3,894 matches
-
exemplare înainte de război; tensiunea politică premergătoare conflictului s-a reflectat însă și asupra presei, cauzând numeroase desființări din cauza Legii de Apărare a Republicii. Această lege a fost folosită pentru a trece sub tăcere opiniile contrare Frontului Popular. Singurele cifre de tiraj cunoscute au fost furnizate de Checa, evident exagerate, din moment ce îi atribuie ziarului ABC între 180.000 și 200.000 de exemplare, lui Heraldo de Madrid între 140.000 și 160.000, lui Ahora și lui El Debate, în jur de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
între 60.000 și 80.000206. În 1935, secretarul general al Partidului Comunist a afirmat că publicațiile de care dispunea partidul său erau: 9 ziare oficiale, 15 neoficiale, 18 ziare de economie și 13 buletine (în total 55), cu un tiraj de 60.000 de exemplare 207. După Războiul civil care a împărțit Spania și a folosit mijloacele de comunicare pentru difuzarea propagandei, noul regim a început un control sistematic al acestora. În ceea ce privea presa, controlul s-a exercitat printr-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiind foarte scăzut 211. Grupul de presă cel mai important a fost cel al "Mișcării și al sindicatelor" aflat în subordinea regimului, cu 37 de ziare, 5 publicații lunare de știri și 15 reviste (în 1944). Câteva ziare au depășit tirajul de 40.000 de exemplare, precum Pueblo și Marca (Madrid), Solidaridad Nacional și La Prensa (Barcelona) și Levante (Valencia)212. Un alt grup important, a cărui influență s-a diminuat însă în timp213, a fost cel al presei catolice oficiale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
O altă revistă importantă a aparținut grupului de tineret al Acțiunii Catolice și se numea Signo. Principalele reviste ale HOAC (Hermandad Obrera de Acción Católica) erau: El Boletín de la HOAC, ¡Tú! și Juventud Obrera. Acesta din urmă ajungea la un tiraj de 40.000 de exemplare. Editura Catolică a pierdut posibilitatea de a relansa El Debate tot din cauza presiunilor guvernamentale, însă a reușit să mențină jurnalul Ya214. Situația publicațiilor catolice din Spania a fost strâns legată de evoluția politico-socială și s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ale Vaticanului, implicându-se în politică. I.3.3. Franța În Franța a existat o presă de tradiție și de mare audiență. Din această categorie făcea parte ziarul La Croix, devenit cotidian din 1883 și care atingea în 1896 un tiraj de 170.000 de exemplare 241 (dacă ar fi să comparăm tipăriturile catolice din Franța cu cele din România fie și numai din perspectiva tirajului, am observa o diferență notabilă, explicabilă prin faptul că în țara noastră confesiunea catolică este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
făcea parte ziarul La Croix, devenit cotidian din 1883 și care atingea în 1896 un tiraj de 170.000 de exemplare 241 (dacă ar fi să comparăm tipăriturile catolice din Franța cu cele din România fie și numai din perspectiva tirajului, am observa o diferență notabilă, explicabilă prin faptul că în țara noastră confesiunea catolică este minoritară) asta spre deosebire de periodicile din România, care aveau un tiraj de cel mult cateva zeci de mii242. Diferențele dintre publicațiile religioase din Occident și cele
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să comparăm tipăriturile catolice din Franța cu cele din România fie și numai din perspectiva tirajului, am observa o diferență notabilă, explicabilă prin faptul că în țara noastră confesiunea catolică este minoritară) asta spre deosebire de periodicile din România, care aveau un tiraj de cel mult cateva zeci de mii242. Diferențele dintre publicațiile religioase din Occident și cele din România au fost majore însă nu numai din perspectiva difuzării lor. În această perioadă, presa franceză s-a dezvoltat masiv; proporțional cu numărul de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
perioadă, presa franceză s-a dezvoltat masiv; proporțional cu numărul de locuitori, a atins valori mai mari decât cele din Spania sau Italia. Ziarele din Paris distribuiau, împreună, 1 milion de exemplare în 1870, și peste 5 milioane în 1914. Tirajele din provincii au crescut, în aceeași perioadă, de la 300.000 de exemplare, la 4 milioane. I.3.3.1. Evoluția presei din Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea În 1914
