14,383 matches
-
încrederii în marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 1 - Dinamica unei Probleme Sociale (linia punctată sugerează o tendință posibilă) Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția de centralitate tinde să atragă în această poziție o altă problemă. Cu alte cuvinte, poziția de centralitate tinde să rămână neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 2 - Dinamica Problemelor Sociale Manipularea problemelor sociale. Se pot identifica două tipuri de p.s.: problema-stare (război, cataclisme, conflicte, prăbușire
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Figura 1 - Dinamica unei Probleme Sociale (linia punctată sugerează o tendință posibilă) Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția de centralitate tinde să atragă în această poziție o altă problemă. Cu alte cuvinte, poziția de centralitate tinde să rămână neocupată. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 2 - Dinamica Problemelor Sociale Manipularea problemelor sociale. Se pot identifica două tipuri de p.s.: problema-stare (război, cataclisme, conflicte, prăbușire economică etc.) și problema-cauză (factorii care produc/sunt responsabili de starea respectivă). Problemele-stare sunt, de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
motivați să se exprime. În plus, de cele mai multe ori, situațiile de r. nu se materializează; prin urmare, nu se poate asocia o valoare de returnare a eforturilor de gestionare a r., ca în cazul oricărei alte investiții. De aceea, managerii tind să expedieze la capitolul „vedem atunci ce facem” gândul că s-ar putea întâmpla ceva rău în proiect. Astfel, în eventualitatea materializării unui r. major, proiectul sau programul implicat poate fi în mare pericol de a nu se realiza. R.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
umane, producând degradări rapide și greu reversibile ale capacităților de funcționare socială normală. Dintre acestea, consecințele asupra copiilor sunt dintre cele mai grave, în special blocarea dezvoltării normale a personalității, reducând la minimum șansele unei evoluții adulte normale. S. extremă tinde să se fixeze cronic în marginalizare și excluziune socială, șansele de ieșire din aceste situații devenind nesemnificative. Sărăcia severă S. severă este dată de un nivel atât de scăzut al resurselor, încât oferă condiții extrem de modeste de viață, pline de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sisteme, caracterizate prin interdependență. Orice aspect care face obiectul schimbării este parte a unui sistem. Sistemul este o stare de echilibru, de interdependență a diferitelor componente ale vieții sociale. Problemele nu sunt, de regulă, izolate, ci interacționează cu alte probleme, tinzând să formeze sisteme stabile, în care se produce un fenomen de susținere reciprocă sau de modificare reciprocă. Schimbarea unui element al sistemului poate avea efecte adesea neprevăzute în alte zone ale sistemului. Dar, și invers, schimbarea produsă într-un element
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un fenomen de susținere reciprocă sau de modificare reciprocă. Schimbarea unui element al sistemului poate avea efecte adesea neprevăzute în alte zone ale sistemului. Dar, și invers, schimbarea produsă într-un element poate fi anulată de reacția celorlalte elemente. Sistemele tind să se reechilibreze, ca reacție la influențele exterioare, configurația inițială refăcându-se. De multe ori, schimbarea socială poate să aibă un efect care este anulat de reacția sistemului. În consecință, orice program de schimbare trebuie să ia în considerare efectul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
literatura de specialitate nu excelează la capitolul definirii termenului, autorii preferând, mai degrabă, să critice definițiile anterioare și să ofere, la rândul lor, o definiție pe care ei înșiși o apreciază ca fiind vulnerabilă. Însă, ca o caracteristică generală, definițiile tind să accentueze un element sau altul al s.. S. este un plan general, formulat la nivel de scop, obiective generale și principii. Din această perspectivă, s. nu precizează succesiunea activităților și a obiectivelor intermediare necesare atingerii scopului sau a misiunii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
economice, scade calitatea diferitelor servicii: a învățământului, a îngrijirii medicale, scade nivelul siguranță și crește din ce în ce mai mult cu al delicvenței și al criminalității. Următoarea zonă este cea rezidențială a clasei muncitoare, care încearcă să se retragă din zona intermediară, dar tinde să rămână cât mai aproape de centru, altfel spus, cât mai aproape de zona industrială, unde au și locurile de muncă. Următoarea zonă este cea rezidențială a clasei de mijloc, după aceasta urmând zonele suburbane. După cum spune Burgess, poate fi observată o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
