5,710 matches
-
practica lor curentă. Ele nu epuizează însă acest capitol, care poate cuprinde și alte clasificări temperamento-constituționale, mai mult sau mai puțin similare, sau chiar diferite. Unele dintre ele reprezintă doar variante ale precedentelor. În această categorie intră, bunăoară, următoarele tipologii: Tipologia quaternară a lui Sigaud: Muscular-Respirator-Digestiv-Cerebral. Tipologia quaternară a lui Kretschmer: Astenic-Picnic (tip scund și îndesat)-Atletic-Displastic. Tipologia ternară a lui Viola: - Brachitimegalosplahnic-Longitip - Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
însă acest capitol, care poate cuprinde și alte clasificări temperamento-constituționale, mai mult sau mai puțin similare, sau chiar diferite. Unele dintre ele reprezintă doar variante ale precedentelor. În această categorie intră, bunăoară, următoarele tipologii: Tipologia quaternară a lui Sigaud: Muscular-Respirator-Digestiv-Cerebral. Tipologia quaternară a lui Kretschmer: Astenic-Picnic (tip scund și îndesat)-Atletic-Displastic. Tipologia ternară a lui Viola: - Brachitimegalosplahnic-Longitip - Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mult sau mai puțin similare, sau chiar diferite. Unele dintre ele reprezintă doar variante ale precedentelor. În această categorie intră, bunăoară, următoarele tipologii: Tipologia quaternară a lui Sigaud: Muscular-Respirator-Digestiv-Cerebral. Tipologia quaternară a lui Kretschmer: Astenic-Picnic (tip scund și îndesat)-Atletic-Displastic. Tipologia ternară a lui Viola: - Brachitimegalosplahnic-Longitip - Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
diferite. Unele dintre ele reprezintă doar variante ale precedentelor. În această categorie intră, bunăoară, următoarele tipologii: Tipologia quaternară a lui Sigaud: Muscular-Respirator-Digestiv-Cerebral. Tipologia quaternară a lui Kretschmer: Astenic-Picnic (tip scund și îndesat)-Atletic-Displastic. Tipologia ternară a lui Viola: - Brachitimegalosplahnic-Longitip - Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ale precedentelor. În această categorie intră, bunăoară, următoarele tipologii: Tipologia quaternară a lui Sigaud: Muscular-Respirator-Digestiv-Cerebral. Tipologia quaternară a lui Kretschmer: Astenic-Picnic (tip scund și îndesat)-Atletic-Displastic. Tipologia ternară a lui Viola: - Brachitimegalosplahnic-Longitip - Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
bunăoară, următoarele tipologii: Tipologia quaternară a lui Sigaud: Muscular-Respirator-Digestiv-Cerebral. Tipologia quaternară a lui Kretschmer: Astenic-Picnic (tip scund și îndesat)-Atletic-Displastic. Tipologia ternară a lui Viola: - Brachitimegalosplahnic-Longitip - Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Sigaud: Muscular-Respirator-Digestiv-Cerebral. Tipologia quaternară a lui Kretschmer: Astenic-Picnic (tip scund și îndesat)-Atletic-Displastic. Tipologia ternară a lui Viola: - Brachitimegalosplahnic-Longitip - Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
lui Viola: - Brachitimegalosplahnic-Longitip - Micro-splahnic-Normotip. Tipologia dualistă a lui Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Mac Auliffe: Plat-Rotund. Tipologia dualistă a lui Corman: Dilatat-Retractat. Tipologia dualistă a lui Pende: Brevilin-Longilin. Alte tipologii temperamento-constituționale se bazează însă, pe alte criterii de diferențiere biologică a indivizilor. Iată câteva asemenea tipologii, foarte sumar schițate în principiile lor directoare: Tipologia neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și ampho-tonicul sau tipul neurovegetativ mixt
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
neurovegetativă Adoptându-se drept criteriu de diferențiere a indivizilor modalitățiile de funcționare ale sistemului nervos vegetativ, s-au descries trei mari tipuri de temperamente neurovegetative, care sunt bine cunoscute în practica medicală: simpatico-tonicul, vagotonicul și ampho-tonicul sau tipul neurovegetativ mixt. Tipologia endocrină O altă clasificare mult mai interesantă, o oferă repartizarea indivizilor în categorii temperament constituționale, determinate pe baza substratului lor umoral endocrin. Din acest punct de vedere, se pot descrie, principial, o serie întreagă de tipuri endocrine pure, fiecare comportând
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
acestor tipuri endocrine, într-o serie de magistrale descrieri clinice. Din punct de vedere homeopatic, este meritul lui Tetau de a fi propus și realizat o repartizare temperament-constituțională a remediilor și a indivizilor, pe baza combinației criteriilor neurovegetative și endocrine. Tipologii pe bază toxi-infecțioasă Diateze toxi-infecțioase Alături de tipuri temperament-constituționale, mai mult sau mai puțin clasice, expuse până aici, mai există și o altă categorie, oarecum aparte, de tipuri morbide, realizate de către marile diateze toxi-infecțioase ale omenirii. S-a văzut în unul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
