4,883 matches
-
cu toți ceilalți. * Budismul din Asia de Sud-Est. Este întâlnit în indonezia, unde a fost dislocat de islam. În Birmania, laos, cambodgia și VIetnam, Buddha nu va fi valorizat ca fiind cel ce renunță la lume. Mai curând el este Stăpânul Legii, Suveranul. Rezultă de aici o simbioză între spiritul politic și social. În fața actualelor provocări occidentale, Buddha va oferi acestor seminții un sens al identității proprii. * Budismul japonez. A fost introdus în Japonia prin coreea, în a doua jumătate a secolului al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
exemplar de eroii civilizatori. * „Omul superior”, „omul nobil” practică sacrificiile și ritualurile tradiționale. * confucianismul nu neagă existența spiritelor, dar le contestă importanța. * Comportamentul ceremonial corect declanșează în societate o forță magicoreligioasă veritabilă. Exemplul dat de Mircea Eliade este cel al Suveranului înțelept Shun: „El stătea, pur și simplu, cu gravitate și reverență, cu fața îndreptată spre miazăzi (postura rituală a suveranilor) și asta era tot...”. Aceste puteri magico-religioase active în om călăuzesc societatea și cosmosul. „cine are o purtare dreaptă, nu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
contestă importanța. * Comportamentul ceremonial corect declanșează în societate o forță magicoreligioasă veritabilă. Exemplul dat de Mircea Eliade este cel al Suveranului înțelept Shun: „El stătea, pur și simplu, cu gravitate și reverență, cu fața îndreptată spre miazăzi (postura rituală a suveranilor) și asta era tot...”. Aceste puteri magico-religioase active în om călăuzesc societatea și cosmosul. „cine are o purtare dreaptă, nu are voie să poruncească.” Eliade inter pretează că prin gestul „săvârșit potrivit normei” își face simțită prezența „o nouă epifanie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
era, în viziunea lui confucius, soluția socială în vremuri de criză. Cine să o facă? „Șefii luminați” și „funcționarii responsabili”, credeau confucianiștii. Or, confucius n-a fost un „șef luminat”, ci un „învățător privat”. La 250 de ani după moarte, suveranii dinastiei Han au încredințat confucianiștilor administrația imperiului. Serviciile publice au fost astfel conduse mai bine de 2.000 de ani. astăzi, confucianismul nu mai are rolurile politice, sociale și administrative din trecut. Totuși, „idealul obligației sociale, cel al bunăstării colective
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
să aplicăm întotdeauna regula de a vinde anual străinilor mai mult decât consumăm noi, valoric, din produsele lor”. [http://ro.wikipedia.org] Se susține ideea că prosperitatea comerțului reprezintă garanția unui stat puternic, autonom, nesubordonat bisericii și condus de un suveran. Concepția, prin care dezvoltarea economică este strâns legată de bani, a condus la evidențierea în teoria mercantilistă a aurului și monedelor ca simboluri ale bogăției, astfel introducându-se prima teorie despre bani. O reacție la mercantilism marchează sec. XVIII prin
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
și Aventi. Sunt amintite de asemenea triburile Bagga, Buli, Malla, Koliya și Śăkya. Printre marile regate, Kośala, guvernat de regele Pasedani, și Magadha, condus de Bimbisăra, erau cele mai cunoscute. Ultimul, beneficiind de înțelepciunea politică și de spiritul larg al suveranului său, a absorbit regatele Kosala și Vajji și se află la baza dinastiei Maurya (322-185 î. Hr.) . Noul oraș Pățaliputra (păli: Pățaliputta), capitala regatului Magadha, va rămâne timp de mai bine de șase secole capitala imperiilor indiene ce vor urma. 2
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
înghesuiala căminului” (Majjhima Nikăya, I, 241). În timpul în care a trăit prințul Siddhărtha toți indienii tineri, și în special cei care aparțineau familiilor nobile și puternice, aveau în general două idealuri: fie de a deveni un Ćakravartin, adică un mare suveran capabil să și aducă țara pe poziția unei supremații temporale, fie de a deveni un Buddha, adică un înțelept apt să ghideze viața spirituală a contemporanilor săi. Se pare că fiul regelui Śuddhodana a ales acest ultim ideal. Prințul Siddhărtha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
unui singur stat sau chiar a unui număr limitat de state neantrenând efecte vizibile. Pentru o eficiență maximă a obiectivelor acordului este nevoie, de fapt, de o acțiune de mare amploare, care să antreneze toate tipurile de actori, de la cei suverani la simpli cetățeni ai lumii. Abordări teoretice ale problematicii securității Problemă centrală în studierea relațiilor internaționale, securitatea s-a bucurat de atenția cercetătorilor, indiferent de orientarea lor teoretică. Se poate spune că studiile dedicate securității constituie și locul celor mai
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