concentrice, orașul divizându-se în sectoare (Hoyt, 1973, p. 176). Aceste sectoare nu au neapărat forma unui cerc, putând lua diferite forme, distanțându-se chiar până la periferia orașului. Unele activități, cum ar fi, de exemplu, cea manufacturieră și de desfacere tind să se extindă și în celelalte sectoare, fără să rămână concentrate în centrul orașului. Astfel, forma oricărui oraș este cu mult mai neregulată decât sugerează Burgess. Figura 2. Modelul sectorial al lui Hoyt Sursa: Gottdiener, 1994, p. 109. Denumirile diferitelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
p. 110. Conform acestei teorii, în fiecare oraș pot fi recunoscute mai multe centre cu funcție economică și - sau administrativă, în jurul cărora se organizează sectoare cu diferite funcții. De asemenea, centrele, nu doar se multiplică, ci se și diferențiază și tind să devină monofuncționale. Astfel, se pot delimita centre comerciale, centre administrative, centre turistice etc., delimitarea acestora datorându-se diferitelor condiții necesare formării unui sector. 4. Ultimul model de structură urbană prezentat în acest studiu este cel numit keno capitalism al
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
orașelor mari de astăzi. Sintagma edge cities („orașe de periferie”) se referă la acele spații din afara spațiilor urbane tradiționale, foste suburbii sau zone periferice semi-rurale, unde se concentrează comerțul, afacerile, consumul și locațiile pentru petrecerea timpului liber. Aceste forme urbane tind să devină modelul în care se realizează extinderea orașelor. În accepțiunea modernă, comunitățile închise (gated communities) sunt o formă a comunităților rezidențiale, caracterizate prin perimetre închise asemeni unor fortificații, unde se controlează intrarea (fie prin gardă de corp fie prin
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
curs de dezvoltare”, deși sunt caracterizate de un venit național și un standard de viață relativ reduse, deși sensibil superioare celor „subdezvoltate” dețin, spre deosebire de cele din urmă, o infrastructură modernă și o structură a activității economice, în care sectorul primar tinde să fie depășit ca pondere de cel secundar și terțiar, cumulate. Indicatori ai subdezvoltării Odată cu rafinarea conceptului de s., tipologia țărilor subdezvoltate devine mai nuanțată, într-o perspectivă multidisciplinară a abordării fenomenului s. Yves Lacoste, citat de Hossein Malek (Malek
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al său Al treilea val. Telecentrele destinate teleworking-ului pun la dispoziție membrilor comunității instrumente care să le permită să își desfășoare lucrul acasă, la zeci, sute sau chiar mii de kilometri depărtare de sediul angajatorului sau clientului. Astfel de centre tind să fie, în fapt, furnizori de servicii plătite de către beneficiari, având o pronunțată latură comercială. Serviciile furnizate constau, în principal, în instrumente informatice mai scumpe sau mai rar folosite. Închirierea de scannere, copiatoare, software etc. reprezintă un astfel de serviciu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
vor menține, probabil, mai ales în comunitățile izolate și/sau foarte sărace. Riscul adaptării dificile în comunitățile îmbătrânite și în cele tradiționale va fi probabil unul redus, date fiind efectele de contagiune remarcate și în alte programe, precum FRDS (comunitățile tind să copieze ceea ce se petrece în comunitățile învecinate), dar și nevoile specifice de comunicare induse de intensitatea ridicată a migrației circulatorii, care, probabil, în următorii 5-6 ani, va deveni, în mod evident, definitivă. Teorii ale dezvoltării sociale - Adrian Dan Premise
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Aceasta se realizează pe mai multe căi: integrare economică; integrare în sistemul legal; integrare culturală; integrare prin stratificare și dominare; integrare familială extinsă prin relații de rudenie; integrare teritorială. Există însă grupuri care nu reușesc să se integreze social și tind să fie marginalizate. Un proces complex, coerent și uniform de dezvoltare socială nu poate lăsa în afara sistemului nici un grup social. Din nou, aici intervine statul care, pe baza solidarității și cetățeniei, furnizează acces la oportunități și resurse (inclusiv prin mecanisme
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a realizat această delegare, convertibilitatea resurselor și statutului obținute într-o sferă în termenii și resursele specifice celeilalte devine mult mai limitată. Prin contrast, când actorii politici sunt slabi, acest lucru se reflectă în delegarea incompletă de autoritate: actorii politici tind să recurgă la strategii directe de control, manifestate printr-o „manie a decretelor” și frecvente schimbări legislative (Elster, Offe și Preuss, 1998). Astfel, teoriile neoinstituționaliste oferă unele ipoteze, utile pentru studiul transformărilor post-comuniste, pentru a înțelege relația dintre economie și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dobândit, are o influență limitată asupra poziției sociale de destinație. Breen și Goldthorpe contrazic și teza „meritocrației crescânde” (incresead merit-selection), potrivit căreia societățile occidentale nu sunt, în mod efectiv, niște meritocrații, dar în decursul timpului selecția pe baza meritului personal tinde