12,569 matches
-
de teatru; limbajul teatral 68 (subsumat artei teatrului, înțeleasă ca "artă a cuvântului", ca "artă a dicției" și ca "artă a acțiunii" G. Tovstogonov, apud Silvestru, 1966, p. 29 -, dar și ca "artă a metamorfozelor" Jouvet, 2002, p. 26) își subordonează o serie de sub-limbaje69/limbaje (care presupun, de altfel, și actualizarea anumitor tehnici teatrale) specifice (cf. Vatamanu-Matei, 2010, pp. 50-51; Bujoreanu, 2008, pp. 39-41; Munteanu, 2005, p. 43; Ceuca, 2002, pp. 64-65; Reilly & Phillips, 2002, p. 20; E. Fischer-Lichte, apud
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aici, nuanțarea modalităților regizorale 84 de raportare la reperele temporale ale acțiunii (de exemplu, epoci diferite reflectate într-un spectacol de 60 de minute, timp perceput subiectiv de către un anumit personaj și timp obiectiv, cu atestare istorică, căruia i se subordonează acțiunea etc. reprezentate într-o singură scenă/în același act etc.); cadrului temporal scenic i se subsumează, de asemenea, elemente ale limbajului teatral prin fond sonor, prin lumini, prin elemente de decor se poate limita un interval temporal (de exemplu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tehnicilor, mijloacelor și formelor de organizare a demersului teatral, subsumată, în principiu, lumii spectacolului. În principiu, pentru că în contextul lucrării de față trimiterile vor fi și/mai ales către spectacolul comunicării, în general. În această accepțiune, strategiei teatrale i se subordonează: (a) în universul spectacolului: * strategia dramaturgului; * strategia regizorală; * strategia actoricească; * strategia spectatorului de teatru; (b) în planul comunicării interpersonale: * strategia locutorului; * strategia interlocutorului; * strategia "observatorului" prezent și activ în "spectacolul" comunicării; (c) în cadrul comunicării didactice/educaționale: * strategia profesorului-dramaturg și, uneori
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
atragă sufletele ascultătorilor lor" (Perrucci, 1982, p. 30). După cum s-a văzut atât din titlul acestei secțiuni a lucrării, cât și din răspunsurile schițate având ca premisă întrebările inițiale, limita nu este tehnica actoricească, ci tehnica teatrală, care și-o subordonează pe prima. De aici și direcțiile de analiză și dezvoltare pe care atât locutorul, cât și interlocutorul implicați într-o situație de comunicare, în general, respectiv într-o situație de comunicare teatrală, în particular, trebuie să le aibă în vedere
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de reflectare a caracteristicilor locutorului (deschidere către comunicare, în general; deschidere către interlocutor, către subiectul de discuție; posibilități/ competențe individuale de comunicare ticuri, caracteristici la nivel paraverbal, nonverbal etc.). III.1.1. Tehnici teatrale verbale Ansamblul tehnicilor teatrale verbale își subordonează, pe de o parte, manifestări verbale concrete ale locutorului în cadrul actului comunicativ și, pe de altă parte, exercițiile necesare optimizării acestor manifestări. Ambele tipuri de elemente tehnice vor fi exemplificate în continuare: * exerciții de dramatizare 2 de transformare a unui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dar mai ales fără capacitatea de integrare a pacientului într-un flux medical coerent. Tot în această perioadă arhiva medicală și administrativă a spitalului a fost pierdută/deteriorată prin multiple mutări, depozitari inadecvate și prin absenta responsabilității pentru ca activitatea era subordonată la două persoane juridice diferite (Spitalul Titan și Spitalul Filantropia). Motivul pentru care proiectul unui spațiu medical dedicat chirurgiei plastice și arsurilor nu s-a materializat nu este, în primul rând, dificultatea de finanțare a proiectului, ci falsa convingere a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
2005 și a durat aproape 5 ani. Astăzi, grație acestui proiect spitalul funcționează într-o clădire modernă și mult mai bine adaptată profilului, dar din păcate tot cu spații insuficiente și cu limitare la extindere. Din anul 2011 spitalul este subordonat Ministerului Sănătății și este încadrat în categoria IM - spital monodisciplinar de categoria I (HGR 755/25 iulie 2011). Spitalul este baza clinică pentru studii postuniversitare și pentru studenți și are un colectiv de cercetare format din 5 medici. Actualul șef
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Târgu-Jiu conferință „Clica lui Tito, agentura a imperialismului american”. Dacă ar fi sa comentam puțin, nu putem să ne ascundem nedumerirea cu privire la tema abordată de un organism național ce avea cu totul alte obiective. Gândindu-ne însă că totul era subordonat în acei ani ideologiei marxist-leniniste, se lămurește oarecum dilemă. La Sărdănești, în prezența a peste 250 „oameni cinstiți din comuna respectivă s-a ținut darea de seamă a comitetului de luptă pentru pace”. Au fost aleși opt delegați pentru a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
