum afirmă unul dintre autorii studiului preliminar 90. În America, cu toate că noi presupunem că fiecare persoană are „anumite drepturi inalienabile, printre care viața, libertatea și căutarea fericirii”, credem că mai multă creștere economică asigură o viață mai bună
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
oglindă a ritmului orologiului. Noul lucrător trebuia să-și cedeze În Întregime timpul său În favoarea noului ritm al fabricii. Trebuia să fie punctual, să lucreze În ritmul impus de mașină, iar apoi să plece la timpul stabilit. Considerațiile de timp subiective nu aveau loc În interiorul fabricii. Acolo, timpul obiectiv - timpul mașinii - domnea suprem. Orologiul a jucat un rol nou și important nu numai În fabrică. Burghezia i-a găsit o Întrebuințare În aproape toate aspectele vieții zilnice. Aceasta era o nouă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era ca vânzătorul și cumpărătorul să se cunoască și să facă parte dintr-o comunitate socială unită. Pentru acest motiv, piețele erau Întotdeauna locale și limitate În importanță și influență. Prin contrast, un regim matur al proprietății private, Înlocuiește criterii subiective, cum a fi Încrederea, cu criterii obiective, cum ar fi titlul de proprietate și furnizează mecanisme de constrângere - poliția și curțile judecătorești - pentru a se asigura că vânzătorii și cumpărătorii Își Îndeplinesc obligațiile contractuale. Numai când un asemenea regim legal
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
prezentă În fiecare moment. Whitehead a crezut că toate ființele vii anticipează În mod continuu schimbările În mediul Înconjurător, adaptându-se acestor schimbări pentru a supraviețui - este ceea ce noi numim acum „feedback”. Whitehead a numit acest mecanism de anticipare-răspuns „scop subiectiv” și a afirmat ca aceasta este esența „minții”. La o jumătate de scol după Whitehead, Norbert Wiener a introdus un analog mecanic al filosofiei procesului prin conceptul de cibernetică. Wiener și colegii săi lucrau la Îmbunătățirea mecanismului de ochire și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
clară, prima reprezentând obiectul atitudinii, iar cea de-a doua reacțiile, pozițiile indivizilor. Acesta este însă doar un nivel al relației dintre valori și atitudini. Dacă privim valorile ca principii despre dezirabil interiorizate, încapsulate în structura personalității, atunci distanța dintre subiectiv (reacție atitudinală) și exterior (valoare obiectivă) dispare, delimitarea atitudine/valoare (interiorizată) devenind mai greu de realizat. În versiunea lor de valori însușite de indivizi, acestea se situează în aceeași zonă a latentului, a virtual-subiectivului ca și atitudinea. Dar, chiar în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tot farmecul romantismului și al poeziei vârstei, printr-o examinare din exterior poate fi transpusă, în mare măsură, în termenii reci ai jocului condiționărilor și recompenselor reciproce; și nu e vorba numai despre cele strict erotice, ci și despre strategiile subiective de viitor, despre așteptări și angajări mutuale, bineînțeles, nu sub toate dimensiunile deliberat construite. Grupurile sociale, prin gratificațiile materiale, dar și simbolice vizând concrescențele psihosociale ale trebuinței de conservare și afirmare a indivizilor (prestigiu, putere, popularitate etc.), dirijează subtil comportamentele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
primară înseamnă socializarea propriu-zisă, care are loc în copilărie și prin care individul, născut doar cu potențialități pentru viața socială, devine un membru efectiv al ei, achiziționând cunoștințe, deprinderi, atitudini și comportamente umane. Se interiorizează lumea socială, se cristalizează versiunea subiectivă a realității (socioumane) obiective. Agenții ce mediază această interiorizare (internalizare) sunt în primul rând persoanele semnificative (significant others, Mead, 1934) și, întrucât copilul se naște într-o structură socială dată, persoanele semnificative (dintre care părinții ocupă locul central) îi sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]