să devină modalitatea principală de selecție. În lucrarea sa, L’inegalite de chance, Raymond Boudon elaborează o teorie explicativă a inegalității șanselor școlare. Provocarea pe care Boudon o lansează sociologiei educației este aceea de a elabora o teorie care să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bagaj redus de capital cultural. Putem observa că ceea ce diferă în mod esențial în concepția celor doi autori despre procesul de producere al inegalităților oportunităților școlare este rolul diferențiat acordat mecanismelor primare și al celor secundare în construcția inegalităților. Bourdieu tinde să absolutizeze rolul mecanismelor primare de diferențiere, socializarea primară, prin intermediul căreia copiilor din clase sociale diferite li s-au inculcat habitus-uri diferite, care vor avea un efect fără putință de a fi anulat de către experienta școlară. Bourdieu consideră că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în ce privește accesul la economia cunoașterii. Pentru o discuție asupra ideologiei curente a dezvoltării, vezi Voicu (2001). În Ungaria, t. sunt denumite Telehaz. Englezii folosesc, în general, telecottage, iar uneori telecentre. De regulă însă, telecentre este folosit pentru acele unități care tind să aibă un rol cât mai comercial, oferind servicii celor care preferă să lucreze acasă, la distanță de firma angajatoare, în ceea ce este etichetat drept teleworking sau telecommuting (European Telework Online: http://www.eto.org.uk/faq/faqtcvtc.htm). Denumirea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
una uriașă, în sensul în care Congresul de la Viena declară balanța de putere ca reprezentând regula de bază a funcționării sistemului, pe care statele aveau să o urmeze în mod planificat și deliberat, în comun. Mai mult decât atât, ea tinde să nu mai funcționeze pe principiul compensațiilor sau prin calcularea forțelor din punctul de vedere al teritoriului, populației și capacităților financiare, ori prin gestionarea crizelor prin alianțe sau coaliții ostile între Marile Puteri (vezi Schroder, 1992, pp. 683-706). Acest principiu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să constituie o zonă-tampon între Austro-Ungaria, Rusia și Turcia. Una dintre consecințele imediate ale procesului de fragmentare a sistemului internațional a fost creșterea foarte mare a numărului actorilor internaționali, o tendință inversă față de cea din secolul precedent, când numărul actorilor tindea să se micșoreze. Această creștere a numărului de actori ai sistemului a produs o serie de dezechilibre foarte mari în diverse subsisteme ale sistemului internațional, dezechilibre ce au putut fi ulterior constatate și la nivel sistemic și care au condus
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cele două superputeri, prin intermediul terților. Acest lucru a condus în mod necesar la tensionarea relațiilor politice și militare dintre cele două state. Deja la sfârșitul anilor ’70 URSS deținea un avantaj în privința armelor convenționale (în condițiile în care echilibrul nuclear tindea să se stabilizeze). Ca atare, SUA provoacă la începutul anilor ’80 o reluare a cursei înarmărilor convenționale, pentru a echilibra balanța militară și convențională. Simultan, doctrina lui Ronald Reagan (președinte între 1981 și 1989) ajunge să propulseze pe agenda internațională
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o arie tematică la alta - a sferei în care autoritatea finală este revendicată de stat și/sau este recunoscută ca legitimă de către alte state. Aceasta permite delimitarea a trei tipuri de provocări. În primul rând, în anumite arii tematice, statele tind să-și atenueze unele dintre revendicările privind autoritatea finală. Deși nu se manifestă intens sau egal în toate regiunile sau în toate ariile tematice ale vieții internaționale, fenomenul este sesizabil. Statele-membre ale Uniunii Europene și-au atenuat aceste revendicări în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cum ar fi cea operată de Higgott, Underhill și Bieler între corporațiile multinaționale și cele transnaționale. Astfel, în timp ce primele încearcă să deconcentreze producția în mai multe țări sau regiuni, pentru a evita impactul negativ al barierelor comerciale, corporațiile transnaționale ar tinde în mod deliberat către o „diviziune a muncii” intrafirmă extinsă la nivel global (Higgott, Underhill, Bieler, 1999, p. 1). Așadar numai o parte a corporațiilor multinaționale ar putea fi considerate, în mod strict, transnaționale. Se observă că sfera CTN din
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
explicației. Cei din urmă, de pildă, susțin că toate statele, fie ele democratice sau nu, alocă resurse semnificative pentru domeniul militar, și că există o regulă generală a sistemului internațional de formare a unei balanțe de putere atunci când un stat tinde spre hegemonie, fapt independent și inexplicabil prin recursul la variabilele interne, naționale. În acest spirit, Waltz, de pildă, contestă în Omul, statul și războiul utilitatea celei de a doua „imagini”, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]