festivitățile din localitatea reședința de județ, TârguJiu, prilejuite de a șasea aniversare a zilei naționale a României, 23 august, a luat cuvântul și V. Dăescu, din partea organizației județene P.M.R. Gorj. În spiritul propagandistic al vremii, rezultatele economice ale românilor erau subordonate „prieteniei” cu Uniunea Sovietică. Pe de altă parte era subliniată ideea luptei pentru pace, slogan, cum s-a văzut, extrem de îndrăgit pe atunci, în vederea zădărnicirii planurilor „criminale provocatoare de război ale imperialiștilor spioni și trădători, de țeapă clicii fasciste a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
legilor ori a codurilor și nici a aparatului judiciar; că nu e subordonată tribunalului ca instrument docil ori imperfect al sentințelor acestuia și al efectelor pe care ar dori să le obțină; că tocmai el, tribunalul, este cel exterior și subordonat ei. Că, în poziția centrală pe care o ocupă, închisoarea nu e singură, ci legată de o serie întreagă de alte dispozitive "carcerale", aparent diferite unele de altele dat fiind că sînt destinate să aline, să vindece, să vină în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
unui mecanism de control social. Închisoarea nu a urmărit reducerea infracțiunilor, ci încadrarea acestora într-o strategie generală de aservire. Întregul raport de forțe existent în societatea medievală românească, toate nemulțumirile populare care căpătau dimensiuni tot mai mari au fost subordonate unui sistem juridic ce le excludea din societate, aruncîndu-le la marginea acesteia. Încadrînd nemulțumirile și revoltele împotriva autorităților în aria delincvenței dominată de hoții, tîlhării, crime și violuri -, pușcăria a identificat ordinea socială cu pasivitatea, cu conformismul. Cu Legea din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ne omori?”. Termenii figurați, proveniți din limbajul unei arte nonverbale cum este muzica, îndeplinesc un dublu rol: cel de a defini scriitura, deci cu o funcție metalingvistică, și cel de a se autodefini, cu o „funcție poetică”. Aici muzicalitatea este subordonată ideii. Capitolul Petre, Petre descrie atmosfera după furtună. Vocile devin simbolice. Rebreanu creează un adevărat „oratoriu”. Orchestra este întreaga masă a țăranilor, din care se ridică vocile, sugerând voința mulțimii. „Nu ne trebuie boieri! Ați venit să ne omorâți?... Noi
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
Securității Statului(DSS) și Serviciul de Informații Externe. In prezent, sub denumirea de SRI, (Serviciul Român de Informații) și SIE. Al treilea din subordinea armatei SIA, care în prezent este denumit DGIA. După "revoluția" din decembrie ’89, armata și-a subordonat toate serviciile informative, iar securitatea , cu ajutorul acelui nou comandament al noului guvern provizoriu din acea vreme,condus de Ion Iliescu și Petre Roman, au fost desființate și instituțiile, sau sediile, ocupate de către armată. Se poate vorbi mult și despre această
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
supraapreciată, atât de români cât și de străini. Deși fusese jefuită și furată de multe lucruri imediat după victoria asupra " comunismului odios, criminal și ilegal" după cum spune președintele Băsescu. Revenind la serviciile noastre de informații ale MAI, care au fost subordonate în totalitate armatei, iar unii comandanți, pentru acoperirea unor fapte ilegale și criminale, au aruncat vina pe cadrele de securitate și miliție, cum au fost cazurile de la Timișoara, Cluj, Brăila,Sibiu, unde au fost impușcați oameni, mulți poate nevinovați. Cazul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a evita manipularea exercitată de multiplele "poliții și Siguranțe", care își recrutau informatorii din rândul tineretului studios. Ca urmare, el preconiza extinderea și perfecționarea organizației tineretului georgist, care urma să înglobeze studenți, țărani, lucrători și funcționari. Ea urma să fie subordonată organizațiilor județene georgiste 257. Totuși, în toamna anului 1936, a luat ființă "secția de luptă a tineretului național-liberal" georgist, care a funcționat, la început în paralel cu organizația tineretului universitar. Tendința de radicalizare a tineretului georgist se făcea mai bine
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de proprietate, suprima orice inițiativă privată și introducea sancțiuni și impozite severe care echivalau cu distrugerea completă a micului agricultor. În același timp, proiectul de lege readucea în actualitate regimul clasificării cerealelor, propus încă din 1925 dar retras atunci și subordona importul de mașini agricole Institutului de Cercetări Agronomice, ceea ce constituia o piedică pentru inițiativa particulară 502. În același context se încadrează și observațiile făcute de georgiști, în februarie 1937, la proiectul de lege pentru înființarea Institutului Național de Credit Agricol
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a concura de la egal la egal cu site-urile instituțiilor de presă. Blogurile foloseau adesea un limbaj proaspăt, nonconformist, uneori fără perdea, preluau și interpretau informații din presă și veneau cu propriile subiecte. În plus, bloggerii nu păreau să fie subordonați nimănui, nu aveau patron și nu trebuiau să se îngrijoreze de pe urma presiunilor economice sau politice. Scriau din pasiune și jonglau cu nonșalanță cu tipuri diferite de conținut, publicând nu doar text, ci și fotografii, clipuri video sau fișiere audio. O