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei din Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea În 1914 existau patru ziare mari care însumau 4 milioane de exemplare: Le Petit Journal, Le Petit Parisien (cu cel mai mare tiraj: 1.550.000 exemplare în 1914), Le Matin, Le Journal 243. Unul dintre fenomenele notabile de după Primul Război Mondial l-a reprezentat avântul crescut al jurnalelor populare, precum L'Ami du Peuple al lui François Coty, care atingea 700.000
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
populist, cu anumite tendințe către fascism; proprietarul său a ajuns la ruină însă câțiva ani mai târziu 244. Presa și-a continuat progresul pe măsură ce creștea numărul celor care beneficiau de educație, devenind astfel potențiali cititori. În 1939, Paris-Soir avea un tiraj de 1,8 milioane de exemplare, Le petit Parisien 1 milion, iar Paris Match (apărut în 1938 și sprijinit de Jean Prévost) ajungea la 800.000. În 1938 au luat ființă două reviste care aveau să dezvolte pe viitor un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orice temă cu profunzime și căuta regenerarea culturală, deoarece directorul ei considera că civilizația trecea printr-o criză acută, fiind absolut necesară recuperarea valorilor creștine 246. Presa a luat tot mai mult avânt și în 1946 a ajuns la un tiraj de 15 milioane de exemplare pe zi (6 în Paris și 9 în provincii), o diferență considerabilă față de cele 12 milioane din 1931 (6 în Paris și 6 în restul Franței). Sunt cifre mari, deși nu se pot compara proporțional
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de milioane de exemplare pe care ziarele americane le distribuiau zilnic în 1940, chiar dacă ținem cont de faptul că populația SUA era de câteva ori mai mare decât cea a Franței. Totuși, pe măsură ce s-au dezvoltat alte mijloace de informare, tirajele s-au redus; astfel,la sfârșitul anilor '70, presa pariziană abia atingea trei milioane de exemplare, iar cea din provincii, șapte 247. În Franța existau multe grupări catolice care doreau să dea un impuls vieții religioase. Una dintre aceste grupări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Le Monde a reprezentat o noutate în materie de informare postbelică și în scurt timp a ajuns la o distribuție considerabilă. Inițiativa a pornit de la un grup de intelectuali, printre care catolicul Hubert Beuve-Méry. În martie 1945, ziarul avea un tiraj de 71.000 de exemplare, iar în luna decembrie a aceluiași an a crescut la 170.000, deși vânzările reale se situau în jurul de 140.000 de exemplare. Le Monde se axa pe subiecte culturale și de politică externă, iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iar la început concorda în multe aspecte cu ideile guvernului francez. Le Monde a adoptat o poziție critică și față de anumite probleme ecleziastice, precum Conciliul Vatican II, dispozițiile din enciclica Humanae vitae sau atitudinea față de comunism 249. În perioada postbelică, tirajele ziarelor erau250: Le Figaro 300.000, Combat 100.000, Libération 150.000, Le Parisien libéré 260.000, Paris-Presse 280.000, Le Populaire 130.000, Le Soir (ziar comunist din sud) 270.000, L'Aube (ziar oficial al MRP cel mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în 1948, a fost și ea folosită în favoarea luptei ideologice comuniste. Interesant este felul în care s-a manifestat amprenta intelectualilor francezi asupra publicațiilor cu distribuție restrânsă, dar totuși foarte influente. În domeniul literaturii a luat ființă Preuves, cu un tiraj de 10.000-12.000 de exemplare 251, sprijinită de F. Bondi, J. Carat, J. Bloch-Michel. Revista punea accentul pe articolele de analiză și pe interviuri. În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, mijloacele de informare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai amplu 315. La Beiuș a fost publicată gazeta de documentație catolică Observatorul, fondată în 1927 de călugării asumpționiști și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La Bixad (Satu Mare) a fost publicată revista Cuvântul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Simon Mihăilescu, I.C. Drăgescu, canonicul Ciparu, George Barițiu, Aron Densusianu, Ioan Micu Moldovan, Nicolae Fekete Negruțius, Alexandru Geană, Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Nicolae Brânzeu, Alois Tăutu, Alexandru Rusu etc. Au existat și cotidiene în limba maghiară: Erdelyi Lapok (Foi ardelene), din Oradea, cu un tiraj zilnic de 8.500 de exemplare (se adresa intelectualilor) și Erdelyi Neplap (Foi populare ardelene), cu un tiraj cuprins între 10.000 și 12.000 de exemplare (destinat populației de la sate)318. Ambele ziare erau minoritare, aparțineau și se adresau comunității maghiare din Ardeal. Publicații săptămânale maghiare au fost și: Vasárnap (Dumineca foaie de literatură din Arad), Erdely