explica această multiplicitate, se convine asupra stabilirii unui "principiu de analiză cauzală retrospectivă" ("a backward looking causal mode of analysis"). Trebuie văzut astfel în ce măsură "structurile moștenite de la regimul comunist" continuă să influențeze "noile reguli democratice". Cercetătorul trebuie să întocmească o tipologie a mecanismelor de putere instituite în trecut și să indice "modelele de tranziție care decurg de aici". O primă categorie regrupează țările în care s-a dezvoltat un "comunism patrimonial" (România, Bulgaria): în aceste cazuri, opoziția față de partid a rămas
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
of Development, Universitetsforlaget, Oslo, 1970, p. 227 și urm. 2 P. Mair, Party System Change. Approaches and Interpretations, Clarendon Press, Oxford, 1977, p. 179. 3 J. Linz, Totalitarian and Authoritarian Regimes, Lynne Rienner, Boulder și Londres, 2000, p. 73. 4 Tipologia se fondează mai ales pe cercetările empirice ale lui W. DiFranceisco, Z. Gitelman, "Soviet Political Culture and "Covert participation" in Policy Implementation", American Political Science Review, 78/3, 1984, pp. 603-621. 5 Pentru această ultimă formă de participare, de formă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
partidelor din această regiune. Pentru De Waele, procesul de tranziție democratică consecutiv căderii zidului Berlinului a făcut ca partidele politice ale acestor țări să se înscrie, spre deosebire de partidele occidentale, pe mai mulți versanți ai unor clivaje diferite, ceea ce conferă acestei tipologii o valoare multidimensională"28. Această precizare e esențială pentru înțelegerea dinamicii partidelor în această regiune întrucât dacă, în momentul apariției lor, partidele se pot situa pe un singur versant, ele pot foarte repede să se poziționeze și pe alți versanți
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rațiune" ("tout est raison") a iluminiștilor sau "totul este simțire" (Alles ist Gefühl) a romanticilor conduc la concluzia că totul este rațiune plus emoție. Din timpurile filosofiei elene, cei doi fii ai lui Zeus, Apollo și Dionysos, au creat două tipologii, apolonienii (raționali, logici, creativi) și dionisienii (sentimentali, extatici, bețivi). Cunoașterea este deci rezultatul frăției dintre cei doi fii ai lui Zeus sau dintre cele două procese sau sisteme funcționale cerebrale, pe care neurobiologii moderni obișnuiesc să le personalizeze, numindu-le
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Studies o} Imagination, 1934 ; Herbert Read, Myth, Dream, and Poem, în Collected Essays in Literary Criticism, Londra, 1938, pp. 101-116; H. G. Baynes, Mythology of the Soul, Londra, 1940; M. Esther Harding, Women's Mysteries, Londra, 1935. 8. Vezi în privința istoricului.tipologiilor: A. A. Roback, The Psychology of Character with a Survey of Temperament, New York. 1928; Eduard Spranger, Lebensformen, Geisteswissenschaftliche Psychologie und Ethik der Personlichkeit, Halle, 1927, ediția a VIII-a, Tubingen, 1950; Ernst Kretschmer, Korperbein und Charakter, Berlin, 1922, ediția a
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
lui Balzac vezi E. Faguet, Balzac, p. 120; despre personajele lui Gogol, V. Nabokov, Gogol, New York, 1944, p. 85 si urm. 18. Despre caracterizările plate și rotunde: vezi E. M. Forster, Aspects of the Novel, Londra, 1927, pp. 103-104. 19. Despre tipologia eroinelor engleze, vezi R. P. Utter și G. B. Needham, Pamela's Daughters, New York, 1936. Despre polaritatea eroine luminoase, eroine întunecate, vezi F. Carpenter, Puritans Preferred Blondes, în New England Quarterly, IX (193G), pp. 253-272; Philip Rahv, The Dark Lady
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Adina Dragomirescu Ergativitatea: tipologie, sintaxă, semantică ADINA DRAGOMIRESCU ERGATIVITATEA: TIPOLOGIE, SINTAXĂ, SEMANTICĂ Editura Universității din București 2010 Referenți științifici: Prof. univ. dr. Gabriela PANĂ DINDELEGAN Conf. univ. dr. Camelia STAN (c) editura universității din bucurești (r) Șos. Panduri 9092, București − 050663; Tel./Fax: 021
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Adina Dragomirescu Ergativitatea: tipologie, sintaxă, semantică ADINA DRAGOMIRESCU ERGATIVITATEA: TIPOLOGIE, SINTAXĂ, SEMANTICĂ Editura Universității din București 2010 Referenți științifici: Prof. univ. dr. Gabriela PANĂ DINDELEGAN Conf. univ. dr. Camelia STAN (c) editura universității din bucurești (r) Șos. Panduri 9092, București − 050663; Tel./Fax: 021.410.23.84 E-mail: editura unibuc@yahoo