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
au fost încheiate între aleși și tehnicieni 1. Acestea au mers dincolo de simpla prezervare a intereselor corporative. Urbanismul devenea operă a acțiunii colective. Tinerii ingineri, precum bretonul Fulgence Bienvenüe, încrezători încă din 1892 în succesul consiliului municipal, aveau să-și subordoneze tehnicile perspectivelor aleșilor parizieni. După patruzeci de ani de așteptare și cinci ani de dispute, dinamica proiectului social a câștigat în jocul de apărare a privilegiilor financiare deja dobândite 2. Orașul Paris a impus construirea metroului pentru a face dovada
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a dezvoltării industriale fără să crească riscurile de răzvrătire. Acest secol este dominat de teama de mulțime. Lucrările societății CERFI 47 au arătat până la ce punct intervenția asupra construitului 4, din inițiativă fie statală, fie municipală, fie privată, a fost subordonată igienei publice. "Gândirea care până la Carta de la Atena (1933) a guvernat orașul este o gândire igienistă, interesată de luarea unor măsuri de precauție împotriva sechelelor patologice provocate de îngrămădirea populației, și anume bolile și crimele. Discursul constructorilor nu mai era
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se vândă locuințe mizerabile populației sărace. Pentru îmbogățirea câtorva egoiști, era acceptată mortalitatea îngrozitoare și bolile de tot felul, care însemnau pentru colectivitate o povară covârșitoare" (Carta de la Atena, articolul 10). "Autorității" i-a revenit sarcina de a reuși să subordoneze piața, ceea ce nu a fost ușor. "Numeroase parcele funciare spunea Le Corbusier au trebuit expropriate pentru a face obiectul tranzacțiilor. Ar fi trebuit să ne temem mai de mult de jocul sordid al speculației, care sufoca atât de adesea din
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncipalităților de-a lungul anilor 1970 a fost însă tolerat de puterea publică. Faptul se înscria în creșterea rolului primarului (mai ales în cazul primarilor marilor orașe, care puneau în act, în cadrul municipalității, un serviciu economic cel mai adesea direct subordonat cabinetului lor). Se înscria cumva și în șirul plângerilor primarilor la adresa tehnocrației și administrației centrale. După descentralizarea începută în 1982, comunele dispuneau de o autonomie bugetară care le obliga să obțină ele însele resursele pe care statul le dădea cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
articulată dezvoltării acestor politici contractuale arată dificultățile cu care se confruntă transformarea relațiilor dintre stat și orașe pentru a împlini această refacere a acțiunii publice. În domeniul politicilor de dezvoltare social-urbană, de exemplu, primarii și-au manifestat înclinația de a subordona logica proiectului celei a subvenției și de a lăsa pe seama statului responsabilitatea luptei împotriva excluderii. Edilii au mai degrabă tendința de a se implica în proiecte profitabile de dezvoltare economică, cu riscul de a irosi veniturile statului într-o concurență
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aleșilor parizieni este transferată progresiv guvernului, începând cu 1928 (1928: crearea unui Comitet Superior al Amenajării Regiunii Pariziene; 1935: crearea în cadrul Ministerului de Interne a unui Comitet de Coordonare Tehnică pentru Regiunea Pariziană; 1936: Comitetul Superior al Sistematizării Pariziene este subordonat președinției Consiliului de Miniștri; 1939: legea Prost; acest proiect de amenajare a regiunii pariziene a venit prea târziu pentru a împiedica flagelul parcelărilor defectuoase). 35 Jean-Pierre Gaudin, Technopolis. Crises urbaines et innovations municipales, Paris, PUF, 1989, p. 93. 36 Georges
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a fost timp de douăzeci de ani, ultimii, centrul absolut al lumii ei, marele ei interes în viață, cel căruia n-aș zice că îi sacrifica pe toți ceilalți ăea nu se sacrifica niciodată decât pe sine), ci căruia îi subordona tot. Domnul de Chateaubriand avea antipatiile, aversiunile și chiar amărăciunile sale, pe care Memoriile de dincolo de mormânt le manifestă acum îndeajuns. Ea tempera și corecta toate acestea. Cum se pricepea să-l facă să vorbească atunci când tăcea, să-i atribuie
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
bază, ci în completarea acestora. În condițiile în care școala se prezintă ca o organizație care învață și produce învățare, este obligată să-și propună alte două obiective majore: dezvoltarea organizațională, de ansamblu, și dezvoltarea resurselor umane. Acestea ar putea subordona, la rândul lor, alte obiective dintre care putem aminti: * declanșarea și promovarea schimbărilor educaționale; * promovarea managementului strategic; * dezvoltarea unui climat și a unei culturi organizaționale motivante; * revizuirea rețelelor de comunicare existente la nivelul școlii; * inițierea unor demersuri acționale care să
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]