răspunde la acest scop, trebuie ca atât alegătorii cât și aleșii să aibă o avere teritorială însemnată și un număr oarecare de senatori trebuie să fie numiți, cu anume condițiuni de admisibilitate, direct de către domn. Acest drept îl au și suveranii din Englitera, care este țara cea mai constituțională. Pentru aceste cuvinte vă propunem, domnilor, următoarele modificațiuni la secțiunea II-a din Constituțiune, care tratează despre Senat: «Articolul 68. Membrii Senatului se aleg câte unul de fiecare județ de proprietarii de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I, domnul constituțional al liberei și autonomei Românii! În zilele de la 29 și 30 iuniu [1875], toți românii creștini și chiar israeliții pământeni, dacă au simțiminte românești, trebuie să puie vestminte de doliu și să suspine. Comitele Andrássy este domn, suveran absolut al robitei Românii! La 28 și 29 iuniu 1875 au vorbit în Cameră câți au putut dobândi cuvântul din adevărații reprezentanți ai țării.“73 În urma votării convențiunii comerciale cu Austro Ungaria și a concesiei pentru linia Ploiești- Predeal, deputații
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
23 decembrie 1876; în articolele 1, 4, 7 și 8 ea făcea referiri care jigneau demnitatea națională a României, Serbiei și Egiptului și anume: „Imperiul Otoman cuprinde ținuturile și posesiunile actuale și provinciile privilegiate“ (Art. 1); Maiestatea-sa Sultanul „este suveranul și padișahul tuturor otomanilor“ (Art. 4); Maiestatea-sa Sultanul „dă învestitura șefilor de provincii privilegiate, în formele hotărâte de privilegiurile ce li s-au acordat“ (Art. 7); „Toți supușii imperiului se numesc, fără deosebire, otomani, oricare ar fi religia ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi religia ce profesează“ (Art. 8) (Constituția Imperiului Otoman. Promulgată la 7 sihidje 1293 - 11/23 decembrie 1876, TEL., an. VI, 19 decembrie 1876, p. 2). Așadar potrivit acestei Constituții, România ar fi fost o „provincie privilegiată“, având ca suveran pe sultan, șeful statului fiind învestit de acesta, iar locuitorii țării numindu-se otomani! 125. Moțiunea amintită de Bacalbașa a fost votată de Adunarea Deputaților la 22 decembrie 1876/3 ianuarie 1877 - într-o ședință care a luat sfârșit la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
desemnează de asemenea Egiptul, Serbia și Principatele Unite“ (Documente privind istoria României, Războiul pentru Independență, vol. I, partea a II-a, Ed. Academiei, București, 1954. p. 535). Țara noastră a format totdeauna un stat deosebit de provinciile și posesiunile Turciei și suveranul nostru nu poate fi comparat cu un cap de provincie otoman. Guvernul A.S. principelui Carol îndeplinește o datorie din cele mai imperioase declarând nule și neavenite dispozițiunile chartei otomane întru tot ce privește pe România și protestând în modul cel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
d-lui ministru de Rezbel, decide ca cu toții [împreună] să meargă și să roage pe Măria-sa Domnitorul, în numele armatei, ca în calitatea sa de întâiul oștean român, în memoria zilei fericite în care armata a admirat curagiul și devotamentul Suveranului ei pentru patrie și ca un semn de afecțiune și solidaritudinea ce Măria-sa a arătat totdeauna pentru armată, să binevoiască a accepta și a purta pe pieptul său medalia «Virtuții militare». [Miniștrii] I.C. Brătianu, M. Kogălnilceanu, I. Docan, G.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-a dat alarma!86 Ofrandele și listele de subscripție pretutindeni. Ziarele publica aproape zilnice subscrieri în bani, scamă și tot felul de alte obiecte pentru soldați.87 anul 1877 363 86. „Dedicațiune mărielor lor Domnitorul Carol I și Doamnei Elisabeta, suveranii românilor, 1877. Armatelor române“, ROM., an. XXI, 1 iunie 1877, p. 484. N.T. Orășanu avea acum și o slujbă oficială: era „directore“ al Monitorului oficial al României. 87. Contribuțiile bănești, precum și în alimente, mijloace de transport, scame pentru răniți ș.a.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după-amiezi armata românească era întrunită la capul podului de dânsa pus pe Dunăre, lângă Corabia. Capul statului era în capul ei, cugetând ne greșit, ca și noi toți, că soarta a voit, ca după Traian, el să fie al doilea suveran care s-arunce pod peste Dunăre pentru legiunile sale...“ Înaltul ordin de zi pe armată a fost citit de către generalul Alexandru Cernat, după trecerea în revistă a trupelor care urmau să pornească peste Dunăre. 109. Alexandru al II-lea (țar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