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
univ. dr. Camelia STAN (c) editura universității din bucurești (r) Șos. Panduri 9092, București − 050663; Tel./Fax: 021.410.23.84 E-mail: editura unibuc@yahoo.com Internet: www.editura.unibuc.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DRAGOMIRESCU, ADINA Ergativitatea: tipologie, sintaxă, semantică / Adina Dragomirescu: - București: Editura Universității din București Bibliogr. ISBN 978-973-737-806-4 811.135.1'362 Coperta: Alexandru Nicolae "Deep ergativity in the sense of patient-orientedness or no overal agent-orientedness is much more widespread than is often assumed" (Wierzbicka 1981
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbile acuzative?.................................................... 45 7. Evoluția sistemelor lingvistice......................................................................... 47 7.1. Există o direcție unică a schimbării?...................................................... 48 7.2. Limbile primitive erau limbi ergative?.................................................. 51 7.3. Există o motivație cognitivă pentru ergativitate?.................................. 54 8. Concluzii......................................................................................................... 55 Capitolul 2: De la tipologie la sintaxă: ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale........................................................................................... 57 1. Probleme......................................................................................................... 57 2. Abordări de tip sintactic ale distincției tipologice ergativ/acuzativ................ 59 2.1. Analiza "inacuzativă" a limbilor ergative............................................. 59 2.2. Teoria transparenței proiecției verbale.................................................. 60 2.3. Ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergative.......................................................................................... 247 Anexa 2: Inventarul verbelor inacuzative/ergative din limba română............... 277 Bibliografie................................................................................................................ 339 Introducere Ergativitatea reprezintă o temă de cercetare complexă, aflată la intersecția mai multor domenii ale lingvisticii − așa cum reiese din titlul cărții, acestea sunt, în primul rând, tipologia, sintaxa și semantica. Complexitatea cercetării vizează însă mai multe aspecte: bibliografia străină foarte bogată a problemei; limbile foarte diferite (multe fiind foarte puțin cunoscute) pentru care a fost studiat fenomenul ergativității; perspectivele teoretice diverse din care a fost/este privită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantica. Complexitatea cercetării vizează însă mai multe aspecte: bibliografia străină foarte bogată a problemei; limbile foarte diferite (multe fiind foarte puțin cunoscute) pentru care a fost studiat fenomenul ergativității; perspectivele teoretice diverse din care a fost/este privită această temă: tipologie lingvistică, gramatică cognitivă, sintaxă (numeroase modele teoretice), semantică, lexic, studiul discursului; găsirea unei punți între aceste domenii. Ultimul aspect este și cel mai solicitant: termenul ergativitate are două accepții, aparent fără legătură directă, desemnând, pe de o parte, un tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dintre cele mai diverse. Modelul adoptat pentru descrierea diferențelor dintre limbile acuzative și cele ergative din punct de vedere tipologic este Dixon (1994), lucrare la care am raportat cea mai mare parte a bibliografiei consultate. În al doilea capitol, De la tipologie la sintaxă. Ergativitatea și conceptele sintactice fundamentale, am realizat o prezentare critică a încercărilor de a descrie sintaxa limbilor ergative cu instrumentele folosite pentru descrierea limbilor acuzative. Acest tip de descriere a dominat cercetările despre ergativitate până spre sfârșitul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1998, folosind criterii de clasificare sintactice și semantice. Precizări metodologice. Din punctul de vedere al conținutului, am conceput această lucrare ca pe un traseu gradual în studiul ergativității/inacuzativității. Prima parte a lucrării, bazată pe informațiile oferite de studiile de tipologie, de gramaticile descriptive ale anumitor limbi, de câteva cărți și articole monografice despre ergativitate, nu este originală prin conținut. Necunoscând direct vreo limbă ergativă, am preluat informația din bibliografie, pe care am organizat-o astfel încât să răspund la cât mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]