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cu o apariție lunară existau: Jugendfreund (gazetă dedicată tinerilor, publicată la București) și Die Sonne (ediția în limba germană a revistei A Nap). Numărul ziarelor săptămânale care circulau era de nouă, dintre care cinci erau de rit latin (cu un tiraj de 18.500 de exemplare), iar patru de rit unit (cu un tiraj de 12.000 de exemplare 321). Făcând o analiză referitoare la numărul total și la tirajul ziarelor raportat la populația catolică existentă (individ și familie), se obținea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Die Sonne (ediția în limba germană a revistei A Nap). Numărul ziarelor săptămânale care circulau era de nouă, dintre care cinci erau de rit latin (cu un tiraj de 18.500 de exemplare), iar patru de rit unit (cu un tiraj de 12.000 de exemplare 321). Făcând o analiză referitoare la numărul total și la tirajul ziarelor raportat la populația catolică existentă (individ și familie), se obținea următorul rezultat: "În general, catolicii au un ziar pentru 83 de indivizi și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de nouă, dintre care cinci erau de rit latin (cu un tiraj de 18.500 de exemplare), iar patru de rit unit (cu un tiraj de 12.000 de exemplare 321). Făcând o analiză referitoare la numărul total și la tirajul ziarelor raportat la populația catolică existentă (individ și familie), se obținea următorul rezultat: "În general, catolicii au un ziar pentru 83 de indivizi și pentru 20 de familii, în condițiile în care o familie e compusă din 4 persoane. Pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
este tendința sa politică și socială, Numele directorului general, De care agenție de informare se servește, Are propriii săi corespondenți în străinătate (dacă da, unde?), Formatul și numărul de pagini, Suplimentele frecvente, De câte ori apare(săptamânal, lunar), Câte ediții, Care este tirajul, Difuzare națională, locală, Apare la oraș/la țară/în alte episcopii, Cărei categorii de cititori se adresează (claselor educate, burgheziei, muncitorilor, țăranilor), Publicitatea se face prin gestiune directă sau contract, Sistemul predominant de vânzare: abonamente, sau vânzarea cu numărul, Mijloace
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
primul an al apariției, publicația a avut în jur de 1000 de abonați, plus alte câteva sute de exemplare care au fost distribuite la ușa bisericii, înainte de liturghia duminicală. În anul 1915, Bukarester katholisches sonntagsblatt s-a vândut într-un tiraj de 1300 de exemplare și a fost însoțit de un supliment gratuit conținând calendarul diecezan 429. Publicația era un instrument programatic de "învațătură, zidire și anunțuri"430 pentru angrenarea credincioșilor într-o intensă viață comunitară catolică. În articolul-program scris de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
atâția bani?"641. Tot într-un articol apărut în Sentinela s-a prezentat cititorilor situația presei catolice din Alsacia, expunându-se astfel intenția de a ajunge la un moment dat la performanțele de acolo: "Presa cotidiană și săptămânală numără un tiraj 140.000 de exemplare; cifra aceasta ne arată până unde s-a ridicat gustul cititorului în Alsacia. Deci la cele 180.000 de familii catolice alsaciene, mai bine de trei sferturi citesc cel puțin o dată pe săptămână o foaie catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
făcut pe colaboratori să își exprime îngrijorarea: "Avem în Moldova câteva reviste catolice redactate pentru popor și pe pragul minim de 50-70 lei poți avea toate numerele ce apar în fiecare lună din an"696. După 14 ani de apariție, tirajul revistei a rămas același: tot de 1.000 sau 2.000 de exemplare, deși numărul cunoscătorilor de carte crescuse: Când redacțiile trebuie să urce prețul abonamentelor, trebuie să se aștepte la multe numere refuzate de cititori, ca și cum prețul ridicat de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]