i-a transmis printr-un curtean că se pricepe la versuri mai bine decît el. În schimb, cînd, tot într-o dispută literară, Boileau l-a contrazis pe rege în privința calității unor versuri, pe care criticul le considera proaste, iar suveranul le credea bune, acesta a recunoscut: „Are dreptate: aci el știe mai bine decît mine” (Il a raison; il s’y connaît mieux que moi). Din anecdota lui Voltaire rezultă și altceva: conducătorii sînt obligați să devină modești dacă au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Preocuparea monarhiei române de a ctitori instituții culturale debutează cu înființarea la București, în 1891, a Fundației Universitare „Regele Carol I”, moment ales de suveran ca să celebreze cei 60 de ani de viață ai săi și 25 de ani de domnie. Așezământul, al cărui loc a fost găsit în fața palatului regal, era definit astfel de Carol I într-o scrisoare către sfetnicul său, Lascăr Catargiu
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
acelora dintre dânșii cari întreprind lucrări speciale sub direcțiunea profesorilor lor sau pentru tipărirea tezelor, cum și de a da subvențiuni acelora cari, din lipsă de mijloace, ar fi siliți să întrerupă studiele lor în dauna culturei generale a Țării.” Suveranul dăruiește locul de construcție și 200 000 de lei. Fundațiunea „Regele Ferdinand I”, așezământ cu scop cultural, civil și militar, se înființează la Iași în 1926, când suveranul împlinește șase decenii de viață, „ca semn de dragoste și recunoștință față de
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
fi siliți să întrerupă studiele lor în dauna culturei generale a Țării.” Suveranul dăruiește locul de construcție și 200 000 de lei. Fundațiunea „Regele Ferdinand I”, așezământ cu scop cultural, civil și militar, se înființează la Iași în 1926, când suveranul împlinește șase decenii de viață, „ca semn de dragoste și recunoștință față de înfăptuitorul unității naționale a românilor”. S-a ales orașul Iași, preciza suveranul într-o scrisoare, fiindcă acolo, „după prima unire a Principatelor, prin mari jertfe s-a făcut
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
Ferdinand I”, așezământ cu scop cultural, civil și militar, se înființează la Iași în 1926, când suveranul împlinește șase decenii de viață, „ca semn de dragoste și recunoștință față de înfăptuitorul unității naționale a românilor”. S-a ales orașul Iași, preciza suveranul într-o scrisoare, fiindcă acolo, „după prima unire a Principatelor, prin mari jertfe s-a făcut Marea Unire cu celelalte țări surori de sub stăpânirea străină”. Modelul declarat al fundației de la Iași a fost Fundația Universitară „Regele Carol I” din București
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
1923, a Muzeului Etnografic, o comisie alcătuită din Sextil Pușcariu, Al. Lapedatu, G. Vâlsan, E. Panaitescu, G. Oprescu și R. Vuia dându-și girul cu privire la importanța acestei inițiative. Un mare rol literar, științific, cultural îl joacă înființarea, în urma promulgării de către suveran a legii din 13 aprilie 1933, a Editurii Fundațiilor Regale sub numele Fundația de Literatură și Artă Regele „Carol II”, al cărei sediu s-a aflat în Bulevardul Lascăr Catargiu. Structura tematică a cărților editate aici a fost diversă, acestea
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
ce se bazează pe surse grecești și arabe. De fisiognomie se ocupă și Albertus Magnus sau Roger Bacon. În secolul al XV-lea această doctrină e ilustrată în Speculum Phisionomie a lui Michele Savonarola (1450Ă. Lucrarea e un ghid pentru suverani în care se arată că oamenii se nasc sub semnele astrale care le definesc caracterul și înfățișarea. Firea lor corespunde nu numai celor patru elemente - și temperamente -, ci și celor patru animale: flegmaticul are temperamentul mielului, sangvinicul, neastâmpărul maimuței, melancolicul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dar mai ales Charles Le Brun, care creează și sisteme de măsurare pentru a-și demonstra teoria. Prin poziția înaltă ce o avea la Curtea Franței, acesta a teoretizat o caracteriologie uman-animalică, bazată pe virtuți și defecte, care să orienteze suveranul în alegerea sfetnicilor. E interesant că presupusa asemănare cu animalele nu a sugerat doar o caracteriologie temperamentală, ci una a calităților morale. Către sfârșitul secolul al XVIII-lea ca figuri proeminente în fisiognomie se impun olandezul Camper (1721-1789Ă și elvețianul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Abulcasim). De la Montpellier, ele s-au răspândit apoi în toată Europa. În 1490, Carol al VIII-lea (rege al Franței între 1483-1498) înființează la Montpellier și un „Colegiu de medicină”, unitate distinctă prin asistarea ei de către „profesori regali”, plătiți de către suveran și funcționând sub jurisdicție laică. În acest colegiu va intra ca student în medicină, în 1530 (la vârsta de 36 de ani), celebrul literat-medic François Rabelais (1494-1533). Experiența sa în litere și vârsta sa respectabilă explică de ce, în 1531, el
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]